747 matches
-
ia în mână o cârje, după care a fost nevoit să se sprijine de un părinte care-l ajuta să vină la biserică și la trapeză. Până într-o zi când s-a simțit în biserică un mare gol, o pustietate. Deși erau toți părinții în biserică, lipsea cineva. Lipsea părintele stareț. A căzut la pat. S-a luptat cu puțina forță pe care o mai avea până în ultima clipă, să nu se lenevească. La început se ridica și stătea pe
UN CĂLUGĂR FRUMOS, DREPT ŞI ÎNALT de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345896_a_347225]
-
Ne-am refăcut cu chiu cu vai după cumplitele-ncercări, ca să ne-așternem iar la drum cu gândul la acele zări unde știam că ne așteaptă mănoasa ta făgăduință - o țară de legendă vie pentru-ndelungă folosință ... Dar drumul prin pustietate nu-i desfătare și plăcere chiar și atunci când e bătut de oameni în plină putere, necum de-o gloată-ngreunată cu prunci, femei, bolnavi, bătrâni, care la marșuri față fac doar în căruțe și pe-asini. Nici mie nu-mi era
MEDITAŢIILE LUI MOISE (MEGAPOEM) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347920_a_349249]
-
toate Cer poleit cu stele, pașnic strălucea Peste întreagă, această vie avuție a Sa. 18 Și peste această fremătare-VIAȚĂ Peste acest mister învăluit în ceață Născute din visare și profund iubit Dragul -din sfânt Izvor a izvodit. 19 El străbătea pustietăți și negurile întinse Din constelații neștiute, știute, Necuprinse, În nici o parte a infinitului, pe unde colinda nu găsea o alta, mai frumoasă decât Ea. 20 Pași grei ca viforul, ori pași de adieri Cutremurau sau mângâiau pădurile ca ieri El
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
proprie și implicit pentru bucuria și fericirea celor din jurul lor. Oameni buni, alegeți zâmbetele în locul lacrimilor, alegeți să fiți optimiști în loc să fiți negativiști, alegeți prietenia în locul singurătății. Orice formă de frumusețe în locul banalului, simplității, dar mai ales alegeți iubirea în locul pustietății și răcelii din sufletele voastre și veți fi mai fericiți. Nu optați doar pentru a supraviețui trecerii timpului ci luptați pentru mulțumirea din sufletele voastre care este dătătoare de pace și liniște. Când aveți posibilitatea, alegeți întotdeauna calitatea și nu
TIMPUL ... O NOŢIUNE EFEMERĂ! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347425_a_348754]
-
câteva ori și sălbăticiunea se depărtă, probabil urmărea vreo căprioară la fel de înfometată pe aceste meleaguri în care uscăciunea pusese stăpânire. Cu chiu, cu vai, se strecură într-o poieniță cu solul arid. - Cred că am greșit adresa, - se consolă de pustietatea ce trona în deplinătatea sa. - Iată ce-a mai rămas din plaiul tău natal! - tună o voce din Cer. Însetat, înfometat, amărât, dezamăgit și însângerat de la țepii mărăcinilor, străbătu pe rând zone sălbatice, de nerecunoscut. Dispăruseră satele și lanurile de
A ÎNVIAT CEAUŞESCU! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347451_a_348780]
-
pentru-o simplă zi de ieri, Și în zboruri mă gonește ca pe fiul nedorit. Luna însăși mă acuză că-s al nopții impostor, Că n-aș fi același care acum trei eternități Cu un simplu gând dam viață oricărei pustietăți, Cu un vers numai, și-n piatră stârneam simțuri de amor. Și-ntunericul mă doare, mângâierea-i de-altădată Azi e cui bătut în palmă,este spin înfipt în minte! Tot ce-i umbră mă blesteamă, prigonit de cele sfinte
ŞTERGERE de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346903_a_348232]
-
pentru-o simplă zi de ieri, Și în zboruri mă gonește ca pe fiul nedorit. Luna însăși mă acuză că-s al nopții impostor, Că n-aș fi același care acum trei eternități Cu un simplu gând dam viață oricărei pustietăți, Cu un vers numai, și-n piatră stârneam simțuri de amor. Și-ntunericul mă doare, mângâierea-i de-altădată Azi e cui bătut în palmă,este spin înfipt în minte! Tot ce-i umbră mă blesteamă, prigonit de cele sfinte
CRUŢI CRISTIAN [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
seamă pentru-o simplă zi de ieri,Și în zboruri mă gonește ca pe fiul nedorit.Luna însăși mă acuză că-s al nopții impostor,Că n-aș fi același care acum trei eternitățiCu un simplu gând dam viață oricărei pustietăți,Cu un vers numai, și-n piatră stârneam simțuri de amor.Și-ntunericul mă doare, mângâierea-i de-altădatăAzi e cui bătut în palmă,este spin înfipt în minte! Tot ce-i umbră mă blesteamă, prigonit de cele sfinte, Hăituit
CRUŢI CRISTIAN [Corola-blog/BlogPost/347008_a_348337]
-
astfel satele prind viață, se schimbă peisajul comunei, chiar dacă se mai zăresc și unele case lăsate în paragină vorbindu-ți de neputințele anilor împovărați de acele greutăți și boli care nu știu și nu pot să fugă singure pe cele pustietăți. Apar la sate foarte multe case cu etaj, cu balcoane și verande, case construite cu mult bun gust, cu canalizare și dotate cu tehnică nouă necesară în gospodărie. Trecând prin satele românești nu-ți poți stăpâni admirația pentru ceea ce vezi
IMPRESII DIN ROMÂNIA DE ELENA BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346383_a_347712]
-
scris mai mult. E un fel de terapie divină și aceasta. Toate poeziile de toamnă sunt elegiace și evocă nostalgia trecerii timpului, a vestejirii, a căderii în gol, a jinduirii unei șoapte de dor, a frunzei spulberate de vânt, a pustietății și însingurării, note și accente patetice ale „simfoniei dorului”, semne certe ale frământărilor și zbuciumului sufletesc al autoarei. Există multe feluri de terapii ca să îndepărtezi durerea pricinuită de pierderea cuiva drag: s-o rupi definitiv cu trecutul (ceea ce e imposibil
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
si nu mai vine. Și nu va mai veni niciodată, chiar dacă-i ieși în întâmpinare cu un felinar, cu o candela, ori măcar cu o lumânare aprinsă, cu ușa deschisă, cu fereastră în lături. Ce ar mai fi de adăugat? Pustietatea te cotropește. (14 aprilie 2012 - cu două ore înainte de Sfântă Înviere). CEZARINĂ ADAMESCU Referință Bibliografica: REFLECȚII ȘI SENTIMENTE. CEZARINĂ ADAMESCU: DUMNEAEI, DEPRESIA... / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 470, Anul ÎI, 14 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
DUMNEAEI, DEPRESIA... de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 470 din 14 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348324_a_349653]
-
silabe, are forța imagistică datorită rezonanței cuvântului toridă, cuvânt care accentuează inerția peisajului copleșit de soarele dogorâtor. Sub palma streașină, acuitatea aproape senzorială a caniculei estompează linia orizontului, devenită unduitoare, aerul înfierbântat creând iluzii optice specifice deșertului, mirajele. Atmosfera de pustietate, părăsire este continuată în versul următor peste câmpul însetat, fără a aduce în atenție vreun element al vieții și încheind cumpănit într-un registru puțin schimbat dar la fel de arid ca imagine, apa morților. Legătura cu strămoșii, ideea de singurătate și
HAIKU , COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348428_a_349757]
-
vremurile străvechi, piciorușele prințeselor erau constrânse să crească în niște încălțări strâmte, ca piciorușul să fie cât mai fin, cât mai firav. De!, acolo nu făcea fiecare ce vroia! Pentru mine, venit din inima munților, asociam totdeauna siguranța, liniștea cu pustietatea și întunecimea codrilor. Pe când aici, împărații se reculegeau în taina unor cămăruțe mici, golite de fastul opulent al tronului. Există o aripă a Palatului de Iarnă acolo unde în vechime n-aveai cum intra. Acolo era tezaurul împărăției. Vizitatorul de
NUMIT ŞI PALATUL INTERZIS de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376843_a_378172]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > NOAPTE BUNĂ Autor: Stejărel Ionescu Publicat în: Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului azi noapte a nins peste cetatea de scaun oștenii au fugit demult în pustietate, orașul iar plânge și nu am habar istoria e prinsă în file de carte, privește la lampa lui Dumnezeu în codrii de piatră, fără vlăstare, se roagă în noapte marele zeu cu lacrimi de sânge peste izvoare, frumos mai ninge
NOAPTE BUNĂ de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376916_a_378245]
-
mască și chipul uman cel de toate zilele sau în diverse ipostaze....; Dan Sebastian- cronică cinema- ’’Tertium non datur’’ de Lucian Pintilie sau ’’ despre întâlnirea a doua iluzii, teatrală și cinematografică într-o capodoperă precum două ”capete de zimbru”în ”pustietate”; Aida (și Diana) Dumitrescu(jurista, prof univ.consilier parlamentar, scrie versuri și proza din care ne propune în acest număr”Nurca” o depanare înduioșătoare și nostagică a unui copil iubit de soarta...un copil crescut la casa, cu părinți și
MĂNEANU VARVARA MAGDALENA. CRONICĂ- AMFITRION. REVISTĂ DE CULTURĂ FONDATĂ ÎN 1995, IUNIE 2015, 90 DE PAGINI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/376351_a_377680]
-
toate Cer poleit cu stele, pașnic strălucea Peste întreagă, această vie avuție a Sa. 18 Și peste această fremătare-VIAȚí Peste acest mister învăluit în ceață Născute din visare și profund iubit Dragul -din sfânt Izvor a izvodit. 19 El străbătea pustietăți și negurile întinse Din constelații neștiute, știute, Necuprinse, În nici o parte a infinitului, pe unde colinda nu găsea o alta, mai frumoasă decât Ea. 20 Pași grei ca viforul, ori pași de adieri Cutremurausau mângâiau pădurile ca ieri El tot
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375860_a_377189]
-
din 05 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului O legendă nordică a iubirii Acum câteva zile, într o zonă izolată, aproape de Marea Baltică, am văzut o casă cu o arhitectură interesantă. Culoarea albă, îngrijită, îi sporea farmecul accentuindu i misterul așezării în pustietatea aceea. Când am ajuns în dreptul ei, în curte se zărea silueta unei femei care, se pare, își făcea de lucru printre florile din grădina ei. Îmbrăcată într o bluză roz purpuriu, în bermude de culoarea untului neolandez, desculță, umbla printre
O LEGENDĂ NORDICĂ A IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376630_a_377959]
-
marea cu feribotul în fiecare zi spre a ajunge la universitatea din Odense. Deveneam așa de împrăștiați în mirarea noastră că nu am mai rezistat și am reușit să ne întrebăm cu sfială, Ce caută o zeiță ca ea în pustietatea aceea ? Era impulsul ce te înglodea obsedându ți ideea de întrebare. Simțind parcă ce ascundem în gând, zâmbind, a început să ne povestească ,mândră, că locuiește în această casă de 41 de ani. Că aici a adus o iubitul ei
O LEGENDĂ NORDICĂ A IUBIRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2075 din 05 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376630_a_377959]
-
se aplecă precaut și cu degetele îi desfăcu buzele: - Vezi caninii? Ăsta e vampir! De regulă, ziua dorm în morminte, dar aici nu-i deranjează nimeni. În zori se retrag în cotloanele întunecate ale clădirii până la căderea serii. În această pustietate, s-ar putea să nu mai aștepte miezul nopții și să se trezească mai devreme. - Să acționăm imediat! - Așa-i! - și-n același timp îi străpunse cu țepușa pieptul și inima din care țâșni sângele. Oșteni, răspândiți-vă prin cotloanele
XI. MASACRU LA PALAT (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373041_a_374370]
-
acasă, pe care le-am ascuns în gropi făcute în pământ, să stea la rece, cât de cât, să pătrundă sarea. Metoda aceasta era foarte bună, pentru că feream produsele de muștele de peste zi, care se găseau din belșug aici, în pustietatea deltei. Oboseala drumului, combinată cu efectul votcii și al berii, ne-au trimis repede în cort, la alt somn decât cel așteptat în cârlige, mai ales că trebuia să facem economie la butanul lămpii de iluminat, pentru restul nopților. Strânsesem
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
vrea să treacă dincoace. -Hei, Ioane...s-a dus cu haiducia! Așezându-și mâțoasa de lână albă mai bine pe umeri, a continuat. Mă gândesc că un minut de îndoială face cât o veșnicie de suferință. -Ai dreptate! Dar prin pustietățile aistea te poți aștepta la orice! Însă, o vorbă înțeleaptă spune că eșecul nu ne va doborî atâta timp cât hotărârea mea de a reuși e de-ajuns de puternică. -Așa e, cum zici! -Nea, oiță!...A strigat Ioan la oile sale
ION ŞI IOAN, ÎNŢELEPŢII DE PE TRANSALPINA, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372179_a_373508]
-
acasă, pe care le-am ascuns în gropi făcute în pământ, să stea la rece, cât de cât, să pătrundă sarea. Metoda aceasta era foarte bună, pentru că feream produsele de muștele de peste zi, care se găseau din belșug aici, în pustietatea deltei. Oboseala drumului, combinată cu efectul votcii și al berii, ne-au trimis repede în cort, la alt somn decât cel așteptat în cârlige, mai ales că trebuia să facem economie la butanul lămpii de iluminat, pentru restul nopților. Strânsesem
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
estetică, tensiunea lirică. Oare când în luptă dreaptă provocăm descătușați, deodată, toate forțele naturii, se cheamă că suntem învingători? Se cheamă oare că am învins? Poate n-am știut să cred, dar credință vie este gândul meu care alunecă spre pustietate și oază luminoasă, în joc continuu cu viața.” Cântecul lebedei ). Scriere de introspecție, alunecând, deseori, în abisul întrebărilor existențiale, duce la o ardere a sufletului care se mistuie între fericire și disperare. Dar timpul s-a scurs la fel, fără
METAMORFOZELE NATURII – SIMFONII ALBASTRE. ( ANTOLOGIE DE POEZIE). NOTE DE LECTOR. de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379252_a_380581]
-
buzele noastre, se vor zbate aripile cocorilor țipând a viu,a înalt! O să vină o toamnă când,flori de ger ne vor înflori pe obraji, când,vom râcâi pe sub tranșee de lut, în metamorfoze de fluturi, a cocon îmbătat de pustietate și întuneric! O să vină o toamnă când,vântul va șterge urma pașilor tăi,când, n-ai să mai simți atingerea nimănui pe sub coaste,când gheare de os vor săpa pe sub lut,iar tu vei privi peste toamne...departe! Referință Bibliografică
O SĂ VINĂ O TOAMNĂ... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362269_a_363598]
-
rapid, am ajuns lângă ea exact când am realizat că este vorba despre o femeie. Vorbea! Vorbea cu voce tare, fără să o asculte nimeni. Vocea scăzuta, de moment, căpăta mai apoi amplitudine și avea cele mai ciudate nuanțe în pustietatea înconjurătoare, iar noaptea parcă amplifica sunetele într-un fel ciudat ori vântul ușor ce se pornise le purta neuniform. M-am apropiat pregătit să intervin, să fac un salt la nevoie pentru a o prinde, pentru a o împiedica să
CUTREMUR (4 MARTIE 1977) ÎN AMINTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377722_a_379051]