538 matches
-
șnițelească! Din ambele părți! Pe flancuri! Congruente! Două cu două! Să mor eu...! Dar, altă șmecherie zdravănă! Marele Alb nu s-a speriat, n-a șters-o, n-a dat bir cu fugiții, nu s-a panicat. N-a spălat putina! S-a aplecat, doar, în față, într-o postură clar combativă, s-a înțepenit pe toate labele, arcuindu-și spinarea și zbârlindu-se, devenind, parcă, întreit de cât fusese și a-nceput să mârâie. Să se răstească! Mârâia, Frate, la
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
să-l muncească, că bărbații erau la război. Așa că i-au picat niște gospodari pe cap... Eu mă duceam cu oile, eram numai bun, și bătrînu’ Îi ținea gospodăria, făcea de toate... mulgea și oile... aduna cu pumnul căcărezele din putina aia de lemn plină cu lapte, nu știa să le mulgă, că oile se mulg prin spate și ele se speriau, făceau ca dracu’. Am rămas acolo un an. Îmi amintesc și acum gustul de ciorbă de praz și de
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
traduceri coptice. Pare sigur că Sfanțul Vasile a redus la o formă și o ordine fixă rugăciunile și ceremonialele obișnuite ale Bisericii din Cezareea și că, în acest proces, a restrâns-o sau lărgit-o cu mai multă sau mai putina libertate. Dar „nu mai este așa de ușor să decidem în ce măsură a exactității reproduce Liturghia reală dispozițiile și ordinul sfanțului episcop, cu atat mai mult cu cât manuscrisele Liturghiei, si chiar versiunile timpurii ale acesteia, prezintă variații notabile”{\cîte 97
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
Grollfeuer zice și ea că tu nu ești decât o vită împuțită ca și taică-tău și pișăciosul ăla de Dumnezeu al tău. Toți suntem de-un leat... Dumnezeu și Herrmann, suntem niște porci de câini care trebuie să spălăm putina. DOAMNA WURM: (Nu-l bagă în seamă pe Herrmann) Eu sunt o biată femeie lovită de soartă, doamnă Grollfeuer, dar nu sunt o scroafă murdară din născare, iar Dumnezeu e bineînțeles harnic și prietenos. Iar dumneata cam bei prea mult
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
piele Urinări sincronizate Catâr nu măgar Ieftin spunem noi Și totul fără descriere IDIOTUL (sare în sus și se agită de jur împrejur): Tonomat, tonomat, foarte nostim, mult deznostimat, tonomatul... (Pianista îl pune râzând la loc în scaunul lui) PIANISTA: Putina de presat Strigătul apăsării Putina morții Conotația durerii Mereu sincron în afirmații Durerea se eliberează dedesubt Nici o spumă moștenită la lene de la buzele aventuroase Pumnul gata lovit din nou în stomacul făcut țăndări Strada se întinde peste noi Pupă burta
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
măgar Ieftin spunem noi Și totul fără descriere IDIOTUL (sare în sus și se agită de jur împrejur): Tonomat, tonomat, foarte nostim, mult deznostimat, tonomatul... (Pianista îl pune râzând la loc în scaunul lui) PIANISTA: Putina de presat Strigătul apăsării Putina morții Conotația durerii Mereu sincron în afirmații Durerea se eliberează dedesubt Nici o spumă moștenită la lene de la buzele aventuroase Pumnul gata lovit din nou în stomacul făcut țăndări Strada se întinde peste noi Pupă burta de grăsime Muzica interpretează Interpretarea
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Cuza-Vodă obișnuia adesea să se îmbrace ca un om de rând și să se amestece prin norod. Dorea să afle el însuși, cum trăiesc cei mulți. Așa, într-o zi, și-a pus căciulă și suman țărănesc, a luat două putini cu lapte acru și s-a dus în târg, la Galați. Pasămite, aflase măria-sa că unii negustori nu foloseau ocaua cea mare, așa cum hotărâse o lege din acea vreme, și căreia poporul îi spunea «ocaua lui Cuza». A căutat
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
omonim și primește apele uzate din zona fostului SMA, de la dispensar și de la canalizarea blocurilor. Pârâul Coada Râpei (Râpa Bârlădenilor sau La Dracea) își are obârșia în Dealul Ciomagu și drenează împreună cu Pârâul Izmana teritoriul central al comunei Belcești. Pâraiele Putina (izvorând din Dealul Lipovanului), Bosia și Valea Morii (din Dealul Bahnea). În extremitatea sudică a comunei mai există câteva pâraie mici (Filiași, Bojenesa și Valea Turcului), care curg spre sud, aparținând de bazinul hidrografic al Bahluiețului. Documentele istorice menționează că
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
1601, regele Iacob al VI-lea al Scoției- Iacob Întâiul al Angliei -a purtat o corespondență secretă cu Șir Robert Cecil, primul ministru al reginei Elisabeta a Angliei, pentru a pregăti calea instalării sale pe tronul britanic cu cât mai putina vărsare de sânge. Proclamarea să că rege al Angliei era doar o chestiune de timp, deoarece era primul pretendent la tron, iar starea reginei se înrăutățea, sfârșitul său fiind aproape. La sfaturile ministrului englez, Iacob și-a domolit energia cu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
ar fi din vechi Așa băutură aleasă, plăcută, gustoasă, bună Ea zânelor băutură ele-ntâi a măestrit. Apoi de la ori ce vie, zeci de cară se încarcă Cu buți lungi antale scurte, saci cu miile d e nuci Câte-o putină și două, așezate n chilna largă De acea poamă coarnă albă, gratis date când te d uci. S-a duceau prin toată țara și se-nprăștie n orașe Mai ales la Boerime, vinul vestit din Cotnari Că nu mai erau pe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Iorga, Op.cit., V, p.16) «1624 octombrie 24. Gheorghe, fiul lui Ștefan Danco, mărturisește „că s-au rugat lui Dumitrașco (Fulger) Diac, să-i ia curtenia, numele tătănimieu, și cu câtă ocină va hi., și să-i mai dau o putină de miiare, ce am la Iordachi, și eu să hiu slobod și mântuit de curtenie și să le dea Dumitrașco sama de curtenia mea"». (Iorga, Op.cit., V, p.16) Slujbașii domnești până în 1832 formau o categorie fiscală distinctă de a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
croiește ceva, tot în această zi să se isprăvească; altfel e tare rău de boală. Toate visele visate sâmbăta noapte spre duminică se izbândesc. Să nu se sădească duminca plante, deoarece toate de usucă. Nu se pune duminica varză în putini pentru iarnă, căci se clocește. Copiii care nu sunt botezați și plâng mult, înseamnă că cer botezul. În scăldătoarea unui copil mic se pune sare, ca să nu se opărească la puță. Un copil mic să nu se țină mereu acoperit
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
plină de viață. Însă mai mult decat reconstruirea aspectului fizic, ceea ce frapează este reconstrucția mentală. În film, Fanny are mai mult caracter și totodată mai puțin decât originalul creat de Jane Austen. Are mai multă forță și strălucire, însă mai putina convingere și pasiune. În film, Fanny este ironică și cuvintele ei sunt pline de forță, atitudinea ei fiind cel mai bine surprinsă de descrierea surorii ei, Susan: "Limba ți-e mai tăioasa decât o ghilotina, Fanny".13 În comparație cu aceasta, în
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
diferite culori din coajă de ceapă, coji de nuc verzi și uscate, flori de tei, boz sau vin negru obținut din amestecul dintre tescovină cu apă (țâghir). Pentru a fixa coloranții pe țesături, se foloseau următorii mordanți 1 borș de putină, oțet de vin, piatră acră, leșie și piatră vânătă. Astăzi se țese din ce în ce mai puțin, femeile lucrând în război așternuturi de pat în mai multe zeci de ițe, codare și velințe 2. Renumite pentru meșteșugul țesutului erau Elena Sandu. și Elena
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
categoria vânzătorilor ambulanți erau și aceia care vindeau mărunțișuri de tot felul (articole de mercerie), găzarii și alții. Un evreu bătrân și bolnav - moș Avram -, umbla cu o căruță trasă de un cal cu un butoi cu petrol și o putină cu păcură. Mai existau lustragii și țigăncușe care vindeau flori, porumb fiert sau copt la grătar și floricele de porumb. Pe lângă toți acești ambulanți, existau și mici meseriași sau lucrători necalificați, tăietori de lemne, spoitori de cazane, albii și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sau vânzând piepteni, albii și ceaune, însoțite de strigăte pitorești. Alături de ei, existau și alți meseriași ambulanți: geamgii, purtând pe spate lădița cu foi de sticlă, ciocănaș, clește, cuișoare și vestitul diamant pentru tăiatul sticlei, apoi reparatori de butoaie și putini, purtând în sacul cu unelte „gheara” de tras afară doagele și câteva fire de papură, apoi spoitorii de vase de aramă (specializări țigănești). După primul război mondial, odată cu înmulțirea piețelor de la orașe și înființarea de magazine evreiești în satele învecinate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și modul. Locuțiuni verbale4tc "Locu]iuni verbale 4" Sunt grupuri fixe de cuvinte, cu sens lexical și gramatical unitar. Alături de verb - element central, indispensabil - se mai cuprind, în structura acestor construcții, substantive (a duce dorul, a face temenele, a șterge putina, a sparge gheața etc.), adjective (a o lăsa moartă, a o face lată etc.), adverbe (a-i ieși înainte, a o lua razna etc.), numerale (a tăia firul în patru etc.). Cunosc o deosebită frecvență, în structura locuțiunilor, pronumele și
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ziuă, a se lăsa seara etc. În impunerea caracterului subiectiv sau obiectiv al locuțiunii, condiționările sunt cu mult mai complexe, mai profunde și mai greu raportabile la verb sau la celelalte componente. Cele mai frecvente sunt locuțiunile subiective: a șterge putina, a da bir cu fugiții, a da ortul popii, a o lua la sănătoasa etc. Caracterul subiectiv este foarte adesea determinat de însoțirea verbului cu un pronume reflexiv în dativ: a-și pierde echilibrul, a-și lua tălpășița, a-și
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fiecare ființă este un morfism al Verbului (Logosul-Cristos), dar numai omul este cel care poate pronunța Numele. Așadar, omul ca morfism se află într-un spașiu logos infinit, populat de morfisme ale Cuvăntului atoate-generator; el are ceva unic, și anume putini îl pot rosti, precum zeii lui Holderlin. În poesia lui în orice moment se pot deschide dialoguri cu orice morfisme, cu condiția să fi fost illuminat în prealabil și să cunoști codurile ontice ale fieccărui limbaj ancestral, taină pentru care
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
de ordonare și seriere după criterii de formă, culoare, dimensiune. - S7: formarea deprinderilor de a compara și aprecia global cantitatea: perceperea și sesizarea diferențelor cantitative prin aprecieri globale și prin punere in corespondență: formarea de mulțimi cu,,mai multe”,,,mai putine” și,,tot atâtea” elemente și a invariației numerice. - S8: formarea reprezentărilor corecte despre număr și numerație 0-10; familiarizarea cu aspectele:cardinal și ordinal ale numărului; - S9: dezvoltarea și activizarea unor operații ale gândirii (analiza, sinteza, comparația, abstractizarea și generalizarea) precum și
Rolul activit ăţ ii matematice în dezvoltarea gândirii copilului pre ş colar cu deficien ţă auditiv ă : ghid metodologic by Petrovici Constantin (coord.), Solomon Margareta () [Corola-publishinghouse/Science/91654_a_93192]
-
din lapte de vacă sau oaie; are formă rotundă sau ovală și greutăți de 50-400 g). 7. Brânzeturi frământate Materia primă pentru aceste brânzeturi o constituie cașul maturat din lapte de oaie, supus unei prelucrări și ambalări specifice. Brânza de putină (brânza de Moldova). Se fabrică în 2 tipuri: „F” = brânză frământată total; „C” = straturi alternative de brânză frământată și felii de caș. Parametri de calitate: * grăsime / S.U. = 45%; * umiditate = max. 45%; * NaCl = max. 4,5%. Masa de brânză trebuie
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
și a celor microbiologice. Importanță ridicată prezintă și stabilirea tăriei cheagului utilizat în procesul de fabricație a diferitelor sortimente de brânzeturi. 6.5.1. Pregătirea probelor pentru analize Brânzeturile pot fi ambalate în cutii din metal/material plastic/carton, în putini din lemn sau în burdufuri (brânza telemea și Fetta, brânzeturi cu pasta moale, brânza frământată etc), dar pot fi comercializate și sub formă de roți/prisme de diferite dimensiuni (cașcavalurile) sau alte forme de prezentare (brânzeturile topite). 6.5.1
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
numărul ambalajelor de desfacere. În funcție de forma, masa și tipul produsului, dar și de natura analizei de executat, pentru recoltarea probelor se utilizează cuțitul sau sonda (pentru profunzime); atunci când este cazul, se recoltează bucăți întregi. În cazul brânzei telemea livrate în putini, se recoltează o felie dintr-o bucată de la suprafață și una dintr-o bucată din profunzime; de asemenea, se recoltează și 200-300 ml saramură. Pentru analiza brânzei proaspete, se deschid 10% dintre ambalajele care formează lotul (la ambalajele de desfacere
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
durând nouă ani. Chiar dacă gravida s-a-ncins cu nouă cercuri peste burtă, tot na putut să nască. Împăratul le amenință cu paloșul pe cele trei dacă n-o ajută pe Împărăteasă să nască. Pretențiile ursăselor se reduc la o putină cu varză, un sac cu mălai și un porc gras. Împăratul le promite camioane Întregi cu tot ce vor ele. Astfel, ele au rupt trei crengi din rai, au bătut-o În Pipăruș Petru și Florea Înflorit, o văduvă a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
viața amară pe care am trăit-o în timpul domniei boierilor de pe aceste locuri. Am suferit usturimea biciului administratorului și am mâncat un castravete murat cu puțină brânză, mai mult zer, ce se strecura printre degetele celui ce o împărțea din putină. Mămăliga mirosea a mucegai, era făcută din păpușoi pe jumătate stricat. țăranii care munceau pe moșia boierului tremurau de frica harapnicului mânuit de Chihaia, administrator de moșie, ca și al altora ca Mironescu sau V. Axinte. In condițiile de grea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]