466 matches
-
nici o limită odinioară. Ne-am mărginit a reaminti numai câteva fapte, cunoscute dealtminteri de toată lumea, spre a se vedea cine e sorgintea răului, daca rău există, și cui incumbă răspunderea acestui rău. Ținem însă, înainte de a termina, să relevăm o pudică exclamațiune a numitei foi. În ce ziare austriace, franceze, belgiane, engleze - strigă ea scandalizată - se văd neomeniile de cari sunt pline unele din ziarele de la noi? 248 {EminescuOpXIII 249} Ne permitem a-i întoarce exclamațiunea și a o întreba la
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
stare de semidistensie permanentă a capilarului). Acesta suferă modificări pasive, în funcție de distensibilitatea peretelui capilar și este influențat de modificările de presiune și flux în metarteriole, venule, anastomoze arterio-venoase. Mecanismele nervoase de control al debitului în capilare includ reacții generale (eritem pudic, paloare, congestie după emoții) și reacții locale prin reflexul de axon. Hiperemia reactivă postischemică datorată ionilor de H+ se însoțește de creșterea permeabilității capilare. Mecanismele umorale implică efectele unor factori umorali vasoconstrictori (adrenalină, noradrenalină, angiotensină II) și vasodilatatori (histamină, plasmakinină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
el de mărunțel, nici măcar un chip mai plăcut ori un trup bine proporționat nu mai contează... în privința activităților sexuale, Montaigne nu ascunde aproape nimic. Contemporanii săi - și atâția alții de mai târziu - acordă atenție portretului dar acoperit cu un văl pudic această chestiune pe care filosoful însă o găsește determinantă. Marie de Gournay cenzurează o ediție pentru a oculta aceste confesiuni impudice: tinerețe libidinală, inițiere timpurie, o întreagă colecție de femei, preferință probabilă pentru prostituate în tinerețe, dar și atunci când se
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
fi plăcută, acceptată sau populară; pentru a-ți hrăni foamea de iubire sau afirmare sau pentru a ceda dorințelor altcuiva cu costul propriei integrități. Toate acestea sînt mai adevărate ca niciodată În zilele noastre, nu sugerez o Întoarcere la vremurile pudice de altădată, dar totuși spun că o tînără poate plăti un preț mare dacă are mai mulți parteneri. În afară de bolile cu transmitere sexuală și de stima de sine scăzută - Întîlnită frecvent la fetele care au mai mulți parteneri În - trupul
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
scurt timp, a idealurilor sale. Nucleul arderilor sale sufletești este iubirea. În afară de Monica, va cunoaște bucuriile și tristețile dragostei alături de alte trei partenere. Ca și în primul volum, T. oferă ipostaze caracterologice diferite, opunând lui Dan Deleanu atât pe echilibratul, pudicul și perseverentul Mircea Balmuș, cât și pe Tonel, licheaua simpatică și banală, ori pe epicureicul și practicul Puiu Deleanu. Tipologia feminină e sugerată prin punerea în contrast a două imagini ale feminității: Olguța e un personaj-sinteză, asociind inefabilul și statuarul
TEODOREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
că nu știam nimic despre cum stau lucrurile cu adevărat. La al treilea articol, despre o carte dedicată „sociologiei americane”, scrisă de un autor ce se numea Mihail Cernea, am fost informat că „Direcția presei și tipăriturilor”, cum se numea pudic cenzura, are obiecții. Pe șpalt, am văzut că fuseseră tăiate cu stiloul mai multe fragmente - în unele eram prea entuziasmat de „sociologia americană”, în altele spuneam că am avea câte ceva de învățat de la sociologii americani, în fond, sociologia redevenise acceptată
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
1894 la Școala Normală Superioară de pe lângă Universitatea ieșeană. Între 1892 și 1895 l-a suplinit pe Șt. G. Vârgolici la Catedra de istoria literaturilor moderne (neolatine) de la Facultatea de Litere din Iași. Titularizat în 1897, avea să predea până în 1907. „Pudicul Naum”, cum i se spunea, a devenit membru al Junimii în 1872, colaborând numai la „Convorbiri literare”, unde a și debutat în același an, cu traduceri. În 1887 e ales membru corespondent, iar în 1893 devine membru titular al Academiei Române
NAUM-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288372_a_289701]
-
adâncuri să scoți mucii triști ai poemului”. „Drumețul incendiar” este o proiecție a autorului însuși, piromanul care lasă în urma sa ruinele fumegânde ale artei convenționale, hrănită din procedee retorice ieftine și din stereotipii. Îndemnând „camarazi poeți, ajunge/ [...] destul am mirosit pudic rozele/ purtând ghetele cu ștofă ale poeziei clasice”, poetul revoltat întrezărește în cenușa vechii literaturi, „pasărea măiastră a cântecului nou”. În cheie suprarealistă, noua estetică este pusă sub semnul „eliberării”, a desființării constrângerilor de orice fel, iar manifestul Critica mizeriei
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
la elementele realității. În debutul poemului sugerează obscuritatea satului Prisaca (Ă): «Satul meu n-are monografie; au Încercat cândva cocorii s-o scrie, dar cerul vânzolea cearșaful de nori și nu mai descifrăm rândul de cocori». Nicolae Tăutu e un pudic și ocolește ditirambele spuse cu voce sonoră (Ă) pentru că În loc să-și declare sentimentele el le caută oglindite În oameni, În fapte și astfel le conturează mai puternic: «Copiii merg cu viața la școală, primeniți În șorțuri de sineală, În clasa
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
un urmăritor, de o obsesie, de o amintire. Scenele de seducție sunt - poate și din acest motiv - printre cele mai nereușite din roman. Scrise în limbajul expirat al tradiției neoromantice, sugerând mai mult decât și-au propus să sugereze, sugrumând pudic referințele la actul sexual propriu-zis, ele slăbesc tensiunea cărții și riscă să-l transforme pe detectivul obsedat cândva de înaltele virtuți cavalerești într-un burghez oarecare. Și totuși, atrăgător, plin de farmec, jucându-și cu aplomb rolul de bărbat fatal
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
-și toate acele riscuri... „Epoca noastră, gândeam, nu e nimic altceva decât această monstruoasă fiziologie care digeră aurul, petrolul, politica, războaiele, secretând plăcere pentru unii, moarte pentru ceilalți. Un gigantic stomac care transvazează și macină materiile pe care în mod pudic și ipocrit noi le separăm. Tânăra metresă care oftează, în chiar clipa asta, sub negustorul ei de arme, ar scoate un strigăt de indignare, dacă i-aș spune că fericirea lor (căci ei numesc, fără îndoială, acest lucru fericire) este
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
MAI JOCI? NU ȚI-AM SPUS? Se apucă acum de-a binelea de rochie. Luă tivul În mâini și din gâtul ei Începură să iasă văicăreli arhaice din Orientul Apropiat: ― ULIULIULIULIULIULIU! ULIULIULIULIULIULIU! Bunicul meu privi Înmărmurit cum soția lui cea pudică Își făcea zdrențe Îmbrăcămintea sub ochii lui poalele rochiei, talia, pieptul, gulerul. Cu o ultimă sfâșiere, rochia se despică În două și Desdemona se Întinse pe linoleum, arătându-și lenjeria ei jalnică: sutienul cu balene, supraâncărcat, chiloții mohorâți și corsetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Totul era Învăluit Într-o zonă de intimitate și delicatețe pe care mama mea n-o freca niciodată prea tare. (Organul Capitolului Unsprezece se numea „piți“. Dar pentru ce-aveam eu acolo nu exista nici un cuvânt.) Tata era și mai pudic. În rarele ocazii când Îmi schimba el scutecele sau Îmi făcea baie, Milton Își ferea privirea metodic. Ai spălat-o peste tot? Îl Întreba mama pe ocolite, ca de obicei. ― Nu peste tot. Ăla-i departamentul tău. Oricum n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și cotește spre dreapta. Pusio îl urmează, pleoștit. Cum îl cheamă pe taică-tău? Se miră că-l aude oftând. Întoarce capul și-l întreabă părintește: — Ce e? Poate s-a supărat. — Glumeam și eu..., se scuză încurcat. Uriașul coboară pudic pleoapele. Peste o durere adâncă? se înmoaie Rufus. M-a adus aici fratele mamei, șoptește călărețul. Vocea îi tremură ușurel: — Așa e obiceiul pe la noi... — Cum adică? se minunează evreul. Legea primită de Moise pe Muntele Sinai te poate obliga
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
femei - de obicei pasiuni tiranice, până la degradarea bărbatului, fiindcă nu sunt provocate și de impresii estetice, ci numai de cauze biologice - sunt privite ca niște nebunii, iar poporul le crede datorite farmecelor și vrăjilor. 1 Tulbură nepăsarea. 10. O femeie pudică ar trebui să nu umble. Dacă ar fi logicăîn rezerva ei, ar trebui nici să respire! Ar trebui să se suprime. 11. De ce femeile n-au gelozie retrospectivă? Pentru că la ele e senzația principală, nu forma și deci imaginația (adică
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
etern, e destinat să-l păstreze și să-l transmită din generație în generație până la stingerea soarelui.... Și atunci cum vrei să te eliberezi, nenorocitule? Cine de cine să se elibereze?... Ce tulburătoare sunt mișcările Adelei când umblă! O femeie pudică ar trebui să nu umble. Dacă ar fi logică în rezerva ei, ar trebui nici să respire! Ar trebui să se suprime. Mâine o să cocheteze ca și azi, ca și ieri, o să simuleze, o să "joace" înclinarea de a consimți la
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
dezagreabilă: uscăciunea. Ariditatea, chiar platitudinea acestor Amintiri din copilărie și adolescență (concepute sub forma unei "scrisori" despre el însuși în anul 1911, publicate postum în Adevărul literar și artistic, 1937- 38) vin în contradicție cu obiectul relatării, dezvăluind pe omul pudic și sobru, deloc amabil cu sine, ori, de ce nu, pe neurastenicul incapabil de autoefuziuni. Modestia nu divulgă o vanitate camuflată. Tonul sec, de proces-verbal, sacadarea necizelată conferă veridicitate mărturisirii. În două rânduri, vorbind despre tatăl și unchiul său, se compară
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de la răceală la furie nu era decât un pas. Acum Însă, slavă Domnului, simțurile nu luaseră Încă foc. Nu se Încinseseră. Când nu era cuprinsă de patimă, Mașa se arăta deci a fi - În ciuda staturii sale destul de robuste - o femeie pudică, astfel că până și gândul la asemenea lucruri o făcea să roșească. În Închipuirea ei, văzu cele trei țevi Înroșindu-se Încetul cu Încetul și luând dimensiuni impresionante. Țevile se Înfiorară, scoțând pe găuri aburi fierbinți și horcăind, În timp ce clopoțeii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
apei. Domnul Pavel găsi prilejul să evoce pentru Ana și fiică, dar în primul rând pentru el, cu nostalgia depărtării în glas, restaurantul așa cum fusese înainte de război, orchestra cu luminile și podiumul de dans cu lumea „bună”, cu veselia aceea pudică, toate și în anii războiului, dar înăuntru sub draperiile camuflajului nici o lumină nu răzbătea în afară, oaspeți pe o nacelă înainte de sfârșitul lumii. - Ce vremuri, Doamne! vorbi către Ana, care asculta privindu-l în ochi, în timp ce fiica, visând, îi auzea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
sau ale tractoarelor, chiar și de clipele de-a dreptul vrăjite când li se dădea pauza de masă și-și scoteau din traiste demâncarea pe care o așezau Înăuntrul cercului format din băieți care ședeau turcește și din fetele care, pudic, Își aduceau picioarele sub ele și tăiau cu mișcări repezi și pricepute pâinea de casă, brânza, ceapa, slănina, răspândeau, ca să le fie tuturor la Îndemână, „omiduțele” - niște biscuiți șprițați făcuți În casă și semănând Într-adevăr cu niște omizi. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
nu știa de ce, și-n cele din urmă a renunșat să mai înșeleagă ceva. - Indiferent de pot, ce am, ce știu - viața mea va depinde mereu de Dumnezeu, își spuse Lotti. Rămpsese aceeași femeie delicată, frumoasă și cuminte. Roșea, era pudică și asta era ceva extrem de rar în secolul XXI. Îl atrăgea în continuare pe Richard, care continua să fie vrăjit și să aibă aceași dorință tandră de a o ocroti. Ardea mereu de nerăbdare să o vadă, să o strângă
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93396]
-
mă ridic în genunchi. „Încetează! Te rog!“ am strigat eu. Nu s-a lăsat intimidată. Mi-a smuls chiloții de pe mine și a început să mă lingă. Nu-l lăsasem nici pe soțul meu să facă așa ceva pentru că eram o pudică, dar fata aceea de treisprezece ani nu avea nici o jenă. M-am simțit, o vreme, neputincioasă de luptă și n-am putut să nu țip de plăcere. „Termină!“, am țipat, arzându-i o palmă zdravănă peste obraz. S-a oprit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
rațiunea nu le poate explica, e un proces abisal, o lentă transformare a spiritului și a trupului, care poate aduce prin exercițiu niște calități superioare și chiar cucerirea nemuririi, dar e ceva intim, secret. Nu se manifestă În exterior, e pudică și, mai ales, e făcută din luciditate și din detașare. De aceea Stăpânii Lumii sunt inițiați, dar nu cedează misticei. Misticul e pentru ei un sclav, locul unei manifestări a numinosului, cu ajutorul căruia se cercetează simptomele unui secret. Inițiatul Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
el. Și pe urmă, partea frumoasă e că acum, când Sophia Înțelege cine este și se eliberează de tirania Îngerilor, poate să se miște, liberă de păcat...” „Ai terminat cu păcătuitul?” „Te rog, mai gândește-te”, zise Riccardo sărutând-o pudic pe frunte. „Dimpotrivă”, Îi răspunse ea lui Belbo, fără să-l privească pe pictor, „toate lucrurile astea nu mai sunt păcate, poți să faci tot ce vrei pentru a te elibera de carne, ești dincolo de bine și de rău”. Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
strâmba copilărește: nu te uita, Piti, lușine male, nu-i frumos. Ea la mine n-avea rost să se uite: pur și simplu mă blocam și nu era nimic interesant. Bărbații se împart în două categorii: în exhibiționiști și în pudici. Eu mereu am făcut parte din a doua categorie. Îmi aduc aminte că în armată, pentru că mă ascundeam sub pat ca să nu ies la înviorare, mi s-a dat sector la W.C. La fel, veneam dimineața devreme, să nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]