722 matches
-
quidam deliri), să creadă că a fost răpit din lume și păstrat în viață pentru a fi ultimul persecutor, fiind și cel dintâi, precedând venirea Anticristului”. Pentru apologetul creștin, dispariția lui Nero, după moarte, constituie dovada existenței unei justiții divine punitive. Personajul care inaugurează seria marilor persecutori anticreștini beneficiază de o pedeapsă pe măsură, unică, ieșită din comun: trupul său nu a fost găsit pentru a fi înmormântat religios. Lactanțiu conferă legendei o orientare personală, legată de ideea generală care străbate
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
face silă a muiare văduvă, acela se va certa cu banii după destoinicia acelui obraz”402. O „slugă domnească” ofensată Imposibilitatea de a reacționa consistent la violență în lipsa protectorului (des invocata fragilitate feminină agresată) și de a declanșa ulterior măsuri punitive substanțiale sporea vulnerabilitatea văduvelor, și ca persoane (și „ținte” ale agresiunii), și în ipostaza de mame ale unor fete aduse în situația de victime. Se întâmpla uneori ca „soțiile”, incriminate în „capul” citat în paragraful precedent, să fie chiar slujitori
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
păcatul în lume și, prin păcate, moartea”- Romani 5, 12) a fost temelia unei lungi „teologii a amenințării”, a fricii, a păcatului. Blestemul bisericesc (cel românesc l-a urmat pe cel grecesc 480), cel arhieresc, mai cu seamă - fie cel „punitiv”, „de interzicere” ori „de protecție” - a făcut apel la aproape toate „mobilele imprecației” consacrate de Sfânta Scriptură și la aproape toată „experiența” acumulată în materie: [...] pe unii ca aceia cu toții împreună că dintr-o gură îi legăm și-i blestemăm
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
instituționalizate 1. Cadrul general al problemei Problema instituționalizării este una dintre temele importante ale igienei mintale. Internarea într-o instituție, indiferent de profilul acesteia (de ocrotire și protecție socială, de asistență medicală, de învățământ și educație, de reeducare, de constrângere punitivă etc.) operează o „separare” a individului de lume. Instituționalizarea presupune obligativitatea desfășurării existenței într-un alt mediu, diferit de cel familial sau social: căminele de bătrâni sau pentru persoane handicapate abandonate de familiile lor sau cei lipsiți de familii personale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
8. Disociați corectarea de pedeapsă. 9. Accentuați comportamentul pozitiv. 10. Încurajați realizările oricât de mici ar fi. 11. Asigurați șanse egale de success. 12. Fiți dispuși să vă distrați. 13. Evitați ca tonul vocii, expresia feței, gestica să aibă caracter punitive. 14. Comportați-vă așa încât să fiți un model respectabil pe scara socială. 15. Nu uitați: tinerețea sufletului nu este atenuată de vârstă. Urmărește permanent idealul educațional al școlii românești: “Dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a personalității umane, formarea personalității autonome
Caietul Dirigintelui by ROXANA VASILESCU () [Corola-publishinghouse/Science/539_a_846]
-
însușirea” învățămintelor ce decurgeau pentru literatură din raportul prezentat de G.M. Malenkov la cel de al XIX-lea Congres al PCUS. De fiecare dată se puneau în discuție abaterile unor scriitori de la „justa” orientare partinică, urmate de luarea unor măsuri punitive, mergând până la eliminarea din redacții și din alte locuri de muncă sau la ridicarea dreptului de semnătură. O deosebită importanță se acorda îndrumării scriitorilor tineri, demersurile în acest sens culminând cu organizarea de consfătuiri speciale. Trei la număr, acestea au
UNIUNEA SCRIITORILOR DIN ROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290357_a_291686]
-
independenta. Iubirea fata de copii trebuie să fie necondiționată. Greșelile copiilor trebuie corectate, sancționate; tonul pe care se face aceasta, cât și precizarea că asta nu înseamnă că nu mai este iubit, îl vor ajuta să accepte mai ușor măsurile punitive. Gândul că nimeni nu este perfect este bine să nu fie uitat. Cum se poate acest lucru? Identificând calitățile dar și defectele proprii și pe cele ale copilului și formulând așteptări realiste. Răspunsul la toate întrebările nu poate fi stăpânit
PĂRINTELE, EDUCATORUL DE ACASĂ. In: Arta de a fi părinte by Milica Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1420]
-
în sensul că își părăsește tot timpul locul în timpul meselor sau în timp ce și face lecțiile, ignoră cu desăvârșire diferitele reguli, părinții trebuie să interzică copiilor orice activitate care le face plăcere. Însă aceste mici intervenții nu trebuie să devină prea punitive. Întotdeauna este necesar să ia în considerare nivelul de dezvoltare a copilului când se stabilesc limite. De exemplu, un copil de 2 sau 3 ani nu și poate controla impusul de a atinge lucruri. În loc de al instrui să nu le
ARTA DE A FI PĂRINTE AL COPILULUI CU ADHD. In: Arta de a fi părinte by Gina Ivancea () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1396]
-
Are loc „un declin al paternității”, specific familiilor moderne, în care autoritatea de control și decizională aparțin, în general, tot mamei. Părinții afirmă că în luarea hotărârilor pentru rezolvarea unor probleme ale copiilor, participă de cele mai multe ori și aceștia. Măsurile punitive sunt luate constant doar de un părinte, în timp ce, în cazul recompenselor, părinții optează pentru imaginea sinergiei parentale. În ierarhia persoanelor care sancționează și recompensează, bunicii sau alte rude, ocupă de obicei un loc modest. Comunicarea dintre părinți și copii este
INFLUENŢA EMIGRAŢIEI PĂRINŢILOR ASUPRA DIMENSIUNILOR ŞCOLARITĂŢII. In: Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
Fiți capabili de contacte umane, dovediți răbdare cu ceilalți! Admonestați , dar nu uitați să încurajați! Respectați înțelegerile făcute ! Dovediți că știți că sunteți un model reproductibil! Nu asociați corectarea cu pedepsirea! Tonul vocii , expresia feței, gestica să nu aibă caracter punitiv! Accentuați comportamentele pozitive! Apreciați favorabil o realizare cât mai mică! Asigurați șanse de succes fiecăruia! CE AȘTEAPTĂ ALȚII DE LA TINE atitudine pozitivă nivel înalt de energie căldură personală integritate simț al responsabilității bună auto reprezentare capacitate mentală vocație de conducător
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva by Liliana Cozma, Valerica Profire () [Corola-publishinghouse/Science/405_a_954]
-
dezvolte capacitățile de cunoaștere de sine și autoevaluare, să compare propriul nivel cu cel impus de standardele educaționale. Pentru ca evaluarea făcută de cadrul didactic în ceea ce privește produsele activității elevilor să fie percepută ca având un caracter formator, nu unul dojenitor și punitiv, e necesar ca acesta să caute să formeze, să dezvolte și să exerseze spiritul de autoevaluare al fiecărui copil. Dacă va ajunge la o cunoaștere de sine și își va detecta și accepta greșelile, dorind să le îndrepte, elevul va
METODE MODERNE DE EVALUARE ÎN CONTEXTUL REFORMEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Scarlat Cristina, Buda Livia () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_896]
-
agresiv, fie Îl menține la același nivel. Experimentele cu adulți s-au soldat cu rezultate similare. Când li s-a dat, În mod repetat, posibilitatea de a lovi o altă persoană (care nu putea riposta) subiecții investigați au devenit din ce În ce mai punitivi. Subiecții furioși au devenit chiar mai punitivi, În atacurile lor succesive, comparativ cu subiecții care nu erau furioși. Dacă agresivitatea ar fi avut un caracter catarctic, impulsurile agresive ale subiecților furioși ar fi trebuit să se reducă, ca urmare a
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
Experimentele cu adulți s-au soldat cu rezultate similare. Când li s-a dat, În mod repetat, posibilitatea de a lovi o altă persoană (care nu putea riposta) subiecții investigați au devenit din ce În ce mai punitivi. Subiecții furioși au devenit chiar mai punitivi, În atacurile lor succesive, comparativ cu subiecții care nu erau furioși. Dacă agresivitatea ar fi avut un caracter catarctic, impulsurile agresive ale subiecților furioși ar fi trebuit să se reducă, ca urmare a acțiunilor agresive, iar subiecții ar fi trebuit
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
comparativ cu subiecții care nu erau furioși. Dacă agresivitatea ar fi avut un caracter catarctic, impulsurile agresive ale subiecților furioși ar fi trebuit să se reducă, ca urmare a acțiunilor agresive, iar subiecții ar fi trebuit să devină din ce În ce mai puțin punitivi, pe măsură ce acționau agresiv (Berkowitz, 1965; Green și Quanty, 1977). Unele dovezi legate de catarsis provin din situațiile reale de viață. Într-un studiu desfășurat În California, lucrătorii care fuseseră concediați de pe un aeroport au fost intervievați În legătură cu ceea ce simțeau referitor
AGRESIVITATEA CA REACŢIE EMOŢIONALĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by I. Gotcă, Felicia Stefanache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1476]
-
procese” care încearcă să explice natura complexă a mecanismelor de producere ale acestuia. Aceste procese sunt următoarele: 1) Procesul defensiv: suicidul este considerat ca o reacție de apărare a unei persoane plasată într-o situație-limită sau „situație închisă”; 2) Procesul punitiv: consideră suicidul ca pe o formă de conduită expiatorie a individului față de un sentiment de culpabilitate. 3) Procesul agresiv: suicidul este reportat la autoagresivitatea în care agresorul are ca obiect al agresivității propria sa persoană. Este un act de returnare
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de inhibiții îi opresc să se revolte. Chiar dacă unii realizează cruzimea atitudinii lor, nu găsesc puterea de a o rupe cu autoritatea. Se mai adaugă impulsul de a devaloriza victima, de a-i refuza calități umane, de a justifica acțiunile punitive contra celor ce sunt altfel. Controlul politic, scrie Milgram, se traduce uneori prin incitarea la acțiune distructivă. Puțini rezistă tentației; doar unii își găsesc resurse morale de a traduce valorile în care cred în acte de nesupunere la autoritate. Aceasta
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
lider grevist care, după reprimarea protestului, schimbă baricada. Dobre a dovedit tipica „obediență de robot” pe care a mizat regimul comunist pentru a spăla creierul poporului român. Securitatea i-a confecționat lui Dobre, pentru cei rămași în Valea Jiului, un destin punitiv: a răspândit zvonul că acesta a fost judecat și trimis la închisoare ori chiar a fost asasinat. Aceste zvonuri erau menite, pe de o parte, să protejeze noua identitate a lui Dobre, de supus și colaborator al regimului comunist și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
-și teama că protestatarii ar fi putut să arunce în aer întreprinderea! Încă de la ședința din 15 noiembrie, imediat după evenimente, se cere pedepsirea „fără umanism” a protestatarilor, excluderea acestora din colectiv, fiind indicată, la un moment dat, ca soluție punitivă deportarea. Dar lucrurile nu se opresc aici: întrucât protestatarii sunt considerați „elemente înrăite” și periculoase, iar protestul lor, o „activitate criminală” și o „acțiune dușmănoasă”, mai mulți vorbitori inflamați reclamă pedeapsa supremă (ori capitală). O concluzie de tipul: „Este tragic
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
al unui leșin în masă. Nu în ultimul rând, în diferite faze ale transportului, arestații au fost păziți de soldați cu pistoale-mitralieră, inculcându-li-se victimelor ideea că sunt niște viitori ocnași. Reeducarea Deși fenomenul Pitești (1949-1952) era o relicvă punitivă a epocii Dej, Securitatea ceaușistă reținuse efectul pe care îl avusese acesta asupra deținuților politici de odinioară, precum și strategia reeducării. Ideea de reeducare fusese aplicată, de altfel, după experimentul Pitești, pe întregul popor român, chiar dacă nu prin agresiunile fizice extreme
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
este legalizată „Asociația 15 noiembrie 1987”, foștii protestatari recunosc într-unul dintre colegii lor de asociație o victimă care acceptase colaborarea cu anchetatorii-torționari și „piteștizarea”. Acesta fusese, după cum declara, într-atât de maltratat, încât acceptase să devină (la cererea autorităților punitive) bătăuș al celorlalți anchetați. Individul respectiv a recunoscut el însuși toate acuzațiile (inclusiv cea de unealtă a securiștilor), relatându-le colegilor săi felul în care fusese chinuit și mai apoi cum el însuși îi chinuise pe alții (Arsene, 1997, vol
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
socială, pacientul este convins că: 1. va fi observat atent, 2. va fi judecat în mod negativ, 3. va fi respins sau va fi ridiculizat. Insă tulburările stimei de sine sunt cvasi constante și antrenează perturbări cognitive centrate pe autodevalorizare punitivă. Temerile cele mai frecvente sunt cele în legătură cu manifestarea emotivității și limitelor personale (lipsa educației, a cunoștințelor, a inteligenței). Tulburările de atenție Tulburările de atenție aparțin unei dimensiuni cognitive preconștiente. Intr-un cadru social, pacienții consacră cea mai mare parte a
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
să fie greu accesibilă clinicianului de teren. Skinner, 1938 "Orice comportament trebuie să analizat în raport de stimul-răspuns"(Watson, 1913.). Hull, 1952; Tolman și Honzik, 1930. S→(O)→R. "Orice comportament se menține sau se elimină în funcție de valoarea recompensativă sau punitivă a consecințelor sale" (Thorndike, 1898). "Numim întărire tot ceea ce mărește probabilitatea emiterii unui răspuns" (S→ (O)→R→). Prin topografie, se înțelege toate modalitățile concrete ale răspunsului (comportament motor, cogniții și emoții) pe care un observator extern sau subiectul însuși îl
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
solară. Unii dintre ei răspândesc și umbre, sunt pilde negative. Precum Ahav, conducătorul abuziv, despotic, care îi ia moștenirea dreaptă lui Navuthei, faptă pentru care (deși regele se căiește și obține o iertare vremelnică) va fi sancționat drastic. Un Dumnezeu punitiv veghează, și hotărârea lui, neștiută oamenilor, va răzbuna inocența violentată „până la al treilea neam”. Om fiind, monarhul poate cădea în culpă, dar fapta neconformă cu norma nu își pierde caracterul pilduitor, în selecția autorului asemenea situații alcătuind exemplaritatea negativă, comportarea
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
străin de asasini. Sigur, în realitate a fost altfel: Culianu a fost ucis la peste cinci ani de la moartea lui Eliade, dar probabil nu fără legătură cu moștenirea Gărzii de Fier și cu strania reîncarnare a acesteia în tenebroasele ritualuri punitive ale Securității pseudonaționale. Cititorul obișnuit va „traduce” automat juxtapunerea în relație cauzală. Poate că asta a și vrut „Chick”. În concluzie: e normal ca Bellow să-l condamne pe Eliade pentru episodul său legionar și pentru tăcerea sa, indicată și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
un cadru global și multilateral de acțiune în vederea prevenirii și soluționării incidentelor de violență împotriva femeii, prin care să se elimine pericolele unor dezechilibre generate de abordările întâmplătoare de tip sectorial. Se pare că cel mai ușor se adoptă măsurile punitive. Legislația ar trebui să fie mai adecvată și să cuprindă instrumente de implementare eficiente, sancțiuni mai severe și proceduri mai clare de intervenție a poliției. În același timp, lipsa serviciilor sociale specializate influențează în mod negativ șansele de promovare a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]