535 matches
-
gură și erezii, iar un Stareț nu poate rămâne nepăsător la așa ceva. Numai că trebuia să dea ochii cu acel binecuvântat stăpân și baron care făcea atât de multe pentru mânăstire, trimițând saci de făină și de legume, claponi, miei, putini de brânză. În afară de asta, Baronul trimitea adesea trăsura ca să-l ia pe fra' Tommaso. Îl invita ca pe un oaspete de seamă la prânz sau la cină. Îi plăcea să vorbească, dar îi plăcea și să mănânce și prețuia și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
care a profitat generația noastră. Când însă citești această istorie, îți dai seama că e făcută din convulsiuni. Mă tem că ne îndreptăm iarăși spre o serie de crispații. Vom putea rezista, după ce am trăit într-un regim de euforie? Putină durere este ca un toxic ce imunizează organismul împotriva otrăvirii. Era unul în antichitate care lua otravă în doze mici. - Mithridat, zise Suflețel. (Smărăndache, care era la masă, notă imaginea și răspândi anecdota că Pomponescu se familiariza cu toxicele de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
Suflețel. (Smărăndache, care era la masă, notă imaginea și răspândi anecdota că Pomponescu se familiariza cu toxicele de frica otrăvirii. Smărăndache nu bănuia ce completare va aduce viitorul acestui incident.) - Bucuriile premature ne împiedică să ne realizăm, continuăPomponescu. Am pus putină ordine în lucrurile mele și am găsit o mulțime de proiecte ce mă entuziasmaseră pe vremuri și pe care le-aș fi putut realiza. Dar am avut prilejul să călătoresc în străinătate, am avut succese în viața publică, mi-am
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de pe întreg mapamondul, ca răspuns la stringentele necesități ale practicii sociale. Multiplele sale utilizări trimit la două idei în definirea modernă a "managementului", aceea de practică, exercițiu, de exemplu, a învăța să folosești un instrument cu mai multă sau mai putina îndemânare, cât și aceea de a ști să conduci organizația (structura) din subordine. I.I.1. Aspecte conceptuale Prima definiție în limba franceză a managementului este atribuită lui Henry Fayol, care propunea în 1916, o structurare a funcției de conducere în
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
în sămile Conăchești de mai târziu, respectiv ale lui Gavril Conachi, stăpânul Umbrăreștilor între 1778-1811, zestre de la soția sa, Măriuța Costache. Comercializarea produselor apicole, mierea și ceara, se făcea în cantități mari din moment ce se foloseau unități de măsură precum vadra, putina și chiar polobocul, pentru miere sloiurile sau piatra de ceară, presupunând că toate acestea aveau o greutate etalon din moment ce se specifica într-un hrisov de danie „jumătate de piatră de ceară”, ce urma a fi atribuită unei mănăstiri din timp
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Grollfeuer zice și ea că tu nu ești decât o vită împuțită ca și taică-tău și pișăciosul ăla de Dumnezeu al tău. Toți suntem de-un leat... Dumnezeu și Herrmann, suntem niște porci de câini care trebuie să spălăm putina. DOAMNA WURM: (Nu-l bagă în seamă pe Herrmann) Eu sunt o biată femeie lovită de soartă, doamnă Grollfeuer, dar nu sunt o scroafă murdară din născare, iar Dumnezeu e bineînțeles harnic și prietenos. Iar dumneata cam bei prea mult
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
piele Urinări sincronizate Catâr nu măgar Ieftin spunem noi Și totul fără descriere IDIOTUL (sare în sus și se agită de jur împrejur): Tonomat, tonomat, foarte nostim, mult deznostimat, tonomatul... (Pianista îl pune râzând la loc în scaunul lui) PIANISTA: Putina de presat Strigătul apăsării Putina morții Conotația durerii Mereu sincron în afirmații Durerea se eliberează dedesubt Nici o spumă moștenită la lene de la buzele aventuroase Pumnul gata lovit din nou în stomacul făcut țăndări Strada se întinde peste noi Pupă burta
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
măgar Ieftin spunem noi Și totul fără descriere IDIOTUL (sare în sus și se agită de jur împrejur): Tonomat, tonomat, foarte nostim, mult deznostimat, tonomatul... (Pianista îl pune râzând la loc în scaunul lui) PIANISTA: Putina de presat Strigătul apăsării Putina morții Conotația durerii Mereu sincron în afirmații Durerea se eliberează dedesubt Nici o spumă moștenită la lene de la buzele aventuroase Pumnul gata lovit din nou în stomacul făcut țăndări Strada se întinde peste noi Pupă burta de grăsime Muzica interpretează Interpretarea
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
diferite culori din coajă de ceapă, coji de nuc verzi și uscate, flori de tei, boz sau vin negru obținut din amestecul dintre tescovină cu apă (țâghir). Pentru a fixa coloranții pe țesături, se foloseau următorii mordanți 1 borș de putină, oțet de vin, piatră acră, leșie și piatră vânătă. Astăzi se țese din ce în ce mai puțin, femeile lucrând în război așternuturi de pat în mai multe zeci de ițe, codare și velințe 2. Renumite pentru meșteșugul țesutului erau Elena Sandu. și Elena
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
categoria vânzătorilor ambulanți erau și aceia care vindeau mărunțișuri de tot felul (articole de mercerie), găzarii și alții. Un evreu bătrân și bolnav - moș Avram -, umbla cu o căruță trasă de un cal cu un butoi cu petrol și o putină cu păcură. Mai existau lustragii și țigăncușe care vindeau flori, porumb fiert sau copt la grătar și floricele de porumb. Pe lângă toți acești ambulanți, existau și mici meseriași sau lucrători necalificați, tăietori de lemne, spoitori de cazane, albii și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sau vânzând piepteni, albii și ceaune, însoțite de strigăte pitorești. Alături de ei, existau și alți meseriași ambulanți: geamgii, purtând pe spate lădița cu foi de sticlă, ciocănaș, clește, cuișoare și vestitul diamant pentru tăiatul sticlei, apoi reparatori de butoaie și putini, purtând în sacul cu unelte „gheara” de tras afară doagele și câteva fire de papură, apoi spoitorii de vase de aramă (specializări țigănești). După primul război mondial, odată cu înmulțirea piețelor de la orașe și înființarea de magazine evreiești în satele învecinate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de var stins. Ceaiuri din rădăcină de nalbă, frunze de nuc, mușețel, pătlagină, pelin, scai voinicesc, coajă de soc, buruiană de tăieturi, crenguțe de tei, buruiană de trânji sau cu vâsc (de măr sau de păr). Consum de borș de putină cu cimbrișor sau cu hrean ras, de semințe de dovleac, de lapte dulce cu cărbuni de tei pisați, cu zeamă de rădăcini de pătrunjel, de pucioasă cu zahăr. Alte leacuri folosite În medicina populară: Se iau pătlăgele vinete, se taie
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de cânepă amestecată cu lapte dulce, semințe de limbricăriță plămădită cu miere; fierturi din tulpini de mazăre, scrumbii sărate, crude; zeamă (ceai concentrat) de secară, mâzgă de soc fiartă În lapte dulce sau măduvă de soc plămădită cu borș de putină; rădăcini de pătrunjel fierte În lapte dulce; zeamă de pelin; usturoi pisat amestecat cu borș sau cu lapte dulce; moare de varză și zahăr cu gaz. Rețetele unor specialiști: medici și farmaciști ASCARIDOZĂ (LIMBRICI) Această boală parazitară este produsă de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
Cuza-Vodă obișnuia adesea să se îmbrace ca un om de rând și să se amestece prin norod. Dorea să afle el însuși, cum trăiesc cei mulți. Așa, într-o zi, și-a pus căciulă și suman țărănesc, a luat două putini cu lapte acru și s-a dus în târg, la Galați. Pasămite, aflase măria-sa că unii negustori nu foloseau ocaua cea mare, așa cum hotărâse o lege din acea vreme, și căreia poporul îi spunea «ocaua lui Cuza». A căutat
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
asigura o hrană relativ suficientă alienaților. Ospiciul avea și o spălătorie (un feredeu) unde se spăla inventarul moale lenjeria bolnavilor și a personalului. Spălătoria, o încăpere mică, avea ca instalații un cazan îngropat, " 1 balie, puțină leșie, 4 frânghii (dar putina și frânghiile erau putrede), precum și "1 pereche mângălaie mică și 1 mângălaie mare, pe picioare". Nu se făcea baie bolnavilor aici, spălătoria având unicul scop de întreținere a lenjeriei. În acest cadru, viața bolnavilor se desfășura cât se poate de
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
a trimis un intendent care a preluat obiectele rămase de la "Spitalul de alienați de peste Bariera Salhana", cum raportează intendentul. Capitolul s-a încheiat cu un inventar de 36 obiecte, între care 4 paturi cu mindire și perne de paie, o putină și un ceaun stricat. IV. DE LA PRIMELE PREVEDERI LEGISLATIVE LA OSPICII DE RECLUZIUNE ȘI CASE DE CORECȚIE Prevederile legislative referitoare la alienați în Pravila lui V. Lupu Începuturile organizării asistenței psihiatrice de stat sunt legate de primele măsuri de ordin
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și eu, Cum să nu, Mai întrebi ? Mai vorbă? Te cred, Fără îndoială etc. Această funcție se manifestă deseori, în vorbirea curentă, atunci cînd, în locul cuvintelor obișnuite, se folosesc locuțiunile corespunzătoare (a lua la rost, în loc de a certa, a spăla putina, în loc de a fugi etc.), pentru a deveni determinantă în cazul expresiilor, caracterizate tocmai prin faptul că exprimă metaforic o idee. O notă apreciabilă de expresivitate este conținută în formele de discurs repetat, dar, în general, vorbitorul obișnuit recurge fie la
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
81); haine(65); rufe(59); curată(31); apă(30); curăță(24); a curăța(20); săpun(14); detergent (11); vase(11); murdar(10); igienă(9); mașină (9); șterge(8); vesela(7); curăți(6); curățare(6); alb(5); mașina(5); mîinile(5); putina(5); a curăți(4); dezinfecta(4); bani(3); capul(3); clătește(3); haină(3); mîini(3); usca(3); baie(2); clăti (2); curățat(2); curățire(2); dinții(2); duș(2); freca(2); haina(2); lene(2); miros(2); murdări(2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
zici așa: „Rusoaica a umplut borș, rusul a plecat la pește; rusul a venit, borșul s-a înăcrit, borș cu pește a făcut.“ în fiecare casă se umple borșul în Joia Mare, și dacă este de acest borș vara în putină, atunci nu capătă miros stricat. Ca borșul nou umplut să nu se strice curînd și să fie iute, îndătinează femeile a arunca o lingură din el în foc și zic ca el să fie iute și acru ca focul. Să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ce-l va naște va fi cu limba cusută (legată). Dacă cioplești duminecă, pe lumea cealaltă îți vor arde așchiile pe piept. Nu e bine să împletești dumineca, că te tai (cu ce lucrezi). Toamna, cînd se pune varză în putini pentru iarnă, să nu se pună dumineca, căci se clocește. De cela ce se lă dumineca se zice că, murind el, trupul lui putrezește, iară părul rămîne întreg. Dușmănie Ca să scape cineva de dușmănie, este bine să meargă la moară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
intră în urechile celui ce-i ucide, ci se iau pe un băț și se dau afară. Să nu umbli după ucisul grierilor din casă, că-i păcat, deoarece grierul e semn de belșug. Să verși borșul cînd găsești în putină grieri, că i rău de viermi. Grindină înainte de Sf. Ilie să nu zvîrli cu mere în sus, că bate piatra peste ogorul tău cît merele. în a noua joi după Paști, „Joia Verde“, să nu lucrezi nimic nici în casă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să știi că pricina e că ai mîncat ce a mîncat și șoarecele. Leac pe pușchea se capătă așa: unul în treabă și altul răspunde: „— Ce-ai pe limbă? — O pușchea. Cînd ai făcut-o? — Acum. — Ptiu, acum să pieie!“ Putină Să nu cînți pe vrana* de la putină ori de la poloboc, că-ți hu iești capul. Puț Cine face puț pe lumea asta are apă pe lumea cealaltă. Rachiu Rachiul vărsat din nebăgare de samă însemnează pagubă. Rai Cine moare în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mîncat ce a mîncat și șoarecele. Leac pe pușchea se capătă așa: unul în treabă și altul răspunde: „— Ce-ai pe limbă? — O pușchea. Cînd ai făcut-o? — Acum. — Ptiu, acum să pieie!“ Putină Să nu cînți pe vrana* de la putină ori de la poloboc, că-ți hu iești capul. Puț Cine face puț pe lumea asta are apă pe lumea cealaltă. Rachiu Rachiul vărsat din nebăgare de samă însemnează pagubă. Rai Cine moare în ziua de Paști merge de-a dreptul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de lucru, au Început și ei să se stabilească, și să-și facă rosturi de gospodărie.. Mai Întîi colibe mici, cu tindă și două cămăruțe, cu una de locuit și cunia ce servea de bucătărie În care se păstra și putina cu varză, uleiul, făina, vasele cu apă. Tot În cunie, deși micuță, În majoritatea cazurilor, pe timp de ploaie sau iarna se adăposteau vaca, purcelul și găinile. Privit În ansamblul său, interiorul se caracterizează prin simplitate: sobă, vatră, scoarțe pe
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
plină de viață. Însă mai mult decat reconstruirea aspectului fizic, ceea ce frapează este reconstrucția mentală. În film, Fanny are mai mult caracter și totodată mai puțin decât originalul creat de Jane Austen. Are mai multă forță și strălucire, însă mai putina convingere și pasiune. În film, Fanny este ironică și cuvintele ei sunt pline de forță, atitudinea ei fiind cel mai bine surprinsă de descrierea surorii ei, Susan: "Limba ți-e mai tăioasa decât o ghilotina, Fanny".13 În comparație cu aceasta, în
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]