362 matches
-
scurtmetraje românești - propunere bogată și interesantă, tot în Pavilionul Italiei - din picioare. O sală mare și rece, în care nu se mai auzea absolut nimic (ghinionul românilor, pentru ceilalți era subtitrareă când începeau dj-ii. Plus că amorțeai, stând într-o rână și uitându-te la Visul lui Liviu. (vezi Explicațieă Joc. Cea mai amuzantă îndeletnicire când mai ești cel puțin cu o persoană: la prima intersecție, unul dintre voi spune în ce parte mergeți și tot așa. Nu ai nici o șansă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
ieri în miez de noapte spărgea ușa cu toporul / Azi dă-n presă interviuri și-l aplaudă poporul.“ Tudor Arghezi (într-o carte a lui Ștefan Pârvu): „Înspăimântat de propria-i lumină / se lasă obosit - dar nu răpus - pe-o rână. / Disprețuise, până ieri, șederea, / odihna bună, chiar și mierea.“ Nichita Stănescu (într-o carte a lui Gabriel Otavă): „Doamne cu piciorul ridicat, / Doamne cu pene albe și cu fulgi pe tâmple / Fluturând, vă întreb unde este oare / Floarea dumneavoastrelor, doamne
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
la influențe. Cel mai recent volum de versuri al său, Vitralii prădate (Semne, București, 2006), aduce aminte frecvent de stilul abrupt și călugăresc-umil al lui Tudor Arghezi: „Înspăimântat de propria-i lumină / se lasă obosit - dar nu răpus - pe-o rână. / Disprețuise, până ieri, șederea, / odihna bună, chiar și mierea.“ Fiind practicat într-un mod exterior, fără mare talent și cu flagrante erori de gust, acest stil nu dă rezultatele pe care le dă în poezia argheziană. Strofa citată provine dintr-
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
piept, lovit, cu dureri, incapabil de a răspunde când i se vorbea. Cu Shula-Slawa trecuse printr-o serie de asemenea atacuri. În primul rând, nu suporta clădirea În care Îi pusese Gruner, cu scara de piatră de la intrare Într-o rână, spre intrarea de la subsol a curățătoriei chinezești alăturate. Holul Îl Îmbolnăvea, faianța ca niște dinți galbeni pusă Într-o murdărie disperată și casa Împuțită a liftului. Baia unde Shula ținu un puișor de la Paște luat de la Kresge's până se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
ținând pușca pregătită să tragă din nou. Când răsună pocnetul împușcăturii, capul negru și rotund zvâcni ciudat, ștergând câmpuri de stele, corpul păru să se chircească, o mână se întinse, ca și când trupul ar fi vrut să se lase într-o rână pe pământ. Apoi dispăru în porumb cu un strigăt gros și speriat. Jonas coborî pușca și ascultă. Se auzeau niște bufnituri înfundate, un grohăit oribil și vorbe bolborosite pe jumătate, ca și cum cineva ar fi vorbit în somn. Își croi cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
învățate în copilărie: "Tam-tam, tatatam, tatatam, ta-tam." Era chiar și o melodie care după urlimul "ta-tam" avea și un let's go! Mai stăteam un minut, după care o luam de la capăt Tam-tam, tatatam... Stăteam în picioare, rezemat, într-o rână, cu privirea fixă, urmărind desenele ușor baroce ale vechiturii în care urma să ne petrecem noaptea. Nu-mi mișcăm capul, îl țineam lipit de grilajul de la intrare, doar, doar aud vreun zgomot sau vreo mișcare sa mă determine să mă
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
sobă în perete și că încălzesc două camere cu un singur foc și că nu suflă în pumni ca cei de la bloc. În plus, copiii se pot juca în siguranță în curtea spațioasă și prin grădină, chiar dacă gardu-i într-o rână și anexele sunt în ruină. În numai zece ani de căsnicie, Rozalia a născut de cinci ori și familia a sporit cu nu mai puțin de șapte suflete, spre disperarea și nemulțumirea părinților. Mare nesimțit îi ginerică astă al nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
face pe tine să-ți prețuiești într-atâta viața, încât să ajungi să o aperi cu înverșunare pe a altuia? Nu știu. Nu-mi displăcea meseria mea de comisionar. Aveam... Aiurea! îl întrerupse Carol cu dispreț, ridicându-se într-o rână. Aveai pe dracu'. E o caricatură de viață să participi la viața altora. Ești un personaj auxiliar. Un ratat. Un figurant într-o piesă. Ăla care intră în scenă cu tava în mână să anunțe nașterea, nunta sau moartea altora
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
cap și doi bani de argint pe ochi. Avea un chip obișnuit, dar moartea o înnobilase cu o frumusețe aparte. Trupul, nefiresc de mic și de anemic, stătea crispat din cauza cocoașei. Coșciugul, construit pe potriva infirmității copilei, stătea aplecat într-o rână. Bătrânului i se păruse firesc ca sicriul să urmărească forma și silueta trupului, în loc să fie o ladă amorfă, identică pentru toți. Privi pe geamul ce dădea în curtea din spatele casei. Soarele apunea fără vlagă dincolo de ograda lăsată în paragină. Se
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
zid. Ierburile lacome, mustind de viață, nu se vedeau dar exalau miasme narcotice, grele și amare. Memoria olfactivă îi purtă gândul undeva departe, în copilărie. O moleșeală dulce îl făcu să se lase în genunchi, să se tolănească într-o rână și apoi să se răstignească pe spate, decupând o formă umană în desișul verde și primitor al buruienilor. Doar nările continuau să-i freamăte ca frunzele de mesteacăn și auzul i se ascuți până prinse foșgăitul bălos al melcilor pe
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
mânere, mingi de cauciuc împunse cu cuțitul, penare cu Harry Potter, tablouri vechi de familie, solnițe de ceramică, fețe de masă pătate, cizme roase, Barbie fără cap și globuri sparte. În momentul în care ai văzut mașina așteptând într-o rână, aproape ai sărit de pe pod și ai alergat s-o conduci. Volanul era înțepenit, iar înăuntru nu mai era decât scaunul șoferului. Vârfurile tenișilor abia atingeau pedalele, dar asta nu te-a împiedicat să te plimbi prin lume pentru o
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
În loc de rouă, picura rugină. Frunzele copacilor Începeau să Îngălbenească Încă din luna mai. Cireșii și vișinii aveau viermi Încă din floare, iar legumele se mănau de la ploile acide. Peste tot vedeai numai paragină, numai ruină. Ușile caselor atârnau Într-o rână, balamalele scârțâiau, porțile le bătea alandala vântul. Câinii erau jigăriți și vitele aveau râie. Pe casele acoperite cu țiglă de șindrilă creștea mușchi gros de câteva degete, iar hornurile fuseseră invadate de bălării. Din când În când, câte un firicel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
asta?“ „Asta e Omega“, se grăbi să spună Învățătorul. Auzise Mașa de astfel de stele? Mașa clătină din cap că nu. „Dar steaua aceasta o cunoștea?“ Învățătorul Împunse cu luneta o cifră care arăta ca un opt căzut Într-o rână... De rușine că nu știa cum se numește steaua, Mașei mai-mai că-i dădeau lacrimile... Atunci, Învățătorul se apropia de ea și, punându-i cu delicatețe mâna pe creștet, Îi spunea cu o voce ce se risipea În mii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
Cu ce a greșit Noimann În fața lor? Strada e Îngustă și dreaptă. Ca o venă golită de sânge. Dacă strigi, strigătul se Întoarce Îndărăt, spărgându-se În alte strigăte mai mici: „Lilith, Lilith!” Soarele răsare peste casele scurse Într-o rână, cu ferestre și uși pe acoperiș. Din care se scurg pălării, bastoane, cremă de săpun și pastă de dinți Orbit. Oare când și-a bărbierit obrajii ultima dată Noimann? Când s-a spălat pe dinți. Stomatologul Își pipăie fața. Pielea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
suptă de veghi, aduși de șale, Pierduți între pufoase și falnice pașale; Iar ochii tuturora călătoreau afund... Căci, răsărind prin ceață și călărind pe fund, La dunga unde cerul cu apele îngînă, Aci săltat din cornuri, aci lăsând pe-o rână, Se războia cu valul un preaciudat caic: Nici vâsle și nici pânze; catargul, mult prea mic; Dar jos, pe lunga sfoară, cusute între ele, Uscau la vânt și soare tot felul de obiele, Pulpane de caftane ori tururi de nădragi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
pe cabina unui camion de mare tonaj, am uitat să vă spun că muncitorii au scos din fabrici macaralele, camioanele, tramvaiele, ce mai încolo încoace, era o adevărată revoluție, deci omul nostru stătea cocoțat pe cabina camionului, cumva într-o rână, de parcă ar suferi de hemoroizi, piața ovaționa, "tu ești Conducătorul, tu ești Conducătorul", cineva i-a întins o portavoce, de unde au apărut aceste portavoci, de veacuri nu s-a văzut așa ceva, omul nostru are o portavoce în mână și nu
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
să-l găsești treaz. Poate să nu fie foarte beat și-atunci e ursuz, melancolic. Ultima dată, când am rămas la el, pe cauciucul de tractor amenajat ca pat pentru oaspeți, s-a ridicat la un moment dat într-o rână: - Auzi, eu am să cer să-mi scoată jumătate din creier. Să știi, sunt absolut hotărât, vreau să-mi scoată, să-mi taie capul cu ferăstrăul electric, cu drujba, cu bisturiul, cu scalpelul, cu cuțitu’ de bucătărie, cu baltagul, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
a pufnit Sandu Șpriț, nemulțumit, de cum s-a așezat pe scaun, iar apoi i-a tras un cot lui Gore. Patronul ar trebui să ne pună la dispoziție și evantaie... Mânuite de hostese de-alea nurlii! Gicu stă Într-o rână și dă pe gât halbă după halbă, ca și cum s-ar teme că rezervele de bere ale cârciumii se vor termina brusc. Din când În când, Îi mângâie cald o boare de vânt, iar Gore Își șterge fața cu nelipsitele șervețele
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Gore, ai trecut tu la lecturi dure și profunde numai pentru că eu citesc din Țuțea? N-ai mai avut tu somn liniștit din cauza lu’ Țuțea! Nu poci pentru ca să cred, Îmi dai voie să spun așa? Gore se lasă Într-o rână și susură la urechea lui Gicu: Sandu al nostru Își freca mâinile de bucurie acum câteva zile, a crezut că ne-a-ncuiat pe toți. Da’ zic și eu ca Șopenhauăr, că acela care se controlează pe sine În proporție de sută
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
ceva ce eu una nu mai văzusem în mulțimi: un aer comun de mândrie, un fel de triumf cu premeditare. În mintea mea, adunările uriașe se făceau la porunca sectorului sau municipiului de partid, lumea zăcea în silă într-o rână, strâmbându-se a lehamite când trecea câte un tovarăș agitator: - Hai, măi tovarăși, strigați măi, că știți lozinca: Stima noastră și mândria! Ceaușescu, România!”. - Scularea de pe iarbă că vă ia mama dracului! În picioare! Unde-i secretarul de partid al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
tonul pe care ai zis-o ! strigă Trish. Câteodată cred că unicul tău scop în viață e să mă faci să mă simt prost ! Eddie pufnește furios și pornește ca o vijelie spre casă, cu pălăria de pai într-o rână. Oo. Ridic din sprânceană către Nathaniel, care îmi răspunde zâmbindu-mi pe deasupra coafurii tremurânde a lui Trish. — V-ar plăcea o ceașcă de ceai, doamnă Geiger ? spun cu blândețe. Sau... un Bloody Mary ? — Îți mulțumesc, Samantha, îmi răspunde, înălțându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
mine. Apoi alta aleargă spre alt grup. E ca și cum ai fi aprins un foc de paie. Câteva clipe mai târziu, Janice vine la mine, îmbujorată toată și cu lacrimi în colțul ochilor și o pălărie cu flori, fixată, într‑o rână, pe cap. — Becky, am auzit că a venit Luke! Inima îmi bate nebunește. O, Doamne. Să‑i închid gura miresei diavolului e una. Dar nu pot să‑i fac lui Janice așa ceva. Pur și simplu nu pot. Așa că iau o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
acele două antene ale literei "U" conțineau sistemele de navigație și secțiunile mașinilor, iar partea din mijloc adăpostea compartimentele de locuit, pasarela și poate chiar un antrepozit. Dar putea foarte bine să fie invers. Nava abandonată era culcată pe o rână și nu trăda nici un semn de viață sau ale unei activități oarecare. De la această distanță, apelul disperat era asurzitor, dar cei trei reduseră volumul receptoarelor. Oricare ar fi fost compoziția cocăi, ea lucea sticloasă, sub geana de lumină crescândă, fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
foamea sub control. 13 aprilie 2005 INTEROGAȚIE SUB FEBRĂ Cum vrei să treacă clipa Mai iute în trecut Când nu se înfiripă Nimic din ce-ai făcut? Mai bine-n loc rămână, Să buchisești ce-a fost, Bilanțul într-o rână La mare preț de cost. Și-atuncea vei pricepe, Fără de tratate, Că bine-i a se-ncepe Cele ce-s ratate. De ne-am judeca pe noi Cum gândesc sub febră, Am scăpa de rău altoi, De umbra tenebră. Mirabila
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
o vor șterge, va fi singura cruce de ,,Neidentificat,, care va avea un nume scris pe ea. ,,O să crape Uniunea Europeană, de necaz, când o să vadă ce cruce frumoasă ai. Cruce cu nume, nu un simplu lemn chior, căzut Într-o rână. Salută Îngerii, din partea mea, bătrân netrebnic! N-ai avut altceva mai bun de făcut, decât să mori ca un laș, lăsându-mă singur? Antoniu Începe să râdă, un râs pe care i-l trimite lui Kawabata, ca pe un mesaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]