1,472 matches
-
întru eros unei iubiri întru eros, indiferent de trăsăturile adiacente ale persoanei ce te solicită astfel. Nu contează stadiul existențial și social al acestei personae, ci numai dacă posedă sau nu scânteia indecriptibilă care îi conferă forța de atracție asupra pulsiunilor tale emoționale. Se poate spune aici că dragostea este oarbă doar pentru ce nu o interesează, că ea nu vede nimic în afară de ținta ei predilectă. Dar ce ar trebui să mai vadă ea în afară de acest reper?! Orice altă vizare ar
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
securitate colectivă sau de precumpănire a dreptului internațional - sunt respinse de Morgenthau prin argumentul că nici o moralitate internă nu poate fi ridicată la rangul de normă internațională și prin aserțiunea evidentă că este iluzoriu să ne închipuim că una dintre pulsiunile fundamentale ale ființei umane ar putea vreodată să precumpănească definitiv asupra celeilalte. De vreme ce statul mondial, care ar rezolva, la rândul său, problema transformând politica internațională în politică internă, este greu realizabil, se propune ca variantă optimă balanța de putere ca
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
latines." (Franck Bergerot și Armând Merlin, L'épopée du jazz, Editions Gallimard, Paris, 1991) ("Criticii și istoricii filosofară asupra alternantei dintre detensionare (alungirea primei note a timpului) și dintre tensiune (precipitarea celei de-a doua) și comparară swing-ul cu pulsiunile corpului în timpul actului amoros. Începând din anii '60, comparațiile lor le conveneau și muzicienilor care împrumutau decupajele binare moștenite din rock sau din muzicile latine.") Memorabile rămân cuvintele lui Louis Armstrong referitoare la jazz: "Muzică fantastică pe care o auzim
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
lui ca subiect prea puțin demn de cercetarea psihologică. Abordări psihodinamice ale studiului creativității Abordarea psihodinamică poate fi considerată principala paradigmă a studiului creativității din secolul XX. Pornind de la principiul conform căruia creativitatea este rezultatul tensiunii dintre realitatea conștientă și pulsiunile inconștiente, Freud (1908/1959) susținea că produsele creative ale scriitorilor și artiștilor reprezintă modalitatea lor de exprimare a dorințelor inconștiente într-o formă acceptabilă din punct de vedere social. Astfel de pulsiuni inconștiente pot fi legate de putere, posesiuni materiale
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
creativitatea este rezultatul tensiunii dintre realitatea conștientă și pulsiunile inconștiente, Freud (1908/1959) susținea că produsele creative ale scriitorilor și artiștilor reprezintă modalitatea lor de exprimare a dorințelor inconștiente într-o formă acceptabilă din punct de vedere social. Astfel de pulsiuni inconștiente pot fi legate de putere, posesiuni materiale, prestigiu, onoare, dragoste (Vernon, 1970). Studii de caz asupra unor creatori eminenți, precum Leonardo da Vinci (Freud, 1910/1964), au venit în sprijinul acestor opinii. Mai târziu, teoria psihanalitică a introdus în
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
publicată lucrarea ei. Perioada de la jumătatea anilor ’20 când Cox a întreprins cercetarea a coincis cu dezvoltarea psihologiei eului. Configurarea caracteristicilor copilăriei specifice unor subiecți cu performanțe excepționale corespunde interesului crescând al psihologiei eului față de competență, încredere și perseverență - principalele pulsiuni ale eului; se sugera, astfel, că tendințele inconștiente nu prevalau în dezvoltarea creativității. În plus, diferențele nesemnificative între coeficientul de inteligență al subiecților și diversitatea trăsăturilor descrise de Cox comportau o atitudine prudentă față de supraestimarea impactului coeficientului de inteligență asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
nu realizează faptul (extrem de simplu) că nici un reflex condiționat nu se obține fără asocierea cu un reflex necondiționat ce intră În sfera instinctelor descrise de Paulescu cu atâta acuratețe. Cam În aceeași perioadă Sigmund Freud descria reacțiile la stress ca pulsiuni ce ar sta la baza nevrozei defensive ca fundament al procesului de apărare a organismului. În 1934 Paul Mary Reilly descrie, pentru prima dată, reacția de adaptare postagresivă pe care o definește ca pe un sindrom de iritare, sau ca
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
nu știu”, că „știu prea puțin” (comparativ cu ei!). Aceștia pun note, paradoxal, când elevii nu știu, și nu atunci când ei știu. Evaluează neștiința, nu știința. Notarea nu trebuie să se transforme într-o instanță „psihanalitică” de deturnare a unor pulsiuni, de tratare a nervilor acumulați. Evaluăm nu pentru a ne „rezolva” pe noi înșine, ci pentru a-i ajuta pe alții. 2. Simptomul obiectivității exagerate. Alți profesori sunt tentați să „măsoare” cât mai exact conduitele elevilor, fiind atenți mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
al autorului, dimensiunea "apolinică" a personalității). Nu întâmplător, întreaga literatură a lui Lovinescu se focalizează asupra psihologiei erotice (complet eludate în paginile memorialistice propriu-zise) și a modelării de sine, confirmând ideea freudiană a terapiei prin scris (formă de sublimare a pulsiunii libidinale), asumată explicit 110 de teoreticianul mutației valorilor estetice. Bineînțeles, segregarea autorului empiric de lumea ficțiunilor sale devine operantă doar la nivel teoretic, din necesitatea de a distinge pactul ficțional-estetic de cel (auto)biografic-psihologic, "literatura" de "document". Nu trebuie să
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Deznodământul devine, din nou, relevant, dacă citim textul ca o psihodramă cu caracter curativ, în care scriitorul și-a regizat, imaginar, propria viață. Ținând cont de faptul că femeia ar personifica principiul plăcerii, al vieții, în vreme ce bărbatul-intelectual (Iorgu și Luca), pulsiunea morții, a repetiției, atunci condamnarea plăcerii pare a indica mai mult opțiunea morală a dramaturgului decât adevăratele resorturi ale funcționării psihicului, înclinat instinctiv spre profilaxie (de aici și impactul extraordinar al melodramei în rândul publicului larg, cu instinctele nepervertite). Pe
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
aici și impactul extraordinar al melodramei în rândul publicului larg, cu instinctele nepervertite). Pe de altă parte, legătura strânsă a termenilor din interiorul "triunghiului" soț-soție-amant e menită a sugera un raport similar în interiorul unității organice a psihicului, având la bază pulsiunea libidinală, cu cele trei instanțe descrise de Freud (acest "Paganini al inconștientului", cum l-a gratulat Călinescu al nostru) în lucrările sale târzii: ego-ul super ego-ul id-ul /eul-supraeul-sinele (psihanaliza s-a folosit din plin de scenariul "realist" al interpretării
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
paradoxal ca o comunitate morală". Și, mai apoi, "ceea ce ar fi trebuit să fie o intersecție de destine individuale orientate de o fatalitate sangvină se dovedește a fi mai degrabă o sincronizare corală de voci, interese și valori. Comunitatea captează pulsiunile individuale, făcând din ele fapt social. Instinctele se rezolvă în semne colective, legitimate ca enunțări morale. În acest proces de transfigurare a fatalității sangvine, jocul patimilor dezlănțuite se integrează natural într-un discurs al datoriei și al valorii. Această articulare
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de l'Histoire de l'Alchimie. Collège de France, 14-15-16 mars 1991, Paris et Milan, Seha-Archè, 1995, VI-848 p. 480 Vizitând adâncul pământului, rectificând, descoperi piatra ocultă, adevărata medicină. 481 Amen a fost asociat lui Aum, Om, având aceași pulsiune arhetipală și ar simboliza în dorința finală a rugăciunii, suflul creator chemat pentru a îndeplini rugăciunea. 482 Rudolf Steiner, Der Geheimwissenschaft 483 Ralph M. Lewis, Through the Mind's Eye, 1999. 484 Éduard Schuré, De la Sfinx la Christos, Evoluția divină
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
invidia. Ea structurează coprezența, îi determină pe literați să meargă alături și să facă aceleași gesturi. Dorința de literatură, chemarea spre creație și consumul de opere se plătește pe versantul negativ prin gelozie. Iar Asachi, deplin conștient de importanța acestor pulsiuni în stabilirea unei noi economii a literarului, dar și de ambivalența lor, încheie textul cu un lung avertisment. În literatură invidia nu trebuie nici ignorată, nici neutralizată - ci suportată, ca o forță (negativă) indispensabilă: Ochiul său, nespăriet, nu-l va
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
relație cu materialismul ateu din secolul al XVIII-lea. Natura este singurul principiu care mișcă universul, singura forță care generează viața, care suscită și guvernează orice pasiune omenească. Ceea ce societatea numește și consideră crimă nu este nimic altceva decât consecința pulsiunilor pe care Natura le dezlănțuiește în sufletul omenesc. În economia sa risipitoare, aceasta are nevoie atât de vicii, cât și de virtuți, și potrivit necesităților sale, îl înclină pe om către unele sau către altele. În măsura în care este comandată de Natură
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
și Breton. Opera sa dezvăluie întregul potențial dezagregator și corupător al nihilismului, înveșmântându-l într-o aură demonică, și pune o întrebare care nu suferă amânare: ce îi mai rămâne omului, după moartea lui Dumnezeu, dacă nu spontaneitatea înfricoșătoare a pulsiunilor sale? Sexualitatea nu devine oare incinta în interiorul căreia omul își închide propria disperare? Un lucru este clar: când Dumnezeu moare, omul se transformă într-un animal. Opera Divinului Marchiz devine așadar tentativa cea mai coerentă de a construi o antropologie
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
de vedere moral? • Care este atunci atitudinea ce trebuie adoptată în fața degradării societății și a diminuării forțelor sale vitale? Ce se poate face în fața "bolii voinței", așadar a incapacității de a îmblânzi, pornind de la un principiu, contradicția care apare din pulsiunile fiziologice? Bourget consideră legitim punctul de vedere al moralistului și al politicianului, care produc "reacții" la forțele decadenței, dar susține că doar un alt punct de vedere, cel "psihologic", este în măsură să pozitiveze decadența și să surprindă "valorile estetice
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
acțiunile și comportamentul. Consecința este că el trăiește situațiile vieții ca problemă, iar într-o asemenea experiență se regăsește expus libertății de a trebui să inventeze lumea posibilităților sale, care se deschide între două extreme la fel de înșelătoare: naturalitatea înspăimântătoare a pulsiunilor sale și lipsa de limite a gândirii sale. Tehnica vine așadar în întâmpinarea caracterului deficient al omului natural, rezolvând problemele pe care trebuie să le înfrunte pentru a se orienta cu succes în viață. Acest lucru îl sublinia Ortega y
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
care formează temele respectivului discurs. Vom interpreta acești actanți prin piramida nevoilor, a lui A. Maslow (nevoi fiziologice primare, nevoi de siguranță și securitate, nevoi de apartenență și dragoste, nevoi de prețuire și nevoi de realizare de sine), și teoria pulsiunilor, a lui Serge Tchackotine (pulsiunea defensivă, nutritiva, paternala și sexuală). Satisfacerea acestor nevoi și pulsiuni se încadrează în metodologia scop-mijloc41. În contextul situațional al campaniei electorale, considerăm că scopurile și mijloacele au următoarea reprezentare: MIJLOC SCOP INTERMEDIAR ("POLICY") SCOP FINAL
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Vom interpreta acești actanți prin piramida nevoilor, a lui A. Maslow (nevoi fiziologice primare, nevoi de siguranță și securitate, nevoi de apartenență și dragoste, nevoi de prețuire și nevoi de realizare de sine), și teoria pulsiunilor, a lui Serge Tchackotine (pulsiunea defensivă, nutritiva, paternala și sexuală). Satisfacerea acestor nevoi și pulsiuni se încadrează în metodologia scop-mijloc41. În contextul situațional al campaniei electorale, considerăm că scopurile și mijloacele au următoarea reprezentare: MIJLOC SCOP INTERMEDIAR ("POLICY") SCOP FINAL ("POLITICS") ETICĂ Promisiuni electorale (socioeconomice
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Maslow (nevoi fiziologice primare, nevoi de siguranță și securitate, nevoi de apartenență și dragoste, nevoi de prețuire și nevoi de realizare de sine), și teoria pulsiunilor, a lui Serge Tchackotine (pulsiunea defensivă, nutritiva, paternala și sexuală). Satisfacerea acestor nevoi și pulsiuni se încadrează în metodologia scop-mijloc41. În contextul situațional al campaniei electorale, considerăm că scopurile și mijloacele au următoarea reprezentare: MIJLOC SCOP INTERMEDIAR ("POLICY") SCOP FINAL ("POLITICS") ETICĂ Promisiuni electorale (socioeconomice) A satisface nevoile și pulsiunile votanților A fi votat elemente
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
sexuală). Satisfacerea acestor nevoi și pulsiuni se încadrează în metodologia scop-mijloc41. În contextul situațional al campaniei electorale, considerăm că scopurile și mijloacele au următoarea reprezentare: MIJLOC SCOP INTERMEDIAR ("POLICY") SCOP FINAL ("POLITICS") ETICĂ Promisiuni electorale (socioeconomice) A satisface nevoile și pulsiunile votanților A fi votat elemente de intertextualitate (domeniul memoriei) și intratextualitate (domeniul memoriei și al actualității). Discursul lui Ion Iliescu 1. PLANUL 1 = cp (sdr) = planul de determinare a condițiilor de producție a unei secvențe discursive de referință Discursul final
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
și constituie responsabilitățile pe care și le asumă acest participant. Nu trebuie să uităm etimologia cuvântului economie, care însemna "management intern". Acest lucru presupune de asemenea stabilirea unor relații între cetățeni și instituții. Aceste rostiri economice pot fi interpretate prin pulsiunile lui Tchackotine (1952) și piramida nevoilor a lui A. Maslow (apud Larson [2001] 2003: 177-183). Serge Tchackotine Promisiuni economice Ion Iliescu 1996 A. Maslow Pulsiunea nutritiva ridicarea nivelului de trai (pensii, alocații) nevoi fiziologice primare Pulsiunea defensivă Armata nevoi de
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
asemenea stabilirea unor relații între cetățeni și instituții. Aceste rostiri economice pot fi interpretate prin pulsiunile lui Tchackotine (1952) și piramida nevoilor a lui A. Maslow (apud Larson [2001] 2003: 177-183). Serge Tchackotine Promisiuni economice Ion Iliescu 1996 A. Maslow Pulsiunea nutritiva ridicarea nivelului de trai (pensii, alocații) nevoi fiziologice primare Pulsiunea defensivă Armata nevoi de siguranță și securitate lupta împotriva corupției Pulsiunea paternala A. simbolică Biserică Școală nevoi de apartenență și dragoste B. instituțională modernizarea țării nevoi de realizare de
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
pot fi interpretate prin pulsiunile lui Tchackotine (1952) și piramida nevoilor a lui A. Maslow (apud Larson [2001] 2003: 177-183). Serge Tchackotine Promisiuni economice Ion Iliescu 1996 A. Maslow Pulsiunea nutritiva ridicarea nivelului de trai (pensii, alocații) nevoi fiziologice primare Pulsiunea defensivă Armata nevoi de siguranță și securitate lupta împotriva corupției Pulsiunea paternala A. simbolică Biserică Școală nevoi de apartenență și dragoste B. instituțională modernizarea țării nevoi de realizare de sine program național de sprijinire a tinerilor nevoi de prețuire și
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]