744 matches
-
cooperativelor de credit Valea Măcrișului Mărăcineni, Valea Slănicului Beceni, Vulcanii Noroioși Berca, Crivat Boldu, Înfrățirea Parscov, Pâmnic Râmnicu Sărat, Unirea Vadu Pașii, pentru următoarele motive: Cu scrisoarea nr. 4896 din 24.12.2003, CREDITCOOP Casă Centrală, în numele Cooperativei de credit RÂMNIC RÂMNICU SĂRAT a formulat cererea de retragere a autorizației de funcționare a acestei cooperative. În ședința din 19.02.2004 Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a aprobat cererea de fuziune prin absorție a cooperativelor de credit Valea Măcrișului Mărăcineni, Valea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159001_a_160330]
-
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a aprobat cererea de fuziune prin absorție a cooperativelor de credit Valea Măcrișului Mărăcineni, Valea Slănicului Beceni, Vulcanii Noroioși Berca, Crivat Boldu, Înfrățirea Parscov, Pâmnic Râmnicu Sărat, Unirea Vadu Pașii. Urmare fuziunii, Cooperativa de credit RÂMNIC RÂMNICU SĂRAT este absorbita, întregul sau patrimoniu transmițându-se către Cooperativa de credit Valea Măcrișului Mărăcineni. Prin urmare, aceasta urmează a-și înceta activitatea. Articolul 2 Prezenta hotărâre va fi transmisă CREDITCOOP Casă Centrală și va intra în vigoare la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/159001_a_160330]
-
prima dată găsim înscrise denumiri care se întâlnesc și astăzi: munții Tismanei, Bistriței, Olănești, Cozia, Leaota, Bucegi, Buzăului, Vrancei. Dealurile subcarpatice sunt sumar redate, iar denumirile acestora sunt menționate în partea stângă a hărții, după vinurile pe care le produc: Râmnic, Pitești, Târgoviște, Scăeni, Cernătești, Schei, Năeni, Găteni, Sărata, Prahova, Buzău, Slătinași, Caracal. Hidrografia este amplu ilustrată înfățișând cursurile de apă până la cele mai mici. Sunt de asemenea redate lacurile, bălțile și chiar fântânile mai importante. Râurile poartă, în majoritatea lor
Harta Țării Românești - Constantin Cantacuzino () [Corola-website/Science/332582_a_333911]
-
la sud. Casele orașului sunt cuprinse între această incintă exterioară și incinta a patra. Trei drumuri străbat, prin trei porți, ultima incintă, ducând unul spre miazazi, spre Silistra și orașele din câmpia munteană, altul spre orașele din marginea podgoriei: Focșani, Râmnicul Sărat, Buzău și apoi mai departe spre vechea capitală a Țării Românești, spre Târgoviște și de aici, fie prin Câmpulung, peste munți la Brașov, fie la Pitești, Slatina, trecând după aceea Oltul; cel de-al treilea drum făcea legătura cu
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
detaliată și expresivă, a cronicii lui Radu Popescu. Iată cum înfațișează ea aceste fapte: „turcii, brăileanii și dârstoreanii trecuseră hotarele țării care le ținea, țara d-început și să tindea brăileanii până la orașul Flocii, pe baltă în sus, și despre Râmnic și Buzău să tindea până în apa Buzăului, de stăpânia pământul și satele și pusese subași prin sate și scaune pe baltă de lua vama din toate ceale de esa din bălți și lua dijme dupe moșiile țării...Ci s-a
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
deci de stare materială de mijloc. Acest aflux rural este procesul obișnuit în toate orașele noastre , și nu numai ci și în toată lumea. La românii veniți din satele Munteniei, în primul rând și în fosta raia și din județele limitrofe: Râmnicul Sărat, Buzău, Ialomița, s-au adăugat românii din Transilvania, în special din Brașov și Săcele, o parte negustori iar cealaltă parte mocani veniți cu oile din rândurile acestor transilvăneni, mocani și negustori, s-au ridicat, cu vremea familii ca „Perlea
Istoria Brăilei () [Corola-website/Science/328831_a_330160]
-
nevoie de cărți. În deceniile anterioare, ele fuseseră procurate, pe căi mai mult sau mai puțin legale, de dincolo de munți. Nevoia mereu sporită de carte era, însă, tot mai greu de satisfăcut, cu atât mai mult, cu cât tiparnița de la Râmnic își întrerupsese temporar activitatea. Nici privilegiul acordat, în 1770, tipografului vienez Joseph Kurzböck, pentru editarea cărților necesare locuitorilor neuniți din monarhie n-a schimbat cu mult situația, întrucât Kurzböck era dezavantajat de faptul că nu cunoștea nici limba, nici specificul
Familia de tipografi Barth () [Corola-website/Science/320682_a_322011]
-
numai 13 ani în slujba cărții românești, el a reușit să imprime 37 de lucrări. Comparând activitatea sa cu numărul de cărți imprimate în acea perioadă în alte centre (18 la Viena, 10 la Buda, 22 la București, 7 la Râmnic, 26 la Blaj și 32 la Iași) remarcăm că tipografia Barth a fost cea mai activă dintre toate cele care, în acei ani, tipăreau românește. Munca lui a fost continuată de fiul său, Johann-Andreas Barth (1773- 1832). După moartea sa
Familia de tipografi Barth () [Corola-website/Science/320682_a_322011]
-
2.Cazania lui Varlaam, fără foaia de titlu. 3.Evanghelie de la București, 1760. 4.Liturghier, tipărit la Bart, Sibiu, 1798. Pe el a însemnat numele lui Avram Stănciulea, diacon (cu cirilice și latinești), la 1820 și 1821. 5.Octoih de la Râmnic, 1763, dat de Ion Căpățână pentru pomenire, în fața lui Mani Lupea și Onea Paște(a) la 1782.
Biserica Nașterea Domnului din Sărata () [Corola-website/Science/328117_a_329446]
-
începutul secolului al XVIII-lea. În acestea apar numele a doi monahi: preotul Ioan din Iași - viitorul monah Isaia și preotul Dănilă din Dejani - viitorul monah Daniil. Istoria mai consemnează faptul că episcopul Inochentie al Râmnicului a dăruit un Triod (Râmnic,1733) schitului Dejani. Mănăstirea era atunci o modestă construcție de lemn, cu temelie din piatră. Locuințele călugărilor, mici colibe din lemn, se pierdeau în ascunzișurile pădurii. Doar o cărare de munte străbătea acest loc izolat. Obștea era constituită din 5-6
Mănăstirea Dejani () [Corola-website/Science/312436_a_313765]
-
1770-1771 apare ca egumen al Mănăstirii Arnota, dar este înlăturat după retragerea lui Grigorie Socoteanu din scaunul de mitropolit al Ungrovlahiei. Trece pe la mănăstirile Tismana, Cozia și Govora, unde deprinde caligrafia și pictura bisericească A fost chemat în 1786 la Râmnic de către episcopul Filaret, fiind numit în funcția de eclesiarh al Episcopiei Râmnicului Noul Severin. Episcopul i-a prețuit talentul de caligraf și cunoștințele de slavonă, turcă și rusă, însărcinându-l să scrie condica episcopiei și a metocurilor ei. După începerea
Dionisie Eclesiarhul () [Corola-website/Science/337116_a_338445]
-
Filaret, călătorind în Banat, Transilvania și Ungaria, consemnând în cronica sa periplul său prin orașele Orșova, Mehadia, Lugoj, Caransebeș și Timișoara, menționând că a văzut cetatea Petrovaradin, orașul Šabac și palatul lui Matei Corvin din Buda. S-a întors la Râmnic înaintea păcii de la Șiștov (1791), dar a fost înlăturat după 1792 de noul episcop Nectarie, de origine greacă, semnând din 1795 ca biv-eclesiarh. Și-a petrecut cea mai mare parte a vieții în mănăstirile din Oltenia, unde a alcătuit condici
Dionisie Eclesiarhul () [Corola-website/Science/337116_a_338445]
-
1900, cu intermitențe, Cuviosul Irodion Ionescu a fost stareț timp de 40 de ani în Mănăstirea Lainici. El a fost adus de la Mănăstirea Cernica și numit stareț la Lainici de către Sfântul Ierarh Calinic, imediat după numirea sa ca episcop la Râmnic. Primul Război Mondial, între 1916 și 1918, a fost nemilos față de Mănăstirea Lainici, distrugând-o complet; trupele germane au intrat cu caii chiar în biserică, făcând focul în ea și profanând-o. Până azi se mai păstrează scrijelite pe pereții
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
Antim Ivireanul; 19. Dezbinarea Bisericii Ortodoxe din Transilvania în anii 1698 - 1701; 20. Lupta clerului și a credincioșilor pentru apărarea Ortodoxiei în Transilvania în sec. al XVIII-lea; 21. Biserică din Țară Românească în timpul regimului fanariot. Mitropoliți și Episcopi de Râmnic - îndrumători ai culturii; 22. Biserică din Moldova în timpul regimului fanariot. Mitropoliți mai însemnați; 23. Viața monahala în țările române în sec. al XVIII-lea. Starețul Paisie și ucenicii lui; 24. Mitropolitul Veniamin Costachi; 25. Mitropolitul Andrei Șaguna; 26. Biserică din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
(n. 1898, Râmnicu Sărat, România — d. 1985) a fost un politician român, membru al Partidului Național Liberal, primar al orașului Buzău în perioada 1933-1937. S-a născut în 1898 la Râmnicul Sărat. Urmează cursurile școlare în orașul natal și la Buzău și apoi Facultatea de Drept din București. A fost avocat în baroul buzoian (1923-1943), ajutor de primar și primar al orașului Buzău din noiembrie 1933 până în decembrie 1937. Din 1951
Stan Săraru () [Corola-website/Science/313072_a_314401]
-
fiind incendiată. La 20 mai 1595, conștient că nu va face față atacului de unul singur în față atacului, a semnat la Alba Iulia un tratat cu Sigismund, însoțit de delegație formată de mitropolitul Eftimie, episcopii de Buzău și de Râmnic și 12 boieri. Conform documentului, Mihai era numit voievod țării noastre transalpine, subordonat a lui Sigismund și locțiitorul acestuia la București. I-au fost retrase prerogativele domnești, țara fiind guvernată de un sfat restrâns format din 12 boieri. Mihai primea
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
judecătorești din 13 februarie 1859, 7 noiembrie 1859 și 6 mai 1860, pământul este câștigat de Plagino. Moșia acestuia se întindea pe 14.000 ha teren arabil și 45.000 ha păduri, “de la Tătăranu la Mihăiasca, Gugesti, Popești, Dragosloveni, pe Râmnic în sus până la Gură Caliției, Dealul Bordeștilor, Gurguiata, Moșiroiu, la Tamboiești, Cândești, Târgu Cucului, plus pădurile de la Dealul Lung până spre Carpați”. Prin secularizarea din 1863, averea schitului este preluată de stat. Moșia Plagino e moștenita de Iancu Fridmann, care
Gheorghe Plagino () [Corola-website/Science/321240_a_322569]
-
cu ora 13.30, darurile au dat năvală la Târgul de carte pentru școlari. Elevii din clasele primare și gimnaziale au avut prilejul să cunoască, de data asta, trei poeți care au scris multe cărți pentru copii, oaspeți dragi ai Râmnicului: Vasile Groza, Victor Gh. Stan și George Călin. A fost o întâlnire de neuitat, cei mai buni școlari primind în dar cărți din partea scriitorilor. Poetul Vasile Groza i-a delectat pe școlarii din sală cu versuri înmănuncheate sub genericul „Pe
Destine literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/91_a_186]
-
Pentru mai multe detalii, informații și fotografii interesante va recomandăm să citiți "Monografia satului Dolhestii Mari" scrisă de învățătorul Petru Sandovici Hatmanul Sendrea, Portarul Sucevei, cumnatul lui Ștefan cel Mare, înmormântat în Biserică din sat (? - m. 1481 în Bătălia de la Râmnic) Satul este deservit de linia de cale ferată Dolhasca - Fălticeni prin Halta Dolhestii Mari. Există câteva linii de microbuz leagă satul de Fălticeni, Dolhasca și Pașcani.
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
la Snagov în 1694, la Râmnicu Vâlcea în 1705, la Târgoviște în 1708, toate prin osteneala lui Antim Ivireanul (adus de Brâncoveanu în 1689 de la Constantinopol) care, dintr-un smerit ieromonah, a ajuns să fie ales în 1705 episcop la Râmnic, iar în 1708 mitropolit. S-au tipărit felurite cărți: de slujbă, de teologie, de învățătură, de combatere a catolicismului și calvinismului, toate în limbile română, greacă, slavonă și chiar arabă, turcă și georgiană. Căsătorit cu Marica, nepoata lui Antonie Vodă
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
bir cu fugiții, Dumneata ne susții cauza pierdută cu fidelitate și curaj. Vei putea spune ce dorești cu drept de vot consultativ. Mâine te vei Întâlni cu Domnul Ion Mihalache. În privat. Îți mulțumesc !” Pe la cinci apăru un preot din Râmnicul Vâlcea. Preotul Marină, porecla primită după ce lucrase pe un vapor, În tinerețe. Eni Îl cunoscuse când avea 11 ani. Fusese găzduit la el Întro vară, pe timpul vacanței, cănd culegea ciuperci prin pădurile Învecinate. Acum era sprijinit de omul lui Stalin
Editura Destine Literare by Eugen de Panciu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_305]
-
află pe strada Păcurari nr. 116. Zidită la anul 1812, biserica a aparținut comunității lutherane (evanghelice) din Iași, ctitor fiind generalul maior de gardă superioară din armata rusă Johann Georg von Staedler. Mort în luptele dintre ruși și turci la Râmnic, a fost adus și înmormantat în cimitirul ctitoriei sale de la Iași. Din anul 1945 lăcașul a fost încredințat parohiei Toma Cozma, care a amenajat-o pentru credincioșii ei, cu hramul Sf. Mucenic Mina, prăznuit la 11 noiembrie.
Biserica Sfântul Mina din Iași () [Corola-website/Science/318088_a_319417]
-
Fauna reflectă caracteristicile zonei de interferență a elementelor central-europene cu cele asiatice. Sub raport economic o importanță mai mare prezintă: căprioara, mistrețul iepurele, vulpea cât și unele păsări (prepelița, potârnichea). În apele lacului de acumulare de pe Prut, a iazurilor și râmnicelor amenajate cresc: crapi, mrene, plătici, carași șalăi, somn, etc. În râul Volovăț sunt următoarele specii de pești: zvârloga, porcușor, mâreană, costruși, știucă, etc. Solurile reprezentative sunt cele ce aparțin clasei molisolurilor, reprezentate prin: cernoziom cambic și soluri cenușii. Alături de acestea
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
catagrafiile Țării Românești, ca urmare a anexării Brăilei de către Imperiul Otoman, care a organizat în jurul orașului raiaua Brăilei, ce ocupa mai bine de jumătate din teritoriul fostului județ. Satele rămase în Țara Românească aveau să fie înglobate în județul Slam Râmnic. Această situare la granița cu Imperiul otoman a făcut ca zona actualei comune Bordei Verde să devină de multe ori scena disputelor și luptelor dintre țăranii de pe moșiile vecine, fugiți „la turci” pentru a scăpa de asuprirea stăpânilor și bostangii
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
avea o biserică veche din lemn, cu temelie de piatră, care se afla în partea de est a cimitirului eroilor din cadrul actualului cimitir parohial. În anul 1801 boierul Tudorache Ciurea a dăruit acestei biserici două cărți: un Triod tipărit la Râmnic în anul 1731 și care fusese dăruit inițial, la 18 aprilie 1743, Bisericii "Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil" din Ivești, și un Penticostar tipărit la București, la 1743. Pe prima carte se afla însemnarea: "“Această sfântă carte o am cumpărat
Biserica Sfinții Voievozi - Grădini din Fălticeni () [Corola-website/Science/311916_a_313245]