764 matches
-
trag îndărăt și s-o țin în casă cu forța. Dar nu știu ce instinct stupid m-a îndemnat să mă opresc, ca să ridic lumânările căzute. Pe urmă, lăsându-le strâmbe în farfurioarele de ceai, am alergat afară, în întunecimea albăstrie, în pustietatea încremenită a falezei stâncoase. La început, cu ochii plini încă de flăcările lumânărilor, nu am putut desluși nimic, și mi-a trecut deodată prin minte gândul ciudat că, în timp ce stătusem de vorbă cu Hartley, uitasem cu totul de mare, uitasem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
la „capela de odihnă“. Nu m-am dus să-l văd. Incinerarea a avut loc două zile mai târziu, într-unul din acele uriașe locuri înverzite din nordul Londrei. O asemenea „grădină a amintirii“ îți inspiră un incomod sentiment de pustietate în comparație cu senzația de aglomerație volubilă pe care ți-o dă un cimitir. A fost o ceremonie rigidă, lipsită de orice grație, executată în pripă de slujitorii însărcinați cu această treabă, care ne-au lăsat să așteptăm afară în timp ce se descotoroseau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
fusese înființat de către români pe vatra fostului sat tătărăsc Ceatal-Orman, distrus de către ruși în cursul războiului Crimeii (1853-1856)1136. Era situat pe valea pârâului Ceatal-Orman, la 14 km S-E de satul Șiriu, "într-o pozițiune sălbatecă (...) ce amintește de pustietatea de odinioară a Dobrogei"1137. Principalul motiv al distrugerii satului în timpul războiului Crimeii a fost acela că aici se afla reședința hanului tătarilor din Dobrogea. Satul Erkesek era situat pe dealul cu același nume, la 8 km S de satul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
prefectului județului Constanța din acel moment, Dumitru Quintescu, de către domnul Luca Ionescu. La 22 iunie 1897 săptămânalul Constanța publica un articol intitulat "Dobrogea românească, dar fără români" în cuprinsul căruia se aprecia că "din toate campaniile de împropietăriri pe întinsele pustietăți ale acestei provincii n-au profitat decât un număr prea restrâns de economi de vite, deveniți acum mari proprietari rurali"2020. În schimb, "grosul emigrărilor provenite din Banat și Țara Oltului au fost oprite în drum"2021. Din această cauză
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
chestionat curioasă: - Așa-i că peștii trag la crâsnic prin apă? Pe o țigancă borțoasă a întrebat-o dacă a avut relații cu un bărbat. Femeia s-a holbat: - Haoleu, cocoană, da’ nu se vede? În copilărie se juca prin pustietatea beciurilor de la Probota, acum acoperite cu mormane de pământ. Deși părintele Petrea făcea slujbă la mănăstire, casa șio ridicase lângă biserica din Gulia unde s-a mutat și unde a sădit livadă. Ca preot al acestei bisericuțe, înființată în 1887
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
în măsură sporită cele următoare, procură bucurie estetică mai ales prin proiecția iconografică. Declamațiile de orice fel, patriotice, morale, filosofice, erotice, sunt aproape comune în pofida versificației impecabile, în schimb memoria reține „tablouri” ca acela, nocturn, al cetății fără viață din Pustietate („În hlamida nopții, stropită cu aur și foc,/ Cetatea-și îmbracă cuprinsul sub farmec de lună;/ Străjerii dau zvoană, strigând din soroc în soroc/ În turnul de pază trist cornul pândarului sună...”), miniaturi cu figurație romantică, de genul celei din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288229_a_289558]
-
Avem, așadar, istoria unei familii deportate, familie formată din mamă și șase copii, căci tatăl copiilor fusese arestat, o poveste ce se deapănă în mai multe episoade, începând cu arestarea tatălui și sfârșind cu înălțarea unei case de chirpici în pustietatea Bărăganului. Pe acest subțire fir epic sunt intercalate, prin "flash-back", o serie de secvențe, de dinainte de deportare, din copilăria autorului, prilej pentru narator de a zugrăvi viața unei comunități din nordul României în perioada interbelică și imediat postbelică și de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
cu invidie, cu asemenea ochi pofticioși, strălucind a speranță... A fost, și de această dată, prea târziu. * S -ar cuveni să ne intereseze în mai mare măsură formidabila experiență de viață pe care au traversat-o românii bucovineni ajunși în pustietățile canadiene la începutul celuilalt veac. Au emigrat din răposata Austro-Ungarie (Bucovina se afla sub sceptrul kesaro-crăiesc), cutezând o aventură de care, probabil, astăzi nimeni n-ar mai fi capabil. Din puținele date ce le dețin privindu-l pe bunicul meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
seamă pentru a orbi pe locuitorii Principatelor, a mări în ochii lor vaza Rusiei și a da acesteia pretexte de intervenire în împărăția otomană. O vedem chiar trăgând folos din neexecutarea îmbunătățirilor specificate de ea în tratate, pentru a popula pustietățile cucerite în urmă de dânsa cu oamenii alungați din Moldova de jafurile și abuzurile de tot felul ale ocârmuirii locale. Iar prelungirea termenului domniei până la șapte ani ni se înfățișează, nu ca un mijloc de a aduce oareșcare stabilitate în
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
putut. Mă trezeam pe-ndelete În așternuturi, apreciind valoarea unui pat bun și calculînd conținutul caloric al cinei din seara precedentă. Retrăiam În minte ultimele evenimente: pana trădătoare a cauciucului La Poderosei, care ne-a lăsat Împotmoliți În ploaie și În mijlocul pustietății; ajutorul generos al lui Raúl, proprietarul patului În care dormeam acum, și interviul pe care l-am dat ziarului El Austral din Temuco. Raúl, student la medicină veterinară, nu din cale-afară de studios, din cîte-mi dădeam seama, a tras biata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
nemaipomenit de emoționant, fiindcă șansele să ne ia erau mici - dar măcar se mai lumina drumul. Și așa s-a și Întîmplat, camionul și-a văzut de drum, indiferent la strigătele noastre frenetice, iar farurile sale ne-au arătat o pustietate Întinsă; nu se vedeau nici copaci, nici case. Apoi ne-a cuprins o stare adîncă de neliniște, fiecare minut se scurgea mai Încet decît cel dinaintea lui, pînă cînd minutele au devenit ore. De vreo două-trei ori, lătratul Îndepărtat al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
acest punct de vedere, cât și pentru obiectivitatea ei, cartea se va constitui, în îndepărtatele vremi viitoare, când istoria se va obiectiva, într-un important reper bibliografic. Autorul a înțeles perfect rolul mesianic ce l-a avut poezia închisorilor în pustietatea absolută, organizată de împilatori. Nu a putut prezenta șirul nesfârșit de poeți mucenici mărturisitori. I-a citat pe cei mai reprezentativi. Dar rezultă clar că pentru confrați au însemnat izbăvire și alinare, iar pentru viitorime vor fi plânsul veacului prin
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Frumoas) cavalcad). Împușc)turi de muschet). C)l)reții s)ltau În să și Își r)suceau caii În loc. Întrecere Între c)l)reți. Unii c)l)reau pe o parte a calului, sfidând primejdia.” Câteva zile mai târziu, În pustietatea Iudeei, „un mucegăi albicios acoperea porțiuni din peisaj - totul albit - lepr) - Încrust)ri de blesteme - brânz) veche - fragmente de stânci - roase, cu forme neregulate - numai gunoaie și rebuturi ale naturii - precum cele care se afl) dincolo de Poartă Jaffei - Întreaga Iudee
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
pierdut. Dintr-o perioadă mai veche, 1788-1800, datează Cântecele, însumând poezii originale, laice - inspirate de circumstanțele vieții grănicerești din zonă - și religioase, dar și culegeri prelucrate, „direse”, de folclor: cântece de stea și fragmente din „irozi”, ca și colindul De pustietăți, versificare a unui motiv din romanul popular Varlaam și Ioasaf. Cu finalitate instructiv-pedagogică este lucrarea Povești moșăști, scolarilor rumânești, redactată între 1830 și 1832, în care sunt prelucrate basme germane și incluse poezii proprii, ce cultivă sentimente morale, varianta versificată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]
-
ce doboară”, de priveliști „sângeroase”. Vijelia, spaima, duhul celui rău țin în stăpânire lumea (Strofe, Sonet III). Baladele Logodnicii morții și Strigoiul sunt nocturne și fantastice, urmând motivele byroniene din Oscar of Alva și Vampirul. Autentic este fiorul în fața sălbaticelor pustietăți din descrierile carpatine. O Barcarolă are note luminoase ce prefigurează idila eminesciană, după cum Ce e mai dulce-n lume? și La patria anunță Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie. S. nu a putut da o expresie definită înclinației sale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289667_a_290996]
-
întâmplări mărunte, chipuri fugare, din scurte drame anonime, spovedanii la un popas, în preajma focului, se învie ample fragmente de viață comunitară, civilizația pastorală, lunga și zbuciumata istorie a răzeșimii, tenacea rezistență împotriva mereu altor năvăliri cotropitoare, legile codrului sau ale pustietății bălților, unde își găsesc lăcaș refractarii. Chiar atunci când duc o existență singuratică, oamenii lui S. sunt împlântați adânc într-o tradiție, ascultă de cutume ancestrale și respectă o rânduială nescrisă, aparținând naturii locurilor înseși. O veritabilă etnografie a neamului românesc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
nu după, că-i păcat. Femeia însărcinată să nu dea cu piciorul în cîne, căci copilul ce-l face va fi cînos la inimă. Să nu ții cîne roșu la casă. Cînd îți urlă cînele pe lîngă casă, trage a pustietate. Cînd urlă cînii, vestesc a moarte. Cînd noaptea urlă cînele la casă e semn sau că va muri cineva din casă, sau că cei din casă au să se mute în altă parte. Cînd urlă cînele, face a sărăcie. Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bisericii. (Gh.F.C.) Cucul, corbul, bufnița, uliul, cocostîrcul ori pupăza nu se mănîncă, sînt spurcate. (Gh.F.C.) Cucuvea Cînd cîntă cucuveica pe casă, va muri cineva din casa aceea. Cînd cîntă cucuveaua pe coșul casei ori pe alte oleaburi*, e rău de pustietate, cică moare cineva din casă. Cînd mortul se află în casă și cîntă cucuvaia pe casă, are să mai moară cineva din casa aceea. Cînd rîde cucuveica pe o casă unde este fată mare, e semn că se va mărita. Dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine. Rîndunica e lucru curat la casa omului; deci nu trebuie să te atingi de nimic al ei, că-i pă cat. Cînd face rîndunica cuib sub streșină sau înlăuntrul casei unde locuim nu e semn bun, tot semn de pustietate; afară de coșări, saivane ș.a. unde nu locuiesc oameni; aici pot face. Cînd ți se strîng rîndunele multe pe lîngă casă, toate-s cu priință*. Cînd pe neașteptate intră vreo rîndunică în casă, arată o bună prevestire. Cînd pui mîna pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la picioarele tale (Ps. 110,1). Apoi zice [profetul Ioan:] Și când a văzut balaurul a început s‑o prigonească pe femeia care născuse pruncul. Dar femeii i s‑au dat două aripi ale Vulturului celui mare, ca să zboare în pustietate, să i se poarte de grijă acolo o vreme, niște vremi și încă o jumătate de vreme. Acestea sunt cele o mie două sute șaizeci de zile, jumătatea de săptămână cât tiranul va ține puterea și va prigoni Biserica fugărind‑o
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
50, 2) durata persecuțiilor nu va fi de 1260 de zile, ci de 1290 de zile; textul la care exegetul se raportează nu mai este, ca în cazul de față, Apoc. 13,3, ci Dan. 12,11‑12. Referirea la pustietate și la munți are ca surse Apoc. 12,6 și Mt. 24,16: „Atunci cei care se vor afla în Iudeea să fugă în munți”. În acest fragment, devin transparente relațiile încordate dintre Biserică și Imperiu în vremea în care
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și mâncați de câini, fecioare și femei înșelate cu josnicie, rușinos necinstite, luate cu forța; morminte de sfinți profanate, rămășițele lor dezgropate, răspândite pe câmp, blasfemii rostite. Frământări în cetăți, căci sfinții vor fi vânați; frământări pe drumuri și în pustietăți, căci toți vor dori să se ascundă aici; frământări pe mare, căci toți vor încerca să fugă pe ape; frământări în insule, căci și acolo vor fi toți urmăriți. Neroditor va fi pământul pentru sfinți, neprimitoare oricare cetate, marea fără
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
fie o junglă. Așa vedeam problema, deși nu știam toate detaliile. Așa sunt eu, am tendința să nu mă îngrijorez, sunt gata întotdeauna să plec. Ea a acceptat provocarea și a venit cu mine. Dintr-odată ne-am trezit în pustietate, cu un băiețel de 3 ani, și dintr-odată trebuia să vorbim franceza pe care o știam, dar [nu a fost ușor]. Aș putea să scriu o carte întreagă despre perioada asta de doi ani și jumătate petrecuți în Africa
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
majoritatea americanilor au petrecut mai multe ore în fața televizorului decât în școli, și cu mult mai mult timp decât au petrecut vorbind cu profesorii lor, cu prietenii sau chiar cu proprii părinți” (apud N. Minnow și C. LaMay, Abandonați în pustietate: copiii, televiziunea și Primul Amendament, 1995). Până în clasa a I-a, majoritatea copiilor petrec echivalentul a trei ani școlari în fața aparatului TV (idem). 62% dintre copiii de clasa a IV-a declară că petrec mai mult de trei ore pe
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
La violence à la télévision, Paris: PUF. Lunt, P.K., Livingstone, S.M. (1994), The Critical Reception of Audience Discussion Programs, Londra: Routledge. Lurçat, L. (1989), Violence à la télé: l’enfant fasciné, Paris: Syros. Minnow, N., LaMay, C. (1995), Abandonați în pustietate: copiii, televiziunea și Primul Amendament”, București: Șansa. Mehl, D. (1995). La Télévision de l’intimité, Paris: Seuil. Morley, David (1992), Television, Audiences & Cultural Studie, Routledge, New York, Londra. Potter, J.W. (1999), On Media Violence, Sage Publications, Inc., Thousand Oaks, Londra
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]