304 matches
-
Cosniciu de Sus Camăr Fildu de Jos Bălan Frăncenii de Piatră Dobrocina Carastelec Marca Bănișor Gălășeni Dolheni Ceaca Maladia Bărsău Huta-Buciumi Fildu de Mijloc Cheud Petrindu Benesat Măgura-Gâlgău Fildu de Sus Ciglean Poiana Blenchii Bizușa Băi Măleni Gură Vlădesei Ciureni Pusta Vale Bobota Mesteacăn Hurez Cormeniș Ratin Bocșa Mierța Jebuc Cosniciu de Jos Recea Mare Bodia Miluani Luminiș Cristolț Rona Bogdana Păduriș Mineu Criștelec Rus Boghiș Petrinzel Muncel Deja Stărciu Borla Poiana Onții Negreni Deleni Șimișna Borza Rogna Noțig Derșida Tămașa
HOTĂRÂRE nr. 1.613 din 23 decembrie 2009 privind aprobarea diferenţierii pe zone geografice şi localităţi a indemnizaţiei ce se acordă personalului didactic calificat de predare, potrivit prevederilor pct. 4 din anexa nr. II/1.4 la Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]
-
Terezia, domiciliată în prezent în Cehoslovacia, str. J. Mudrocha, 1356 - Senica. 49. Gubani Măria, născută la data de 8 septembrie 1959 în localitatea Iaz, județul Sălaj, Romanța, fiica lui Podhora Iosif și Ana, domiciliată în prezent în Cehoslovacia, Galanta, str. Puste Sady nr. 79. 50. Gubani Carol, născut la data de 17 februarie 1956 în localitatea Borod, județul Bihor, România, fiul lui Petru și Rozalia, domiciliat în prezent în Cehoslovacia, Galanta, str. Puste Sady nr. 79. 51. Fatura Hermina, născută la
HOTĂRÂRE nr. 136 din 19 martie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199545_a_200874]
-
Ana, domiciliată în prezent în Cehoslovacia, Galanta, str. Puste Sady nr. 79. 50. Gubani Carol, născut la data de 17 februarie 1956 în localitatea Borod, județul Bihor, România, fiul lui Petru și Rozalia, domiciliat în prezent în Cehoslovacia, Galanta, str. Puste Sady nr. 79. 51. Fatura Hermina, născută la data de 14 aprilie 1964 în localitatea Borod, județul Bihor, România, fiica lui Șulan Ștefan și Rozalia, domiciliată în prezent în Cehoslovacia, Galanta, str. Puste Sady nr. 164. 52. Fatura Francisc, născut
HOTĂRÂRE nr. 136 din 19 martie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199545_a_200874]
-
domiciliat în prezent în Cehoslovacia, Galanta, str. Puste Sady nr. 79. 51. Fatura Hermina, născută la data de 14 aprilie 1964 în localitatea Borod, județul Bihor, România, fiica lui Șulan Ștefan și Rozalia, domiciliată în prezent în Cehoslovacia, Galanta, str. Puste Sady nr. 164. 52. Fatura Francisc, născut la data de 15 septembrie 1963 în localitatea Borod, județul Bihor, România, fiul lui Martin și Ana, domiciliat în prezent în~Cehoslovacia, Galanta, str. Puste Sady nr. 164. 53. Wagner Tiberiu Ștefan, născut
HOTĂRÂRE nr. 136 din 19 martie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199545_a_200874]
-
Rozalia, domiciliată în prezent în Cehoslovacia, Galanta, str. Puste Sady nr. 164. 52. Fatura Francisc, născut la data de 15 septembrie 1963 în localitatea Borod, județul Bihor, România, fiul lui Martin și Ana, domiciliat în prezent în~Cehoslovacia, Galanta, str. Puste Sady nr. 164. 53. Wagner Tiberiu Ștefan, născut la data de 24 septembrie 1964 în Bacău, județul Bacău, România, fiul lui Emil și Măria, domiciliat în prezent în Germania, Leonbergerstr. nr. 4, 7533 Tiefenbronn. 54. Blenessy Rozalia, născută la data
HOTĂRÂRE nr. 136 din 19 martie 1992 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/199545_a_200874]
-
bl. A 23, ap. 37 țel: 0260/616870 0747163944 12791 MOLDOVAN ROZALIA (n.1951) Zalău, Al. Ritmului, nr. 2, bl. A18, sc. B, et. 2,ap. 30 țel: 0360/104828 0744289487 25698 MUREȘAN DANIELA CLAUDIA (n.1969) Simleu silvaniei, Sat Pusta, nr, 15 țel: 0260/676653 0743805218 25699 NAGY GHEORGHE (n.1963) Nusfalau , Str. Horea, Nr.12 țel: 0260/670018 0726106965 23243 NAGY IULIANA (n.1954) Zalău, B-dul M.Viteazu, bl. A 38, sc. B, ap. 26 țel: 0260/618091 0745753972
TABLOU din 29 iunie 2008 cuprinzând membrii Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (Anexa nr. 1)*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/204172_a_205501]
-
Infm.) în retragere Ghițescu Simion Mihail; 8. domnului colonel (I.) în retragere Ispas Sevastian Aron; 9. domnului colonel (Com. Infm.) în retragere Măcelaru Vasile Mircea; 10. domnului colonel (Art.) în retragere Nastase Vasile Dumitru; 11. domnului colonel (Smed.) în retragere Pusta Ioan George; 12. domnului colonel (I.) în retragere Stan Dumitru Dumitru; 13. domnului colonel (I.) în retragere Zaharia Niculae Dumitru; 14. domnului maior (I.) în retragere Balmeș Radu Gheorghe; 15. domnului maior (I.) în retragere Condrea Gheorghe Gheorghe; 16. domnului
DECRET nr. 367 din 2 mai 2012 privind conferirea Ordinului Virtutea Militară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/241197_a_242526]
-
Păsăreni Sate: Păsăreni, Bolintineni, Gălățeni Comuna Sâncraiu de Mureș Sate: Sâncraiu de Mureș, Nazna Comuna Sânpaul Sate: Sânpaul, Chirileu, Dileu Nou, Sânmărghita, Valea Izvoarelor Comuna Sântana de Mureș Sate: Sântana de Mureș, Bărdești, Chinari, Curteni Comuna Șincai Sate: Șincai, Lechincioara, Pusta, Șincai-Fânațe Comuna Voivodeni Sate: Voivodeni, Toldal Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 4 Municipiul TÂRNĂVENI Localități componente: Târnăveni, Botorca Sate ce aparțin municipiului: Bobohalma, Cuștelnic Orașul IERNUT Localitate componentă: Iernut Sate ce aparțin orașului: Cipău, Deag, Lechința, Oarba de
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 5 33. DELIMITAREA COLEGIILOR UNINOMINALE ÎN CIRCUMSCRIPȚIA ELECTORALĂ NR. 33-JUDEȚUL SĂLAJ A. Colegii uninominale pentru alegerea Camerei Deputaților Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 1 Orașul ȘIMLEU SILVANIEI Localități componente: Șimleu Silvaniei, Bic, Cehei, Pusta Comuna Agrij Sate: Agrij, Răstolțu Deșert Comuna Almașu Sate: Almașu, Băbiu, Cutiș Jebucu, Mesteacănu, Petrinzel, Sfăraș, Stana, Țăudu Comuna Bănișor Sate: Bănișor, Ban, Peceiu Comuna Bobota Sate: Bobota, Derșida, Zalnoc Comuna Buciumi Sate: Buciumi, Bodia, Bogdana, Huța, Răstolț, Sângeorgiu de
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Ecoregiuni pentru râuri și lacuri 1. Regiunea iberico-macaroneziană 2. Munții Pirinei 3. Italia, Corsica și Malta 4. Munții Alpi 5. Balcanii vestici dinarici 6. Balcanii vestici eleni 7. Balcanii estici 8. Podișurile vestice 9. Podișurile centrale 10. Munții Carpați 11. Pusta ungară 12. Regiunea pontică 13. Câmpiile vestice 14. Câmpiile centrale 15. Regiunea baltică 16. Câmpiile estice 17. Irlanda și Irlanda de Nord 18. Marea Britanie 19. Islanda 20. Regiunile înalte boreale 21. Tundra 22. Scutul fino-scandinav 23. Taigaua 24. Munții Caucaz 25. Depresiunea
jrc4605as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89771_a_90558]
-
Sfânt. Tixit de ani, mereu îmi bat cărare - Uitând puhoiul inșilor meschini - Către stejari cu fibre seculare Și blagiene scânduri în tulpini. Tu, braniște cinstită și robustă, Numai spre tine pașii mă atrag! De dragul tău nu m-am născut la pustă Ci într-un sat cu fluieraș de fag. Frunzișu-ntreg, furtuna când ți-l zbate în vâlvătuci de augur nedrept, Eu îmi sporesc osârdia de frate: Oștean să ai și-n frunza mea din piept! Iar când va fi Moira să
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-website/Imaginative/8091_a_9416]
-
un izvor drept adăpătoare, i-a dat numele lui, nume care s-a perpetuat și a dat numele localității de mai tarziu. Considerăm că aceste locuri nu au fost niciodată puștii, insă pustiite, da. Atunci cand hoardele de năvălitori veneau din pustele Asiei cu gând de prădare și ucidere, localnicii care erau în stare a țină o armă în mână (ghioage, coase topoare, săbii sau lănci) formau cetele de luptători, iar bătrânii, femeile și copiii luau calea codrului în pribegie, ascunzându-se
Comuna Cuca, Galați () [Corola-website/Science/301209_a_302538]
-
Tisei cu sediul la Seghedin și Regiunea Mureșului cu sediul la Arad. Circumscripția de Arad se compunea din 23 stațiuni; dintre acestea, orașe erau: Arad, Nădlac, Pecica; sate: Apatfalva, Uj-Csanad, Sajteny, Szemlak, Glogovatz sau Orod, Mondorlok, Csicser, Szabadhely, Paulis, Șoimoș; puste: Bașaraga, Șionda, Nagy-Bereg, Mezohegyes, Palota, Csiga, Kiralyhegyes, Pitvaros și Szekesegyhaza (Țiucra, Pietre rămase, p. 349). Astfel apare clar că în secolul al XVIII-lea Cicirul era parte a graniței militare formate din regimentele grănicerești sârbești, căci angajați ca soldați mobili
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
locală, "Fântâna Haiducului Pintea/Fântâna Pintii", "Foișorul-Tarnița/La Ciupercă", "Valea Lupului", etc.) și/sau pe dealurile care îl compun, dealurile piemontane Codrului și/sau la "Poalele Codrului" (spre exemplu, în denumirea locală, astfel de locații sunt "Câmpu Mare", "Făgașul Satului", "Pusta", "Ungurelul", "Dealul Secăturii", "Tarnița", "Dealul lui Bran", "Dealul Piști"). Culmea masivului Codru se întinde pe aproximativ 22 de kilometri (cu înălțimea maximă de aproximativ 575 de metri în vârful Lespezi) și se numește Culmea Făgetului ("Vârful Codrului" sau "Culmea Codrului
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
pășunea și pădurea Galișului, dealu Alb și dosul Alb, pășunea și pădurea Vârticelului, pășunea și pădurea Făjetelor, pădurea Zapodea, pădurea și dealul Boti, Valea și dosul Văii Merelor-deal, râtul Ceti, dealul Olăriște. Vecinătățile localității: Mierța, Benea, Răstolțul Mare, Răstolțul Deșert (Pusta), Sântămărie, Sânmihaiul Almașului, Chendremal, Zimbor. În anii 50 satul număra aproximativ 390-400 locuitori, români greco-catolici majoritatea, două-trei familii de țigani, cu cca 10 suflete, un polonez și două evreice. În anul 2006 au fost circa 80 români ortodocși și cca
Bercea, Sălaj () [Corola-website/Science/301774_a_303103]
-
Mischiu, Moldovenești, Muerău, Muncel, Muntele Băișoarei, Neagra, Oarba de Mureș, Ocolișul Mare, Ocolișul Mic, Ormeniș, Oroiul de Câmpie, Petea de Câmpie, Petridul de Jos, Petridul de Mijloc, Petridul de Sus, Poiana de Arieș, Ponorel, Poșaga de Jos, Poșaga de Sus, Pusta Sâncraiu sau Sâncraiu Deșert, Rachișul de Arieș, Rachișul Român, Runc, Săcalul de Câmpie, Săcel, Sălciua de Jos, Sălciua de Sus, Sălicea, Săliște, Sând, Sângeorgiu, Sânger de Câmpie, Sâniacob, Sânmarghita, Sânmartinul Deșert, Sânmartinul Sărat, Sânmihaiul de Jos, Sânmihaiul de Sus, Sartăș
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Se află în Câmpia Transilvaniei. La recensământul din 2002 avea o populație de locuitori. Este atestat pentru prima dată sub denumirea de Saluas. În decursul timpului această localitate a purtat următoarele denumiri: Zilvaș, Zilueaș, Siluaș, Pusta Silvasz, Mezo Silvaș, Olah Silvaș, Silivașul de Câmpie. Academicianul Iorgu Iordan susține că denumirea de Silivașu de Câmpie vine de la cuvântul maghiar "szilvaș" care înseamnă prundiș deoarece în această localitate au fost și sunt foarte mulți pruni. Alții sunt de
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
Prunești sau Furnești, dar fără nici un rezultat deoarece cetățenii nu au fost de acord. Locuitorii din această comună au fost foarte jucăuși, de aici rezultă trei tipuri de jocuri după vârstă : jocul mic, mijlociu și mare în Berc, Ulița Mare (Pustă) - loc considerat centrul economic și spiritual până la cel De-al Doilea Război Mondial, lângă Furnea Traian și în Parc. Cel mai mult se juca la clăci, șezători, la nunți, dar și la petreceri, în zilele de duminică și în sărbători
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
cu 4-6 °C, comparativ cu cele două văi. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului pe teritoriul acestei așezări au adus dovezi materiale ale unei locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel, în locul cunoscut de localnici sub denumirea de "Pustă", s-a descoperit o monedă dacică, din argint. În documentele vremii nu apare denumirea așezării ca fiind «Galapia», dar printre localnici este vehiculată o legendă care spune că în pusta de sub dealul împădurit al citerei, a locuit o vrăjitoare care
Gălpâia, Sălaj () [Corola-website/Science/301796_a_303125]
-
vechi timpuri, astfel, în locul cunoscut de localnici sub denumirea de "Pustă", s-a descoperit o monedă dacică, din argint. În documentele vremii nu apare denumirea așezării ca fiind «Galapia», dar printre localnici este vehiculată o legendă care spune că în pusta de sub dealul împădurit al citerei, a locuit o vrăjitoare care se numea Galapia, iar denumirea satului provine de la aceasta. Prima atestare documentară a localității provine din anul 1350, când satul apare sub numele de "poss. Galpuna". Alte atestări documentare provin
Gălpâia, Sălaj () [Corola-website/Science/301796_a_303125]
-
a putut fi dovedit de săpăturile efectuate de-a lungul timpului. Locuitorul Buruian Traian susține că satul de azi a fost întemeiat de circa 200 de ani(in forma în care este acum), iar locuitorii au venit din locul numit Puste din apropierea Văii Agrijului, ca urmare a deselor inundații provocate de acest râu. De-a lungul drumului Cluj-Zalău au fost mai întai șapte case care erau și cârciumi , în grai local fogădauă, fapt pentru care satul a fost cunoscut sub numele
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
Eroi necunoscuți au rămas aici în țărâna hotarului, iar în curtea bisericii de lemn a fost înmormântat eroul Alexandru Todea. Un mărăciniș pe numele de Mânjele. Păduri: Pășuet, (Ptișcuța) Chișcuța?, Muncei. Pajiști și terenuri arabile: Unghiul Mare, Tabăra, Rîtul Brebilor, Pusta, Sorți, Boiște, Valea Păușei, în marginea Sorți. Fântâni: Fântâna Albă, în Ptișcuța era Fântâna Boilor, în Muncei Fântâna cea Bună, în Tabăra, Fântâna Taberei. Denumirea actuală de Poarta Sălajului a fost dată de prefectul județului Sălaj Eugen Chiș în 1946
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
România. Localitatea este situată pe malul drept al Văii Zalăului. Localitatea Sălăjeni a fost atestată documentar în jurul anului 1430, sub denumirea de "Curitau" ("Equriteu"). Înaintea anului 1895, localitatea avea hotarele sub următoarele denumiri care se mai păstrează și azi: "Sub Puste, între Coaste, Cornet, la Puturoasa, Dupa Fogedeu, La Punți, La Poiăți, la Aric, La Răstoacă, Preste Vale, Dimburele, Pădurici, la Hotare, Pe Vălcea, Sub Pruni, Pădurea Rară, Pădurea Deasă, Puste, Hediuț, Între Părae, Făntăna Satului,Tisieu", etc... Biserica de lemn
Sălăjeni, Sălaj () [Corola-website/Science/301829_a_303158]
-
sub următoarele denumiri care se mai păstrează și azi: "Sub Puste, între Coaste, Cornet, la Puturoasa, Dupa Fogedeu, La Punți, La Poiăți, la Aric, La Răstoacă, Preste Vale, Dimburele, Pădurici, la Hotare, Pe Vălcea, Sub Pruni, Pădurea Rară, Pădurea Deasă, Puste, Hediuț, Între Părae, Făntăna Satului,Tisieu", etc... Biserica de lemn din Sighetu Silvaniei se află în localitatea omonimă. După istoricului Petri Mór biserica ar data din 1632 și conform tradiției ar fi adusă din satul Sălăjeni. Biserica se află pe
Sălăjeni, Sălaj () [Corola-website/Science/301829_a_303158]
-
ani care se află de jur-împrejurul satului, pe dealurile care îl înconjoară. În secolul al XV-lea avea o populație de origina etnică mixtă. În jurul anului 1600 partea ungureasca a satului a fost devastată (și astăzi încă acel teren se numește „Pusta”). În acest sat trăiesc în prezent aproximativ 220 de persoane. În Tăuți se află "Cetatea Fetei", despre care legenda spune că ar avea un tunel de legătură cu biserică Sfanțul Mihail din Cluj-Napoca. Un alt obiectiv turistic este biserică satului
Tăuți, Cluj () [Corola-website/Science/300358_a_301687]