338 matches
-
profesională; - demență severă - uitarea numelor, numerelor de telefon, adreselor; - uitarea conversației recente, a evenimentelor curente; - sarcini neterminate pentru că nu știe de unde să le reia; - demență gravă - uitarea numelor celor apropiați; - uitarea datelor personale; - incapacitate de memorare; - deteriorarea judecății, a controlului pulsional. Diagnosticul funcțional Se elaborează pe baza simptomatologiei clinice, a examinării psihologice, a investigației socio-profesionale, a investigațiilor imagistice (CT, RMN) sau electrodiagnostice (EEG). ────────────┬───────────────��─────────────┬────────┬──────────────────────────┐ Criterii │ Dg. funcțional │Încapă- Se pot încadra în gradul ÎI de invaliditate Elementul esențial îl constituie obnubilarea conștiinței
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
de diagnostic clinic - labilitate sau incontinenta emoțională; Cele de mai sus Coexistența cu tulbu- ORGANICĂ DE PERSONALITATE Criterii de diagnostic clinic 1. - marcată modificare a personalității și comportamentului care era obișnuit individului înainte de a interveni boală; - labilitate emoțională; - deteriorarea conținutului pulsional și a simțului critic; - apatie marcată și indiferență; - suspiciozitate și ideație paranoidă. 2. - nu există obnubilare, deteriorare intelectuală, idei delirante, tulburări ale dispoziției sau halucinații 3. - prezenta certă a factorului organic. ┌───────────────────────┬──────────────────┬────────┬─────────────────────────┐ │ Criterii │ Dg. funcțional │Încapă- ȘI DE COMPORTAMENT DETERMINATE DE
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
aptitudine înnăscută, pe care o posedă copilul. Alții, dimpotrivă, susțin că fiecare copil își dezvoltă în mod unic gramatica sa sub influența modelelor deduse din activitatea verbală a mediului sau. Astfel, organizarea limbajului depinde de echipamentul de bază și componentele pulsionale și relaționale. Copilul are mai multă sau mai puțină dispoziție să vorbească iar anturajul are un rol blocant sau favorizant. Cert este că pentru o dezvoltare normală a vorbirii este necesar un mediu care să ofere, în suficientă măsură, atât
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Daly et al., 1989). Psihosociologii refuză să considere comportamentul agresiv ca fiind unul "natural" sau normal în timp ce evoluționiștii susțin că definirea agresivității drept comportament normal nu implică neapărat și reglementarea sa normativă (Thornhill și Thornhill, 1992). Critica teoriilor tradiționale Perspectiva pulsională care abordează comportamentul agresiv ca având origini interne determină formularea ipotezei conform căreia declanșarea comportamentului agresiv la o persoană izolată este posibilă în cazul în care ținta acțiunilor este un obiect neînsuflețit sau propriul corp. Totuși unele date empirice au
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
prima și mai puțin structurată. Conștientizarea duce la anularea efectelor negative. Învățarea este expresie a amândurora. Paleostructurile memoriei pot corela cu neostructurile în sens integrativ. Filtrele conștiente ale materialului mnemic permit să se organizeze coerențe și să se reglementeze caracterul pulsional și nedirecționat al memoriei inconștiente care este profund afectată de orice evenimente” (U. Șchiopu, E. Verza, 1981, p. 197). Această organizare a mecanismelor memoriei permite eficiența crescută a procesului de înmagazinare a cunoștințelor. Are loc constituirea unui stil propriu de
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
2. Dezvoltarea instituției mănăstirești ca spațiu al imaginarului rațional / 47 1.3.3. Deschiderea spațiului cultural și amplificarea imaginarului / 51 1. 4. Scolastica și raționalitatea imaginarului / 59 1.4.1. Interpretarea operei aristotelice și trecerea de la imaginarul rațional la cel pulsional / 59 1.4.2. Viziunea asupra existenței. Cearta universaliilor / 62 1.4.3. Logica și raționalitatea pură / 68 1.4.4. Despre suflet și începuturile umanismului / 71 1.4.5. Problema adevărului și dezvoltarea științelor naturii / 77 1. 5. Renașterea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
1.4.2. Viziunea asupra existenței. Cearta universaliilor / 62 1.4.3. Logica și raționalitatea pură / 68 1.4.4. Despre suflet și începuturile umanismului / 71 1.4.5. Problema adevărului și dezvoltarea științelor naturii / 77 1. 5. Renașterea între pulsional și rațional / 83 1.5.1. Sinteza imaginarului în perioada Renașterii / 83 1.5.2. Renașterea și redescoperirea antichității / 85 1.5.3. Metafora și componenta pulsională a imaginarului Renașterii / 88 1.5.4. Giordano Bruno și sinteza metaforică a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
4.5. Problema adevărului și dezvoltarea științelor naturii / 77 1. 5. Renașterea între pulsional și rațional / 83 1.5.1. Sinteza imaginarului în perioada Renașterii / 83 1.5.2. Renașterea și redescoperirea antichității / 85 1.5.3. Metafora și componenta pulsională a imaginarului Renașterii / 88 1.5.4. Giordano Bruno și sinteza metaforică a Renașterii / 94 1.5.5. Noua raționalitate a Renașterii / 97 Capitolul 2. Cenzura imaginarului în secolul al XVII-lea / 101 2. 1. Anul 1600 și simbolurile cenzurii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
războinic de opoziție dintre imaginar și știință. Limitările teoretice amintite care chiar dacă reconsideră poziția imaginarului subliniind importanța acestuia în dezvoltarea epistemei, nu îi exploatează valențele de reprezentare a realității în ansamblul ei, ci doar pe cele specifice perspectivelor mitico-magice sau pulsionale. În 2001 într-o lucrare de sinteză, Philososphie des images 1, Jean Jacques Wunenburger corelează ideea de imaginar, imaginii surprinzând astfel majoritatea aspectelor în care imaginarul poate să se dezvolte. Totuși în cazul analizei realizate de filosoful francez trebuie să
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fără legătură cu imediatul, îndepărtându-se din ce în ce mai mult de acesta, ajungându-se până la imagini fantastice. Lipsa totală de legătura cu mediul și iraționalitatea ce poate exista la un moment dat la nivelul imaginii determină un nou mod de imaginar cel pulsional. Acesta este reprezentat de formele fantasticului. Fantasticul și formele sale conștientizate transferă elementele din imaginarul pulsional în cel rațional. Odată cu dezvoltarea noilor structuri de imaginar omul a fost îndepărtat de ceea ce constituie forma stabilă de bază a "realității" - imediatul. În
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
totală de legătura cu mediul și iraționalitatea ce poate exista la un moment dat la nivelul imaginii determină un nou mod de imaginar cel pulsional. Acesta este reprezentat de formele fantasticului. Fantasticul și formele sale conștientizate transferă elementele din imaginarul pulsional în cel rațional. Odată cu dezvoltarea noilor structuri de imaginar omul a fost îndepărtat de ceea ce constituie forma stabilă de bază a "realității" - imediatul. În general societatea nu își începe dezvoltarea imaginarului propriu de la zero absolut și nu există posibilitatea de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
antichitate la evul mediu, sau momentul de început al modernității. Dincolo de toate aceste forme de cenzură există și mecanisme de protecție specifice imaginarului: 1. Cel mai des întâlnit este mecanismul de ocultare a imaginilor și prin acesta se formează imaginarul pulsional inconștient. După ce sunt ocultate imaginile vor ieși la suprafață atunci când mediul imagistic este propice, de obicei într-o nouă perioadă de fantastic. Așa se explică apariția grupărilor oculte care transmit mesaje ce altădată erau normalități imagistice. 2. Reinterpretarea imaginilor reprezintă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
greco-latine care inițial au fost ocultate pentru ca ulterior, odată cu dezvoltarea imaginarului să fie reactivate și reinterpretate din perspectiva noi imagini. Acesta este începutul simplu necesar oricărei noi construcții de imaginar, început care prin structura sa este într-o oarecare măsură pulsional. După instituirea acestui context social, cultura a început să se dezvolte prin intermediul religiei creștine care, prin creștinarea popoarelor păgâne, oferă un nou tip de "înțelepciune" și de "putere" la curțile diferitor regi "păgâni". De asemenea se adaugă construcția de mănăstiri
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Ca urmare a acumulărilor culturale și a schimburilor cu spațiul arab la care se adaugă și redescoperirea textelor aristotelice se ajunge la un nivel amplu al imaginarului. Imaginarul medieval se dezvoltă și se transformă din rațional într-unul de natură pulsională. Renașterea nu este altceva decât continuarea Evului Mediu, o dezvoltare și o reinterpretare a imaginarului specific acestuia. Acest lucru s-a realizat concomitent cu transferul culturii din spațiul închis al mănăstirii în cel deschis al universităților. La aceasta se mai
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fi regăsite în spațiul cultural specific acelui secol și care s-au dezvoltat în această lume. Analiza pe care o vom realiza în următorul capitol va urmări nu doar imaginile asupra lumii din secolul al XVII-lea, ci și componentele pulsionale anterioare. Astfel vom încerca să descriem această perioadă pornind de la perioadele anterioare cele mai apropiate și cu impactul cel mai mare. În principal vom comenta dezvoltarea imaginii asupra lumii din diverse perioade pornind de la timpul cultural specific renașterii. Acesta a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în care populația este asociată unui teritoriu modificând imaginarul specific popoarelor migratoare, apărând primele semne ale ceea ce ulterior vor constitui statele naționale și ale unui imaginar național. În acest interval se construiește și se realizează un transfer de la rațional spre pulsional ajungându-se la perioada ce necesita în mod necesar intervenția prin cenzură. Analiza acestei perioade nu trebuie realizată fără precizarea unor evenimente ce au implicat schimbări de imagine fundamentale. Fiecare dintre aceste evenimente majore sunt acceptate ca atare și nu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Pentru filosofiile arabe, una dintre porțile de intrare în Europa a fost Peninsula Iberică. Influența acestora nu poate fi neglijată și din perspectiva noastră considerăm că este unul dintre pașii care realizează trecerea de la perspectiva rațională a imaginarului la cea pulsională. Prin intermediul aceleiași culturi este recuperată opera lui Aristotel împreună cu interpretările arabe ale acesteia. Trebuie să amintim câteva dintre numele a căror operă a fost determinantă pentru sfârșitul Evului Mediu și perioada Renașterii. În primul rând trebuie amintit Abū Ībn Sină
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în mod principal de ordin conflictual, s-au realizat și schimburi de imagini dintre cele mai profunde. Aceste imagini venite din Orient aveau o latură de noutate și originalitate determinând o expansiune a imaginarului rațional, conducându-l spre partea sa pulsională. Întâlnirea determinantă este cea dintre partea răsăriteană a imperiului Roman și noile populații musulmane care vor întemeia Imperiul Otoman. Această întâlnire s-a realizat pe durata a peste unui jumătăți de mileniu și a avut drept consecință reordonarea lumii. În urma
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
se realizează și un conflict activ în care sunt eliminate majoritatea imaginilor rămase specifice populațiilor locale. Devenirea de imagine în aceste spații a fost complexă. Pe lângă exportul și importul de imagine, multe forme de imaginar au fost ocultate, determinând forme pulsional metaforice. Prin multitudinea de imagini noi și posibilitățile de combinare ale acestora s-a ajuns la o nelimitarea a imaginarului. Dincolo de importanța economic politică a descoperirilor realizate s-a realizat și o potențare nefinită a imaginarului. 1.2.4. Anglia
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
spațial. Imaginarul rațional al antichității s-a dezvoltat în Grecia Antică, între zidurile orașelor-stat, cel medieval între zidurile mănăstirii și ulterior al universității, iar cel modern între zidurile universităților și a laboratoarelor. Odată cu expansiunea spațială și socială se dezvoltă componentele pulsionale ale imaginarului datorită diversității de imagini care sunt implicate și a unei lipse de rigoare metodic rațională. Având drept sursă interpretările variate, analize și extinderi ale părților raționale, popularizarea cunoștințelor, dezbaterile publice cu personaje mai mult sau mai puțin avizate
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și a unei lipse de rigoare metodic rațională. Având drept sursă interpretările variate, analize și extinderi ale părților raționale, popularizarea cunoștințelor, dezbaterile publice cu personaje mai mult sau mai puțin avizate, are loc o extindere de imagine și metaforizarea acesteia. Pulsionalul se extinde pe direcții greu identificabile sau definibile. Interacțiunile determină un amestec de influențe și corelații imaginare, iar prin popularizare se obțin imagini sintetice ale acestora. Între acestea forme de imaginar rațional putem urmări evoluția transformărilor interioare ciclului ce încep
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
era existent în spațiul ebraic. Cenzura nu se referă la imagini, în sensul brut al termenului, ci la formele specifice dezvoltate de legea mozaică. Mesajul inițial s-a dezvoltat în direcții interpretative care l-au amplificat ajungându-se la forme pulsionale profunde dincolo de raționalitate curată a Legii. Chiar dacă această cenzură nu a fost revendicată în mod expres, ci dimpotrivă a afirmat chiar o dorință de a nu schimba legea: "Să nu socotiți că am venit să stric Legea sau proorocii; n-
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pe aproapele tău ca tine însuți"32. Simplitatea mesajului constă în puritate și neîncărcarea hermeneutică a acestor metafore. 3. A treia caracteristică constă în limbajul metaforic folosit. Acesta este pur fără cod interpretativ, ci doar metaforă. Se formează o imagine pulsională pură, simplă, dar care va fi sursă pentru multe alte forme de imaginar. Acest mesaj simplu constituie punctul zero al imaginarului medieval. Este momentul din care se dezvoltă toate celelalte modalități de a interpreta universul. De aici urmează variații interpretative
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
alte forme de imaginar. Acest mesaj simplu constituie punctul zero al imaginarului medieval. Este momentul din care se dezvoltă toate celelalte modalități de a interpreta universul. De aici urmează variații interpretative, construcții raționale, noi forme simple sau complexe de imaginar pulsional, reinterpretări din alte perspective a textelor exterioare. Puritatea mesajului de început se păstrează doar în primele secole. Chiar dacă apar variații interpretative, și în acest caz ne referim la erezii, există spații care încearcă să păstreze simplitatea mesajului. Astfel este și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
viață pe care au adoptat-o. Mesajul pe care îl transmiteau avea forța începutului, a trăirii directe și un bogat conținut metaforic 34. Urmărind povestirile despre viețile sfinților și a asceților de la începuturi putem să identificăm că partea specifică imaginarului pulsional este dominantă, însăși existența acestora devenind o metaforă. Totuși această simplitate a mesajului nu se poate păstra. Este necesar să apară diverse interpretări ale acesteia și astfel imaginarul să se dezvolte până la un nou moment de maxim. Același lucru se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]