470 matches
-
cu mîna ridicată pe cunoscuții aflați În alte sectoare și cere de băut. Toți beau În primele rînduri. Beau fie bere, fie vin din burdufuri și le Întind să guste unul de la altul, se invită reciproc, Încep să se Îmbete puțintel, numai bine ca să poată striga cum se cuvine la luptele eu tauri cînd cred că a sosit momentul potrivit. Se bea și În rîndurile din spate, unde o lume pestriță, de toate vîrstele și toate păturile sociale, se uită cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
strigau. Julius se uită pe unde urcase și acum trebuia să coboare și se simți din nou cuprins de panică. I se părea mult mai primejdios să coboare; abisul Îl atrăgea ca un magnet și cînd voia să se miște puțintel constata că se deplasase prea mult și ajunsese la un pas de margine. „Julio e un campion!“, strigă Albinețu, apucînd amîndouă gălețile și azvîrlindu-le În sus În semn de triumf. „Trebuie purtat pe umeri!“, adăugă și, fără să-l mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
nici măcar să se apropie. Doar Julius rămăsese Încremenit locului și putea să vadă că străinul nici nu se lovise cu capul de dalele din fundul bazinului, nici nu-și spărsese capul și nici nu pățise nimic. La Început se speriase puțintel văzînd că se oprește În partea cu apa cea mai adîncă și rămîne acolo parcă meditînd, pînă cînd păru că a luat o hotărîre și Începu să Înoate pe la fund spre partea cu apă mai mică, unde Carmincha părea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și cunoștea regulile fotbalului. Măicuța urmărea toate antrenamentele. După-amiezele, de Îndată ce Morales ducea la gură fluierul său de arbitru-antrenor-director tehnic, măicuța apărea zîmbitoare, binecuvînta jocul cu bunătatea ei, Îl silea pe Morales să-și pună frîu la gură și-și sufleca puțintel mînecile rasei, fiindcă era o călugăriță sportivă și-i plăcea grozav de mult fotbalul. Trei săptămîni mai tîrzîu, Sánchez Concha l-a bătut din nou pe Del Castillo și a adăugat la lista celor cotonogiți de el pe Zapatero, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
funduri de sticlă și Julius trecu Încercînd să facă cît mai puțin zgomot, dar bătrînelul Își ridică fața și se uită pe deasupra ochelarilor. Întotdeauna Îl privea și-i zîmbea, dar de data asta dădu să se ridice, asta-l sperie puțintel, Nilda spunea că nu trebuie să ai Încredere În nimeni și el grăbi pasul văzînd că bătrînelul Înțelept Îi făcea semn cu mîna, de parcă i-ar fi spus la revedere, cu brațul ridicat, dar fără vlagă și abia putînd să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
a stat pînă acum În Argentina, tatăl lui a fost ambasador acolo și acum s-a Întors În Peru și ni l-a trimis pe băiatul lui, trebuie să vă Împrieteniți cu el, trebuie să-l ajutați, fiindcă a venit puțintel cam tîrziu, dar, desigur, cum e foarte inteligent, o să recupereze repede timpul pierdut, trebuie să-i Împrumutați caietele, ca să se pună la punct și tu, Fernandito, o să fii prieten bun cu toți, nu-i așa? Fernandito nu scoase o vorbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cialetul 1 dumneavoastră, doamnă, permiteți-mi să vă felicit. De Îndată ce voi avea plăcerea să-l cunosc pe domnul voi face la fel. E foarte frumos cialetul dumneavoastră, doamnă. Care-i numele dumneavoastră, vă rog? — Susan, răspunse ea, fermecătoare dar și puțintel Îngrozită, era gata să adauge: la dispoziția dumneavoastră, dar Îl și văzu pe Juan Lucas rîzÎnd cu hohote când o să-i povestească totul și preferă să se Întoarcă spre Celso, care urmărea scena perplex. Adu-mi o cafea, Celso, te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
se Întîlnească tot timpul cu ziduri, dar niciodată nu se făcea țăndări; micuțul animal justițiar Învățase bine lecția asta și nu greșea niciodată, dar ce să fac eu Închis aici În baie și năpădit de tristețe... Lui Julius Îi fu puțintel rușine, se sperie de acest fel de singurătate Într-o baie imensă și foarte elegantă; ieși de acolo, fugind de acele borcănașe de porțelan cu etichete scrise În latinește care stăteau pe marginea căzii-piscină pentru Susan. Noaptea nu-i venea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și nici nu ținea În mînă o crenguță. „Somn lung, profund și odihnitor“, se gîndi, coborînd din Mercury. Îi veni din nou să caște. Din fericire soneria bătută În peretele galben și rece, mîncat de igrasie, reuși să-l sperie puțintel. Se uită cu luare-aminte, apasă pe buton și se convinse că vizita Începuse și că soneria lui Cano mergea. Nu trebuia să adoarmă sprijinit de catul ușii fiindcă ar fi putut veni bunicuța să deschidă și ar crede că sînt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
să facă stînga-mprejur și să se apropie de ușa Academiei de muzică, foarte ciudat: Frau Proserpina stinsese becurile care luminau cele două piane. Julius Își consultă sufletul. Pedeapsa Încă-l durea. Nu i-a fost prea greu să tușească subțire, puțintel răgușit, destul de tare Însă pentru ca nepoatei lui Beethoven să-i cadă șalurile de pe umeri cînd se repezi să aprindă lumina. Dar el o zbughise de mult. Se ciocni de rîsul ascuțit al Înțeleptului. „Imposibil, se gîndi văzînd că bătrînelul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
taburet. După ce-și redobîndi strălucirea, simțindu-se din nou impunător, Al Capone Îi făcu un compliment grozav În stil vechi bietei Susan, țintuind-o cu privirea În clipa În care ea voia să-i arate afecțiune, Susan se intimidă puțintel, fiindcă Al Capone vorbise și o privise cu subînțeles: era un compliment, desigur, dar mai era și un trecut de succese la femei, de priviri irezistibile, iubiri fără drame și o capacitate rară de a da gata orice femeie, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
-i spună „noroc, prietene“, Cano aștepta să vadă ce se Întîmplă și acum aștepta În continuare ca celălalt să obosească și să nu-l mai Învîrtă la nesfîrșit. Cano nu cădea, axul era Fernandito, care hotărîse să-l mai Învîrtă puțintel Înainte de a-i da drumul, Cano se tot Învîrtea În jurul lui, alergînd din ce În ce mai repede, Încercînd să nu cadă, dar avea să zboare de Îndată ce o să-i dea drumul, Fernandito dădu drumul la mînă și se uită la Cano, care călca acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
care continua să se vaiete de ți se rupea sufletul. Îi Întinse telegrama lui Juan Lueas și Începu și el să rîdă În timp ce citea, Încheind cu trei ha-ha-ha sonore, care eclipsară complet durerea rotofeiului. — Ce se petrece? Îi Întrebă Romero, puțintel cam supărat de atîtea rîsete. — Bobby ne cere voie să-și serbeze bacalaureatul organizînd o petrecere acasă. Nu văd unde-i hazul, sincer vă spun. — Citește biletul. — Nu, mulțumesc. Au!... — Ține, citește, rotofei plîngăreț... Rotofeiul Romero se simți insultat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
oamenii aceștia?" 6. Spunea lucrul acesta ca să-l încerce, pentru că știa ce are de gînd să facă. 7. Filip I-a răspuns: "Pîinile, pe care le-am putea cumpăra cu două sute de lei n-ar ajunge ca fiecare să capete puțintel din ele." 8. Unul din ucenicii Săi, Andrei, fratele lui Simon Petru, I-a zis: 9. " Este aici un băiețel, care are cinci pîini de orz și doi pești, dar ce sunt acestea la atîția?" 10. Isus a zis: "Spuneți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85101_a_85888]
-
fie la recuperare, nu el. De unde drăcia dracului ar putea el să știe cine e persoana aia? Ar putea fi oricine. Dar ei îl întreabă întruna porcării din astea, chiar și atunci când el le atrage politicos atenția că totul e puțintel cam aiurea. Astăzi, cea care pune întrebări e o femeie cam de vârsta lui Mark, proaspăt ieșită de pe băncile Universității din Lincoln. Nu-i o cățea, dar scoate un mârâit oribil, scuipând pe gură nebunii de felul: O fată intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
tumultuoase, să fie aflați și pedepsiți cei care au făcut toate câte le-au făcut. Liniște mare s-a lăsat pe când el cu voce tare tocmai a izbucnit în recitarea versurilor, toți îl ascultă, primar, prefect, parlamentari care cordial și (puțintel) electoral se întrețin cu lumea, toți se opresc din vorbele lor, din discuții, din observații, din replici cam mondene și politicoase, toți ascultă izbiți de vocea lui stridentă, de acutele lui prea peste poate, ascultăm ușor vinovați și pe urmă
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
un bar, mă apucă deodată grija că rămân de căruță și că, nespunând eu nimic referitor la problemele fundamentale ale țării, uitat fi-voi "Orânduiaște", zice beiul de Moldova, "casa ta că vei să mori". "Asta cam așa-i", zic, puțintel intimidat, în timp ce, pe micul ecran, din nou se aud scrîșnetele năpraznice ale pneurilor de la mașini. Starea politică a națiunii Căldura cea mare, la vreme de amiază, singur în curte, pisoiul pe nume Mazarin stă tolănit în iarbă, cățelușa Daisy, la
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
deținut în comediile de demult. Ce crezi? — Cred că încerci să-i faci pe cititori să-ți admire discursul șlefuit. — îmi pare rău. Așa e. Bineînțeles, zise iluzionistul cu năduf. Ar trebui să știi deja că trebuie să-i ung puțintel cu unt.∗ Sînt ca Dumnezeu Tatăl și tu ești Fiul meu sacrificial, iar un cititor este un Duh Sfînt care menține unitatea și mersul lucrurilor. Nu contează cît de mult detești tu această carte pe care o scriu, nu poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
apoi pornește într-un pelerinaj printr-o regiune grotescă, în care cunoaște tot felul de nelegiuri ale Angliei victoriene. îVezi și MacDONALD) KOESTLER, ARTHUR Vezi nota 6. LAWRENCE, D. H. Vezi nota 12. LEONARD, TOM Cap. 50, par. 3. „Așteaptă puțintel, drăguță“ este un Plagin al poemului The Voyeur. Cap. 49. Recviemul generalului Alexander pentru Rima este un Plaglit al poemului Placenta. LOCHHEAD, LIZ Cap. 48, par. 25. Descoperirea androidului de către Zeiță este un Plagdif al The Hickie. îi șoptesc îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
această figură retorică în.trad.) . în engleză „thaw“ înseamnă „a se dezgheța, a deveni mai prietenos“, sensuri folosite metaforic în context, dar și numele avatarului personajului care apare în celălalte cărți ale romanului. în. trad.) . „Wee“ [wee] are sensul de „puțintel“ în engleza irlandeză și scoțiană. . Aneurin Bevan, inițiatorul sistemului național de sănătate și cunoscut om de stînga de la mijlocul secolului XX Un fel de mîncare scoțiană pregătită din măruntaie amestecate cu mirodenii și puse într-un maț, care se fierbe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
bătea nervos tactul pe birou. - Lasă-ne singuri, căpitane. Glasul îi era liniștit și autoritar. Căpitanul plecă, privind țintă înaintea sa. Cayle se așeză. - Mi se pare că-mi amintesc figura dumitale, spuse Medlon. Îmi pare rău, atunci am băut puțintel, adăugă cu un râs dogit. Cayle se gândi că ceea ce spusese-celălalt despre Împărăteasă putea fi periculos pentru un om aflat în poziția lui. Zise cu voce tare: - N-am avut impresia că s-ar fi întâmplat ceva neobișnuit, domnule colonel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
lasă Că sunt prea frumoasă; Toate fetele îmi vin La umbra de pin, Dar pe mine nu mă lasă Că mă teme - acasă. {EminescuOpVI 159} D. DOINE DE DOR 69 Bădișor depărtișor Ce-mi trimiți atâta dor? Trimite-mi mai puțintel Dar vin dumneata cu el. 70 Leliță de la pripor, Ce-mi trimiți atâta dor? Trimite-mi mai puțintel Dar vin dumneata cu el! 71 Vai, bădiță, dor ți-o fi, N-am prin cine tăinui: Doar pe lună Voie bună
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
lasă Că mă teme - acasă. {EminescuOpVI 159} D. DOINE DE DOR 69 Bădișor depărtișor Ce-mi trimiți atâta dor? Trimite-mi mai puțintel Dar vin dumneata cu el. 70 Leliță de la pripor, Ce-mi trimiți atâta dor? Trimite-mi mai puțintel Dar vin dumneata cu el! 71 Vai, bădiță, dor ți-o fi, N-am prin cine tăinui: Doar pe lună Voie bună Și pe stele Multă jele Și pe vânt Câte - un cuvânt 72 Cine n-are dor pe vale
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
sărută până mor; La fântâna lui Novac Se - ntîlnește drag cu drag, Se sărută până zac. 80 - Flori ca și înaltul vad, Mult bade te-am așteptat, Dac - am văzut că nu vii Pus-am dorul căpătâi Cu dragostea mă-nvălii. Puțintel am așteptat Frumos vis, bade, -am visat, 161 {EminescuOpVI 162} Că năframa ta cea nouă Era bade ruptă-n două. - Minți, mândruță, minți tu bine, Nu-i ruptă năframa mea Ci-i ruptă inima ta, Că te temi că te-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
în cărare Și-ntîlnește o fată mare. - Fată mare pricepută Pentru dragoste făcută, Eu ți-am spus, fată, ți-am spus, 259 {EminescuOpVI 260} 10 Când vor fi oameni mai mulți, La mine să nu te uiți; Când or fi mai puțintei, Ochii tăi să fie-ai miei. 336 Culbeci, ca să crești, Scoate coarne boerești Și te du încet pe cale Pân-la Dunăre la vale, 5 Fie apa-i bună, rea, Tot să bei din Dunărea. 337 Jos în vale pe-un pietroi
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]