1,471 matches
-
tensiunea generatoare. S-ar afla, așadar, în diversitatea fără sfârșit a metomorfozelor istorice ale artei, următoarele tipuri fundamentale: unul simpatetic, altul demoniac-echilibrat și, în fine, ultimul, demoniac-anarhic, redenumit ulterior demoniac-expansiv. Opera de artă ar fi produsul unei anume opoziții față de pulsiunile inconștientului amenințând cu instalarea haosului existențial. Creația restabilește o ordine, un echilibru, după cum tensiunea lăuntrică generatoare poate fi mai bine sau mai puțin bine stăpânită și transfigurată în operă. Creația este ostilă oricărei instinctualități sau manipulări utilitare, urmărind doar reconstituirea
RUSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289410_a_290739]
-
de descoperirea unor periculoase „visuri de domnie” (Despot Vodă l-a omorât pe marele stolnic Andreica, fiindcă „se arăta că umblă după domnie”) li se adăuga lăcomia de nepotolit a unor Domni. Dumitrașcu Vodă Cantacuzino, decrepitul care nu-și ascundea pulsiunile erotice (și nu disprețuia caznele aducătoare de bani: l-a spânzurat de mâini pe marele stolnic Gavril Brăescu - cel însurat cu Sultana, fiica lui Pavel Albotă - ca să-i ia banii) nu putea fi un competitor pentru Gheorghe Duca (cel ce
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fraudă 374), adăposturile (uneori bisericile părăsite), băile (motiv pentru care constructorul băii de la Târgoviște - „publică”, oare? - făcuse, la cererea lui Matei Basarab, camere separate de dezbrăcare pentru bărbați și pentru femei, și „cabine” la fel, tocmai pentru că ținuse seama de pulsiunile erotice pe care un astfel de loc l-ar fi putut favoriza și dorise să evite promiscuitatea), ungherele plăcerii 375 (podurile de pe Dâmbovița - de aici și denumirea de „podărese” - puncte de trecere mereu frecventate, care, la București, ca și la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ea Își va concentra studiul său asupra cunoașterii valorilor morale din care persoana construiește propriile sale sentimente morale. În felul acesta, Psihologia Morală se Înfățișează ca un domeniu complementar Psihanalizei, care are ca obiect Inconștientul, iar ca domeniu de cunoaștere pulsiunile. Nu trebuie Însă trasată o demarcație netă, absolută, Între Psihanaliză și Psihologia Morală. Ele, deși individualizate, sunt complementare, Întrucât ambele au ca obiect al cunoașterii omul. Existența a două psihologii pentru același obiect demonstrează, de fapt, că natura obiectului lor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Eul este Însuși centrul persoanei, În care se Întâlnesc Inconștientul pulsional și Supra-Eul moral. Socrate și Nietzche au pus problema valorii Supra-Eului ca „forță morală”, „demonică” a persoanei, iar Schopenhauer și Freud au arătat valoarea Inconștientului ca „forță irațională” a pulsiunilor, a „elanului vital” bergsonian și al „voinței care mă Împinge”, care mă dinamizează (F. Nietzche, A. Adleră. Eul individual, instanță a conștiinței și realității, se află permanent supus Între două forțe de presiune. De jos În sus, Inconștientul urmărește ca să
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
unor dorințe intime ale fiecăruia, existente În stare latentă, prin care sunt satisfăcute tendințele morale și sufletești ale Supra-Eului și pe care acesta le actualizează și le pune În valoare. A face bine, a ajuta, a ocroti sunt complementare, ca pulsiuni morale, cu a face rău, a distruge, a Împiedica pe celălalt. Acțiunile și conduitele psihologice ale unei persoane nu au la baza lor numai pulsiunile. Ele sunt dictate și de prezența celuilalt sau a celorlalți. În sensul acesta, ele capătă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și le pune În valoare. A face bine, a ajuta, a ocroti sunt complementare, ca pulsiuni morale, cu a face rău, a distruge, a Împiedica pe celălalt. Acțiunile și conduitele psihologice ale unei persoane nu au la baza lor numai pulsiunile. Ele sunt dictate și de prezența celuilalt sau a celorlalți. În sensul acesta, ele capătă și o semnificație morală internă. Elementul central În Psihologia Morală este persoana umană și relațiile sale cu celelalte persoane. Nevoia mea de ceilalți este modalitatea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
vom apela la factorii culturali și la valorile morale (R. Linton, A. Kardiner, R. Benedict, M. Mead, I. Gobry, R. Le Senneă. Persoana este ființa morală. Ea este omul educat, produs al culturii (B. Malinowskiă. Omul este ființa naturală, produsul pulsiunilor și al instinctelor sale fundamentale. Persoana este ființa morală, În cazul căreia interiorizarea valorilor a dat naștere Supra-Eului și conștiinței morale. Persoana morală este reflexivă și responsabilă de actele sale. Ea are capacitatea de a evalua consecința acestora. Își orientează
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
să fii depășește condiția de a fi ce ești. A vrea să fii este deschidere, depășire, afirmare, un act prin care Eul se impune În raporturile sale, pe toate planurile. La baza acesteia stă voința de a fi, care este pulsiunea ce proiectează Eul dincolo de condiția sa și ea reunește atât elemente psihologice, cât și morale. Ea este o pulsiune spirituală a persoanei. Prin voința mea eu mă opun limitelor și Încerc, doresc, să le depășesc. Or, acesta este un act
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
prin care Eul se impune În raporturile sale, pe toate planurile. La baza acesteia stă voința de a fi, care este pulsiunea ce proiectează Eul dincolo de condiția sa și ea reunește atât elemente psihologice, cât și morale. Ea este o pulsiune spirituală a persoanei. Prin voința mea eu mă opun limitelor și Încerc, doresc, să le depășesc. Or, acesta este un act de eliberare prin propria mea voință. Trebuie făcută diferența dintre eliberare și libertate. Libertatea este corelată cu acțiunea exterioară
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
După o luptă cu mine Însumi, În care mă descopăr și mă refuz, sfârșesc prin a mă reîntoarce la mine, acceptându-mă așa cum sunt de fapt. Înțeleasă În sensul acesta, problema trăirii metafizice este un act de sublimare, prin care pulsiunile vitale, convertite În aspirații și idealuri, sunt proiectate (și o dată cu ele și Eulă Într-o transrealitate. Cine Îmi oferă această consolare? La ce va face apel Eul meu la capătul acestui periplu al căutărilor de sine? Căutându-și propria sa
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Dincolo de ea nu mai este nimic. Persoana vede, la sfârșitul acestor eforturi, că a pierdut totul În lupta pentru sine Însăși. În acest moment, singura salvare va veni din partea valorilor morale pe care individul a căutat să le Înlocuiască cu pulsiunile sale. Soluția reală, și poate cea mai solidă, va fi Însă „salvarea” prin celălalt sau prin ceilalți. Orice salvare este un act de Întoarcere, un act de reintrare În condiția originară a ființei mele. Nu este o renunțare a căutărilor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
altă persoană sau pentru un grup de persoane (E. Mounnieră. Ea reușește să atingă plenitudinea În momentul În care ceilalți, cărora li se devotează, reprezintă pentru ea mai mult decât propria sa viață. Individul este Însă ființă primară, dependentă de pulsiuni și de nevoile sale fundamentale, În primul rând cele de ordin biologic. El este dominat de nevoia de securitate și de instinctul de conservare, care se manifestă prin egoism. Persoana este ființa morală care se formează prin interiorizarea valorilor morale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ale unei persoane umane, atât față de ea Însăși, cât și față de ceilalți și de lume În general. Prin acestea ea domină Psihologia morală, integrând-o În sfera disciplinelor sale ca știință. În centrul Psihologiei Morale se află persoana umană, cu pulsiunile sale primare, de natură pur biologică, dar și cu aspirațiile sau tendințele sale spirituale, În care sunt concentrate valorile morale. Eul moral, ca nucleu al personalității, prelucrează atât pulsiunile Inconștientului, cât și aspirațiile Supra-Eului, elaborând din acestea atitudini, sentimente, acțiuni
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ca știință. În centrul Psihologiei Morale se află persoana umană, cu pulsiunile sale primare, de natură pur biologică, dar și cu aspirațiile sau tendințele sale spirituale, În care sunt concentrate valorile morale. Eul moral, ca nucleu al personalității, prelucrează atât pulsiunile Inconștientului, cât și aspirațiile Supra-Eului, elaborând din acestea atitudini, sentimente, acțiuni și conduite morale. În mod egal Însă, pot fi elaborate și manifestări imorale sau amorale, cu caracter ostil, fie pentru persoană, fie pentru ceilalți, așa cum ar fi de exemplu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
raporturile care se stabilesc, În cazul persoanei respective, Între Inconștientul pulsional și Supra-Eul, așa cum vom vedea În continuare. Natura eului moral Așa cum psihanaliza este „psihologia Inconștientului”, la fel Psihologia Morală este „psihologia Supra-Eului”. Prima se ocupă de analiza și dinamica pulsiunilor primare ale Inconștientului, cea de-a doua de valorile și virtuțile morale ale Supra-Eului. Eul este instanța personalității situată Între Inconștientul pulsional și Supra-Eul moral. Prin conștiința de sine, Eul este dublu polarizat: atât psihologic, cât și moral. Psihologia Morală
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Psihologia Morală privește Eul moral, dar, În egală măsură, ea nu poate neglija „nevoile” Eului de ordin biologic, pulsional-inconștient. În acest context al Psihologiei Morale sunt analizate, comparativ, două aspecte care au o deosebită importanță: conștiința morală În raport cu Supra-Eul și pulsiunile primare În raport cu Inconștientul. Obiectul Psihologiei Morale Îl reprezintă, În primul rând, conștiința morală și formele ei de manifestare, pe când pulsiunile primare constituie, În principal, obiectul de studiu al psihanalizei. Este absolut clar că, din punct de vedere al organizării aparatului
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
acest context al Psihologiei Morale sunt analizate, comparativ, două aspecte care au o deosebită importanță: conștiința morală În raport cu Supra-Eul și pulsiunile primare În raport cu Inconștientul. Obiectul Psihologiei Morale Îl reprezintă, În primul rând, conștiința morală și formele ei de manifestare, pe când pulsiunile primare constituie, În principal, obiectul de studiu al psihanalizei. Este absolut clar că, din punct de vedere al organizării aparatului psihic, Eul este instanța personalității dispusă Între cele două zone de presiune mai sus menționate. El nu poate controla și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
atât În ceea ce privește conținutul lor, cât și funcțiile pe care le Îndeplinesc. Psihanaliza le numește Inconștientul pulsional și Supra-Eul moral. Poate că, din punctul de vedere al Psihologiei Morale, este mult mai potrivit să se vorbească despre Inconștientul pulsional, sediu al pulsiunilor și nevoilor primare, fundamentale, de ordin biologic, și despre Inconștientul spiritual, sediu al valorilor morale. Acesta este un punct de vedere care ni se pare mai potrivit acestei discipline, comparativ cu terminologia utilizată de către psihanaliză. Aspectele menționate ne obligă să
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
principiile filosofiei morale ale ataraxiei stoicilor (Epictet, Marc Aureliu, Senecaă. Toate aceste aspecte fac ca Eul moral să fie concomitent instanța de legătură cu conștiința morală, instanța cenzurii și a responsabilității actelor persoanei umane, dar și cu presiunea exercitată de pulsiunile primare din care acesta Își trage virtualitatea. Obiectul psihologiei morale Se poate vedea din cele mai sus prezentate că domeniul psihologiei morale are un caracter specific, Însă extrem de nuanțat și complex. Vom Încerca, În continuare, să expunem sintetic, principalele obiecte
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este practic imposibil, cu excepția unor anumite personalități deosebit de puternice, de a-ți păstra o stare de echitimie, de liniște sau de echilibru sufletesc. În domeniul psihanalizei, S.Freud a descris și a analizat „mecanismele de apărare ale Eului” În legătură cu dinamica pulsiunilor Inconștientului. Studiul persoanei morale a pus În evidență existența, cu caracter complementar, a mecanismelor de apărare mai sus menționate, un grup de funcții pe care le-am denumit mecanismele de afirmare ale Eului. Acestea apar În corelație cu principiile sau
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
caută să dobândească un rang, o poziție sau un statut superior, impunându-se, În felul acesta, ca diferit În raport cu ceilalți și dorind să-i domine și să-i conducă. Acesta este un principiu al Psihologiei Morale care arată existența unei pulsiuni libidinale, cantonată ca potențialitate la nivelul Supra-Eului. 4. Principiul exemplarității Este un principiu care se cuplează complementar cu principiul autorității. În virtutea acestui principiu, fiecare individ dorește să fie un exemplu, un model pentru ceilalți indivizi, diferențiindu-se, făcându-se remarcat
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Această lege morală, care ne reamintește de daimonionul lui Socrate, este de fapt Supra-Eul. Trebuie recunoscut faptul că, În cazul principiilor Psihologiei Morale, acestea, din punct de vedere psiho-moral, se pot delimita În două categorii de norme, dar și de pulsiuni, care pun În evidență, Într-o formă sublimată sau „mascat-ocolitoare”, două tendințe fundamentale ale persoanei, ale Eului acesteia ca forme de a fi: orgoliul și modestia. Direcția către care va Înclina În cazul acesta Eul este dictată de natura și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cazul În care el este exagerat, Împingând individul la atitudini prin care acesta urmărește să se situeze În centrul atenției unui grup, să domine, sfârșind prin a le impune celorlalți propria sa voință ca lege. Am schițat, prin acestea, natura pulsiunilor psiho-morale ale personalității dictatorului. În formele În care orgoliul este o trăsătură constituțională, de tip dominant, a personalității unui individ, cu caracter rigid, acesta poate constitui premiza psihopatologică a unei dezvoltări anormale a personalității sale, de regulă, de factură paranoică
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
prin tendința realizării și a Împlinirii de sine, prin intermediul unui dialog continuu dintre mine și celălalt și prin aportul pe care acest dialog Îl aduce, ca o completare așteptată de fiecare dintre noi. Persoana umană nu este numai rezultatul dinamicii pulsiunilor Inconștientului, cum susține psihanaliza. Ea este, În egală măsură, și ființa spirituală care posedă libertatea și responsabilitatea de a-și organiza propria viață În conformitate cu aspirațiile și sistemul de valori morale ale propriului său Supra-Eu (V. Franklă. Acest din urmă aspect
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]