6,888 matches
-
în micul nostru ecran. Imaginile tv s-au pus în mișcare și ceremonia acordării diplomelor a continuat în timp ce insecta spunea în dialect chirilic: -Se acordă aceste diplome celor care de-a lungul a 175 de ani și-au adus contribuția publicistică la "creșterea limbii românești ș-a patriei cinstire"... -Adică, cum? s-a auzit glasul chițăit al lui Haralampy de sub masa unde ne ascunseserăm toți patru cu groaza în inimă. Că n-am înțeles... Mi-am dat seama că însăși granitul
FIERUL DE CĂLCAT ȘI DIPLOMA PENTRU PUBLICISTICĂ by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12918_a_14243]
-
Penelea-Filitti, preluată de la Editura Academiei), Liviu Rebreanu, Opere, vol. 21 și 22, Corespondență (ediție de Niculae Gheran, realizată în colaborare cu Muzeul Județean Bistrița-Năsăud), Aron Cotruș, Opere, vol. II. Poezii, 1920-1928, (ediție de Alexandru Ruja); Gala Galaction, Opere, vol. VII. Publicistică, 1896-1918 și VIII, Ziua Domnului. Pagini creștine (ediție de Teodor Vârgolici), B.P. Hasdeu, Opere, vol. IV. Teatru (ediție Stancu Ilin și I. Oprișan), Ion Vinea, Opere, vol. IV, Publicistică, 1913-1919 și V, Publicistică, 1920-1924 (ediție de E. Zaharia-Filipaș), E. Lovinescu
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
Poezii, 1920-1928, (ediție de Alexandru Ruja); Gala Galaction, Opere, vol. VII. Publicistică, 1896-1918 și VIII, Ziua Domnului. Pagini creștine (ediție de Teodor Vârgolici), B.P. Hasdeu, Opere, vol. IV. Teatru (ediție Stancu Ilin și I. Oprișan), Ion Vinea, Opere, vol. IV, Publicistică, 1913-1919 și V, Publicistică, 1920-1924 (ediție de E. Zaharia-Filipaș), E. Lovinescu. Sburătorul. Agende literare, vol. V, 1936-1939 și VI, 1940-1943 (ediție de Monica Lovinescu, Gabriela Omăt, Margareta Feraru și Alexandru George); Tudor Arghezi, Scrieri, vol. 43 Proze și 44. Parenteze
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
Alexandru Ruja); Gala Galaction, Opere, vol. VII. Publicistică, 1896-1918 și VIII, Ziua Domnului. Pagini creștine (ediție de Teodor Vârgolici), B.P. Hasdeu, Opere, vol. IV. Teatru (ediție Stancu Ilin și I. Oprișan), Ion Vinea, Opere, vol. IV, Publicistică, 1913-1919 și V, Publicistică, 1920-1924 (ediție de E. Zaharia-Filipaș), E. Lovinescu. Sburătorul. Agende literare, vol. V, 1936-1939 și VI, 1940-1943 (ediție de Monica Lovinescu, Gabriela Omăt, Margareta Feraru și Alexandru George); Tudor Arghezi, Scrieri, vol. 43 Proze și 44. Parenteze (ediție de Mitzura Arghezi
Interviu cu Tiberiu Avramescu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12922_a_14247]
-
să le pomenesc aici foarte des. Dar, după 1990, ediția s-a împotmolit și de atunci încoace abia a apărut volumul 9, în 1992, urmat de o pauză lungă și dezamăgitoare. Să mai notez că ediția a urmărit pe linie publicistică evoluția criticii lovinesciene și s-a oprit la nivelul anului 1922. Câte volume ar mai fi necesare pentru a transcrie activitatea criticului până în 1943 și când le vom avea? Nu se știe. Probabil că altcineva ar trebui să preia ștafeta
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
intervalul 1993-2000, pentru ca ultimele două volume ale agendelor să apară în 2001 și 2002 la Fundația Națională pentru Știință și Artă, care a preluat rolul muribundei Edituri Minerva. Al doilea eveniment privește reeditarea Memorii-lor, în 1998, cu completări documentare și publicistice realizate de Gabriela Omăt. Dar ediția critică E. Lovinescu își așteaptă continuarea și în cadrul ei ar fi ideal să se înregistreze victoriile, cuceririle documentare pentru completitudinea operei. Ceea ce nu înseamnă că nu trebuie să existe o relație firească între orice
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
Călin. O speranță ar fi în preluarea acestei îndatoriri de continuare de către Florica Ichim, care a realizat în 2000 la Editura Gramar o bună ediție a teatrului camilpetrescian, iar în 2003, tot acolo, o nouă ediție a Notelor zilnice. Dar publicistica, dar filosofia, dar corespondența lui Camil Petrescu în seama cui rămân pentru a fi integrate într-o ediție critică? Pun punct exemplelor amintind că din ediția critică de Opere Cezar Petrescu, îngrijită, adnotată și comentată de Mihai Dascal, a apărut
Ediții critice întrerupte by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12909_a_14234]
-
de afirmare ale unor scriitori deveniți celebri, istorii zbuciumate ale receptării unor opere ce au supraviețuit anumitor perioade. Oricât ar fi fost de importante, revistele nu intră, în mod obișnuit, în vizorul unor reeditări, ci numai în atenția unor selecții publicistice sau antologii tematice. Și totuși, în anii postdecembriști, în România, anumite reviste de excepție, cu un număr mai mic de apariții, au fost pur și simplu reluate și redate unui public interesat de ineditul unei ofensive culturale. Prima restituită după
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
recomanda din subtitlu) într-o ediție critică, însoțită de comentarii și de câteva note ajutătoare (ar fi fost necesare chiar mai multe). Un preambul de Constantin Amăriuței, un interviu cu Virgil Ierunca, glosele lui Nicolae Florescu despre contextul politic și publicistic al epocii, fișa de dicționar a revistei alcătuită de Mihaela Constantinescu-Podocea oferă informațiile necesare pentru a înțelege importanța acestei publicații excepționale, capabilă să transgreseze conjuncturile și să intre în orizontul de lectură al unui cititor din altă epocă și din
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
începutul secolului XX, poate că numai Nicolae Iorga (născut în același an 1871 cu Ilarie Chendi) mai avea în domeniul criticii literare o activitate foiletonistică la fel de impresionantă, productivă și consecventă. Anul 1907 a fost unul de vârf pentru Ilarie Chendi. Publicistica lui se zbate însă între toate vicisitudinile vremii, dintre care cea mai nefastă este precaritatea literaturii acelui moment dominat de sămănătorismul și de militantismul național-țărănesc al lui Iorga. Sensul constructiv al unei orientări, fundamental deosebite din punct de vedere estetic
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
a cronicarului literar nu în termeni sociologici, ci în termeni estetici: „Nu țărănesc sau nețărănesc, ci artă sau neartă”. Dar gustul criticului rămâne în limitele tradiționalismului sau ale realismului rural pe filiera ardeleană Slavici-Agârbiceanu. Ce mai răzbate până la noi prin publicistica literară a lui Ilarie Chendi, din atât de tulburatul an 1907, pe care îl asociem automat în memorie cu mult invocatele răscoale țărănești? Mi se pare destul de surprinzător să nu găsim prea multe referințe la drama socială ce a izbucnit
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
-și atragă studenții și să facă interesantă, amuzantă, chiar pasionantă o materie care poate la fel de bine să înspăimânte prin dificultate, prin mulțimea cunoștințelor necesare (de istoria limbii țin și contribuția sa la stabilirea etimologiilor pentru Dicționarul academic sau - în notă publicistică - explicațiile din Istoria cuvintelor, Coresi, 1991). Fundamentale rămîn și cercetările și sintezele sale gramaticale, în special de morfologie a verbului; reflectate și în aplicații didactice (în Sinteze de limba română, în alte lucrări didactice de gramatică românească, majoritatea scrise în
Cu bucurie, la aniversare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13042_a_14367]
-
Nu încape îndoială că, mai ales în primul deceniu de apariție, Gazeta literară este tributară acestei ideologii, ca și realismului-socialist. De pe la mijlocul deceniului 7 încoace, lucrurile se schimbă însă în bună măsură, chiar dacă (dar e vorba acum de România literară) publicistica literară va mai cunoaște și alte sincope, de pildă după 1971 sau în toată jumătatea a doua a deceniului 9. Trebuie spus totuși că numărul articolelor critice neinfestate ideologic sau al recuperărilor de istorie literară care nu recurg la criteriile
50 by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13032_a_14357]
-
și, deși s-a remarcat totala absență a sentimentului religios din scrierile sale (ca, de altfel, și a celui erotic), a fost primit de Papă la Vatican și binecuvântat. Un singur lucru deranjează în această carte. Dată fiind originea inițială publicistică a textelor, o bună parte din informație și chiar din formulările conclusive revin de mai multe ori chiar în cadrul aceluiași capitol, senzația de redundanță fiind uneori stânjenitoare. Ca și, de altfel, entuziasmul și atașamentul pentru literatura SF (onorabile în sine
Controversatele origini ale SF-ului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13020_a_14345]
-
N. Oprea, O. Soviany și Caius Traian Dragomir. * Un interviu surpriză, tot în Viața românească: acela luat de Valeriu Bârgău lui Mircea Ciobanu în 1984 și nepublicat niciodată pînă acum. * VATRA (nr. 11-12 din 2003) propune o utilă discuție despre publicistica (mai ales politică) a scriitorilor din deceniile postcomuniste. Ar fi fost binevenită o bibliografie: numărul culegerilor de articole de acest fel este mult mai mare decît cel al culegerilor recenzate de colaboratorii revistei. În plus, majoritatea cărților recenzate provin din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
revistei. În plus, majoritatea cărților recenzate provin din anii din urmă, în vreme ce epoca de entuziasm publicistico-politic al scriitorilor este aceea de imediat după 1989. Și, apoi, nu Val Condurache ori Călin-Andrei Mihăilescu, autori stimabili, de altfel, au dat tonul în publicistica scriitorilor, a intelectualilor umaniști, în general, ci O. Paler, Ana Blandiana, H.-R. Patapievici, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Al. Paleologu și alții despre care revista din Tg. Mureș nu suflă o vorbă. Salonul de coafură de la Palatul Victoria Cotidianele centrale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13051_a_14376]
-
a colegului Ion Nistor.). Stilisticianul se vede În conservarea admirabilă a sensurilor proprii din lexicul folosit - dezinvolt, fără inhibiții și retorică facilă. Cu toată activitatea lui editorială, Ion Nistor (născut la 1 octombrie 1937) a avut timp rezervat și pentru publicistică. La București, pentru revistele „Contemporanul”, „Luceafărul”, „România literară”, dar și la Iași, Buzău sau Constanța. Poate de aceea, contribuțiile proprii au fost comentate cu folos și imparțial, de către unii contemporani ca Mihai Drăgan, Ilie Dan, Aurel Martin, Valeriu Râpeanu, Teodor
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
secolului al XIX-lea - începutul seculului XX (D. Magomedova); Visul lui Oblomov și Visul unui om ridicol - Veacul de aur (A.Molnár), Dublul lui F. Dostoievski: un dialog creator cu E.T.A.Hoffmann (G.Schennikov), Nemții și cultura germană în publicistica lui F. Dostoievski (M. Swiderska); Marele păcătos și Fiul rătăcitor. Dostoievski și János Pilinszky (K.Szitár); Omul timpului nou în opera lui S. Natzume și F. Dostoievski ( G.Kobayashi). Începînd cu cel de-al doilea simpozion, cel din 1973, de la
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
realmente copleșită de interpretări fundamentalist-creștine, ce apar atît în lucrările cercetătorilor din est, cît și la cei din vest. La modul direct, problema unei astfel de orientări a fost pusă în comunicarea Ludmilei Saraskina: Valori teologice - istorice- naționale - general-umane în publicistica și romanul lui Dostoievski: conflict sau dialog? Cu o altă ocazie, la Petersburg, L. Saraskina a fost atenționată, chiar apostrofată de un interlocutor, care susținea că un exeget ateu sau de altă religie decît cea ortodoxă rusă nu are nici o
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
Tiberiu Stamate Mai are timpul răbdare?, volumul de publicistică al lui Liviu Papadima, apărut la editura Curtea Veche, are un mare avantaj. Viziunea sa asupra literaturii române e obiectivă (atitudine rară la un literat), în orice caz, lipsită de parti-pris-uri. E drept că autorul nu se aventurează niciodată până în
Câteva sinteze by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9270_a_10595]
-
decernare a premiilor la Conferința Anuală a Primarilor de Comune din România. S-au decernat ORDINUL DE MERIT, TROFEUL și DIPLOMA DE EXCELENȚĂ Corneliu Leu 2010 unor comune și unor primari care s au remarcat În mod deosebit În activitatea publicistică și literara În mediul rural. Am remarcat dragostea, admirația și popularitatea de care se bucură scriitorul Cornelia Leu În toată țara și mi-a crescut inima de bucurie. Cu această ocazie l-am cunoscut pe președintele Asociației, domnul Emil Drăghici
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
1954, În comuna Balaci, județul Teleorman. Fiu de Învățător. Absolvent al Facultății de Drept - Secția Juridică (Universitatea București). Atestat ca ziarist profesionist. Poet și publicist. Membru al Uniunii Scriitorilor din România/Secția Poezie/Asociația Scriitorilor din București. ACTIVITATE LITERARĂ Debut publicistic: 1970, În ziarul Teleormanul literar •Debut editorial: 1975, Editura „Albatros” (HOHOTUL APELOR - Caietul debutanților) • Cărți publicate: HOHOTUL APELOR (Editura „Albatros”, În Caietul debutanților, 1975) • PRIVIND IN OCHII PATRIEI (Editura „Cartea Românească”, redactor de carte - Mircea Ciobanu/comentat de Nichita Stănescu
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
se impune a fi reanalizată, sunt jurnalul, memoriile, proiectele de roman rămase în ciornă (Ștefania, Viață nouă, Gaudeamus), corespondența. Dramaturgia lui Eliade (piesele Iphigenia și Coloana nesfârșită) este și ea examinată în noua ediție a cărții lui Eugen Simion. Eseistica, publicistica politică și culturală, studiile despre aspectele mitului, despre istoria credințelor și ideilor religioase sunt și ele aduse în discuție, fără a fi însă obiect de examinare sistematică. Lucrarea nu este o monografie, ci un studiu amplu dedicat literaturii epice eliadești
Viziunea totalității by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9470_a_10795]
-
LIRICA ÎNCHISORILOR Tezaurul Cultural al țării noastre a beneficiat de aportul substanțial al scriitorilor români care au ales calea exilului, desfășurând o prodigioasa activitate publicistica departe de meleagurile natale. Ei au părăsit țara în valuri succesive, unii, cei mai fericiți, înaintea instalării în România a regimului comunist, care a declanșat o acțiune fără precedent de lichidare a elitelor și valorilor neamului nostru, alții după ce au
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
articole cu tema politică, religioasă, istorică și literară. Dacă aș încerca o enumerare a colaboatorilor acestui ziar, ar însemna să depășesc mult spațiul rezervat acestei prezentări. Unul din stâlpii de bolta ai acestui ziar, poetul Zaharia Până, cunoscut în activitatea publicistica sub diminutivul Zahu Până, a fost unul dintre miile de victime din rândul elitelor intelectuale ale României care au fost marginalizați sau aruncați în lagărele și închisorile cu regim de exterminare din țara noastră. Înzestrat cu un deosebit talent literar
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]