319 matches
-
cu "doamnă", ci cu "tovarăș" și "tovarășă", cuvinte pe care el nu putuse să le rostească niciodată. Nevoile casei în care ținea locul tatălui dispărut erau din ce în ce mai mari, deși muncea din ce în ce mai mult. Morile nu mai mergeau, trebuiau să macine la râșnița din sat o făină neagră, crupoasă. Gustul zahărului ca și cel al cartofului rumenit în untdelemn erau uitate de mult. Cei doi frați mai mici aveau o singură pereche de încălțări cu care se duceau pe rând la școală. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
Domnul: "Pe la miezul nopții, voi trece prin Egipt; 5. și toți întîii născuți din țara Egiptului vor muri, de la întîiul născut al lui Faraon, care șade pe scaunul lui de domnie, pînă la întîiul născut al roabei care stă la rîșniță și pînă la toți întîii născuți ai dobitoacelor. 6. În toată țara Egiptului vor fi țipete mari, așa cum n-au fost și nu vor mai fi. 7. Dar dintre toți copiii lui Israel, de la oameni pînă la dobitoace, nici măcar un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
eu câteva vorbe din vechime, dar cea la care s-a gândit sfinția ta n-oi ști-o. --Vorba despre care îți spun zice cam așa: să te ferească Cel de Sus să ajungi să te hrănești cu mămăligă de râșniță și cu pește de undiță, că n-ai să fii sătul niciodată. --Cred că avea dreptate cel care a spus-o, mai ales dacă avea vreo cinci-șase copchii. --Asta ar însemna să stai pe baltă cu undița în mână toată
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
să fii sătul niciodată. --Cred că avea dreptate cel care a spus-o, mai ales dacă avea vreo cinci-șase copchii. --Asta ar însemna să stai pe baltă cu undița în mână toată ziulica. Și când să mai tragi și la râșniță? --Noi însă să nu ne amăgim cu gândul la moară, fiindcă drumul până acolo te-ar costa, vorba ceea, mai mult ața decât fața. Așa că lasă-mă și pe mine să văd cum se învârte roata... --Vezi să nu pui
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
drumul până acolo te-ar costa, vorba ceea, mai mult ața decât fața. Așa că lasă-mă și pe mine să văd cum se învârte roata... --Vezi să nu pui prea multe grăunțe dintr-o dată, că se “îneacă”... Am tras la râșniță până am umplut o covată mare cu făină... --E deajuns pentru astăzi. Oi mai râșni altădată. Când am ieșit din magazie, bătrânul a pus mâna streașină la ochi și, privind spre soarele aflat la chindie, a spus cu oarecare tristețe
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Acum ni s-a uscat sufletul: nu mai este nimic! Ochii noștri nu văd decît mana aceasta." 7. Mana semăna cu grăuntele de coriandru, și la vedere era ca bedeliumul. 8. Poporul se risipea și o strîngea, o măcina la rîșniță, sau o pisa într-o piuă, o fierbea în oală, și făcea turte din ea. Mana avea gustul unei turte făcute cu untdelemn. 9. Cînd cădea roua noaptea în tabără, cădea și mana. 10. Moise a auzit pe popor plîngînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85128_a_85915]
-
pe copilul aflat încă înăuntru, desenă o pleiadă de bucătari decapitând capre. Desenă alții fugind spre o piață înțesată de lucruri pentru care merita să te târguiești. Unii postați deasupra oalelor aburinde cu polonice în mâini sau măcinând mirodenii în râșnițe. Desenă plante agățătoare și vreji care intrau pe ferestre și revărsau desișuri de frunze pe pereți. Începu să deseneze fructe pe care nu le cunoștea, mirodenii ce trebuiau descoperite în păstăi sau cuibărite în inima florilor necunoscute. Desenă mâncăruri pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
cu care se supuneau stilului tineresc suveran. Puterile sunt puteri - suzerani, regi, zei. Și bineînțeles că nimeni nu știa când să se dea bătut. Nimeni nu negocia pacea În mod sobru și decent cu moartea. Cafeaua măcinată din sertărașul de sub râșniță o ținu deasupra recipientului. Sârma roșie se Întunecă mai adânc, mai alb, alb. Cârlionții făceau crize. Mărgele de apă țâșniră În sus. În mod individual, Înaintașele se duseră la suprafață grațios. Apoi clocotiră laolaltă. Turnă cafeaua măcinată Înăuntru. În cana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
s-a apucat de vreo zece chestii... Și mi-i aduc aminte, pe amândoi, după ce a murit Hoașca. Doamne, ziceai că nu-s adevărați! Se purtau de parcă femeia aia lăsase în urmă comori, nu alta. Se extaziau pentru câte-o râșniță de-ale ei, plângeau, o țineau pe-a lor că Lea era altfel decât noi, de parcă biata de ea ar fi avut trei picioare. Vechituri. Asta erau toate. Vechituri. Vechituri cu miros de naftalină! Cârpe murdare, o casă de nici
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
cît de mare, nu poate acoperi un sens fără sfîrșit. Da, are dreptate tînărul Doctor cînd spune că memoria istoriei e o nemurire falsă. Că Ramses sau Alexandru Macedon sînt doar obiecte la fel ca o statuie sau ca o rîșniță de cafea. Dincolo de noi rămîne singur numele devalizat ca un muced sarcofag. Un cuvînt. Iar indiferentele vorbe, pe jumătate moarte, sînt jumătăți de moarte. V. răstignit pe patul de spital realizez că e absurd să strig la copia mea tînără
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
secerau snopi și-i puneau la uscat la soare, apoi îi băteau și obțineau boabele. Cum din trei-patru snopi nu se obținea o cantitate mare de boabe de grâu ca să le ducă la măcinat la moară, oamenii le măcinau la râșnițe de unde scoteau o făină mai aspră din care făceau turte sau pâine dospită cu drojdie făcută când fierbea vinul în butoi. Și tare gustoase mai erau turtele și pâinea aceasta! Noi aveam o râșniță făcută de tata, o moară în
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
la moară, oamenii le măcinau la râșnițe de unde scoteau o făină mai aspră din care făceau turte sau pâine dospită cu drojdie făcută când fierbea vinul în butoi. Și tare gustoase mai erau turtele și pâinea aceasta! Noi aveam o râșniță făcută de tata, o moară în miniatură, cu piese găsite la tancurile sau mașinile de război distruse în zona noastră. Parcă o văd și acum. Era urcată pe un schelet de lemn cam de un metru înălțime. Avea un ax
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
fixă. Avea coș în jurul pietrelor ca făina să nu se împrăștie, iar deasupra coșului era pâlnia unde puteai pune până la 8 kilograme de boabe. Era nevoie de doi oameni care să învârtă piatra de deasupra și să macine. Pentru că era râșnița cea mai performantă din sat, oamenii stăteau la rând ca să râșnească, să macine grâul sau porumbul, dacă aveau. Tata nu le lua nimic. Se bucura de invenția lui și chiar era lăudat în sat pentru morișca făcută. Alți gospodari aveau
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
cea mai performantă din sat, oamenii stăteau la rând ca să râșnească, să macine grâul sau porumbul, dacă aveau. Tata nu le lua nimic. Se bucura de invenția lui și chiar era lăudat în sat pentru morișca făcută. Alți gospodari aveau râșnițe cu hadarag, așa se numea un par, un lemn gros cât mâna care era fixat pe roata ce trebuia învârtită peste cea de jos, iar capătul de sus se sprijinea de o grindă. La morișca noastră se scotea o făină
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
care era fixat pe roata ce trebuia învârtită peste cea de jos, iar capătul de sus se sprijinea de o grindă. La morișca noastră se scotea o făină bună care trecea ușor prin sită, rămânând doar puțină tărâță, pe când celelalte râșnițe scoteau o făină aspră, pe care unele femei nici nu o mai cerneau și făceau turtele, pâinea sau mămăliga cu tot cu tărâță. În primăvara cu foamete, erau căutate urzicile, alte buruieni cum ar fi loboda pentru borș, ștevia și foile de
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Era adeptul religiei budiste, citea din lucrările lui CriznaMurti-Alcion care spunea că omul se reîncarnează în alt om după moartea sa, sufletul așezându-se într-un nou născut. Era vegetarian și în timpul iernii mânca numai porumb copt și măcinat cu râșnița de cafea. Mânca făină sau o prefăcea în pâine, dacă pâinea poate fi și mămăligă. Din păcate, după cum am auzit, mai târziu s-a îmbolnăvit de tuberculoză, pierdere mare pentru puținii însemnați cu har deplin pedagogic. Alt învățător era Vasile
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
pornit către șopron. Eu, în urma lui. Când a ajuns la ușa șopronului, a deschis-o larg și s-a întors spre mine: Am să-ți arăt cum se macină grăunțele și grâul. Spunând acestea, a început să învârtă piatra unei râșnițe meșteșugit făcută și așezată într-un ungher al șopronului. Ia încearcă și tu! Eu am să slobod grăunțele din coș - câte puține - iar tu ai să învârți. Am încercat să învârt...Călugărul, însă, a pus piciorul pe un drug de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
încearcă și tu! Eu am să slobod grăunțele din coș - câte puține - iar tu ai să învârți. Am încercat să învârt...Călugărul, însă, a pus piciorul pe un drug de lemn de alături și a apăsat pe el...Încet-încet, piatra râșniței a pornit să se învârtă singură, iar un șuvoi auriu de făină s-a slobozit într-un sac anume așezat. Am rămas descumpănit. Cu fața toată numai zâmbet, călugărul mă privea întrebător. „Ei, îți place morișca mea? Te-am păcălit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Stai, trebuie să cobor, nu se deschide decât pe-afară. Urc, mă așez în față, pe scaunul proptit cu trei cărămizi, dau să-nchid portiera și rămân cu mânerul în mână. Din bord se scurg fire. - Mai merge coaja asta? - Râșnița? Mai merge... Am rămas ieri pe linia de tramvai, nu mai voia să pornească și-mi era că mă duce cinciul la gară direct. Dar nu asta mă preocupă acum... Leonard a mai slăbit de când nu l-am văzut, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
și avea buzele proaspete, câmpie în luna aprilie sărutul ei. Tanti Didina avea maxilarul ca o menghină și mâinile strângeau în jurul inimii. M-a lăsat tat-tu să fac crupe, deschide magazia și dă-mi o căldare să pun sub râșniță. Maică-sa era internată în spitalul Fundeni, iar nenea Vasile le trecea pe toate prin moara cu ciocănele. Pe Didina a ciocănit-o în ieslea vacilor, pe Argentina, în căpița cu fân, mătușa Varvara îl aștepta dimineața în șopronul din spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
până seara târziu. Petru avea grijă de casă. În acea zi, nu a făcut ultimele două ore, au venit de la sanipid să stropească de purici. Tanti Didina, în șopron, se mișca din toată carnea, era greu să dai la coarbă, râșnița era strânsă la mic: crupe pentru puișori, pentru rățuște, pentru sarmale. Hai mă, am zis să aduci o căldare! curg grăunțele pe jos și mă pune tat-tu să mătur. Tata te pune în fân ca pe cloșcă, am văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Io eram mică, de mergeam pe opt sau nouă ani, când s-a dus coana Nadalia, mama lu’ dom prefect Soporan, da țin minte că când s-a pus masa p-ormă s-au certat și s-au bătut de la râșnița aia de cafea turceaască. S-a bătut și vecinii, de a sărit toți, care cum și cu ce a apucat, alerga oameni la bătaie ca la pojar, că avea mulți oameni dușmănie p-alde Soporani, chestia cu colectiva, că zicea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ce-a ieșit acuma.“ Celălalt clătină abătut capul. „Am văzut. La Albița, mai să se rupă podul, așa îmbulzeală a fost. Totuși, eu unul m-am dus pe la Oancea. Am ajuns la Cahul. Am luat un televizor atunci și trei râșnițe de cafea. De-alea cu păsărele pe capac, marca Minsk. Mai am una și-acuma. În fine, destul că vecinul merge la profesorul Egherte la două săptămâni și ce-i face, cum îl tratează, că zece zile, da zece zile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
în colibă și pe capătu-unei laiți, Lumina cu mucul negru într-un hârb un roș opaiț; Se coceau pe vatra sură două turte în cenușă, Un papuc e sub o grindă, iară altul după ușă; Hârâită, noduroasă stă în colb râșnița veche, În cotlon torcea motanul pieptănîndu-și o ureche; Sub icoana afumată unui sfânt cu comănac Arde-n cadel-o lumină cât un sâmbure de mac; Pe-a icoanei policioară, busuioc și mint-uscată Împlu casa-ntunecoasă de-o mireasmă pipărată; Pe cuptiorul
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
viu colorate, indecent râdea strămoțapul și obraznic anticul Amoraș cu săgeata boantă, sacadat, ceasornicul, cucul pendulului de acum dar fără cuc, gros, dicționarele, gențile, penarele cu râs înfundat, pernele, fulgii din plăpumi, câlții din dormeză, rece, centrifuga mașinii de spălat, râșnița de cafea, mașina de tocat carne, rolele de la măsuța cu role râdeau șchiop, tremurau de râs flăcările lumânărilor de atmosferă, fremătau casele de păianjen de sub fotolii, tremurau faldurile draperiilor de catifea de atâta râs multicolor al tuturor lucrurilor din jur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]