361 matches
-
patruleze doar frate-su, iar când m-am uitat a doua oară, atunci am văzut că jucau cărți. Deodată Áronka, vrând să înfigă sapa în pământ, a picat pe jos, i-a alunecat talpa de pe lamă, a căzut într-o rână și a rămas întins acolo, cu un picior în groapă, de parcă n-ar mai fi avut de gând să se ridice, și atunci ne-am oprit cu toții din săpat și cu toții am început să ne ștergem frunțile și ne-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
fie și-așa, el mi-a oferit o șansă, și zicând asta, mi-a zâmbit, și a tras un șut în coșul de sub mine, și atunci a sunat de ieșire. Am căzut de-a binelea, pe spate și într-o rână, m-am lovit la fund și la coate și mi-am murdărit uniforma, iar de-acolo, de jos, de pe podea, până și soneria se auzea mult mai tare. Nea Klidész s-a uitat la mine și mi-a spus că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
flăcări s-a zguduit și a luat-o domol la vale, spre puț, caporalul a dat să se ridice dar, fără cârje, n-avea de ce să se sprijine, așa că s-a întins la loc, pe pământ și, întors pe-o rână, privea cum se rostogolește baraca în apă și cum flăcările se sting, sfârâind, baraca însă nu s-a scufundat cu totul, partea de sus a continuat să ardă, plutind spre mijlocul apei și oprindu-se apoi, în timp ce flăcările se răsfrângeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
tonul pe care ai zis-o ! strigă Trish. Câteodată cred că unicul tău scop în viață e să mă faci să mă simt prost ! Eddie pufnește furios și pornește ca o vijelie spre casă, cu pălăria de pai într-o rână. Oo. Ridic din sprânceană către Nathaniel, care îmi răspunde zâmbindu-mi pe deasupra coafurii tremurânde a lui Trish. — V-ar plăcea o ceașcă de ceai, doamnă Geiger ? spun cu blândețe. Sau... un Bloody Mary ? — Îți mulțumesc, Samantha, îmi răspunde, înălțându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
dintre copacii pletoși de pe celălalt mal. 7. M-am trezit tremurând din cap până În picioare. Câțiva oameni mă frecau cu ierburi, iar pielea mă ardea și mă ustura de-mi ieșeau ochii din cap. Puțin mai Încolo, trântit Într-o rână, bietul Enkim vărsa burți de apă și horcăia. - E treaz! - se auzi un glas de femeie. Nu-l slăbiți, că iar Îl ia Umbra! Tată, nu! - mi-am spus atunci și am tras o gură de aer. Am scos același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
frânghiile acelea din lemn ce cobora din copaci, răsucită și subțire. Apoi, izbucniră În râs și ne făcură semn să-i urmăm. Casele lor erau o adunătură de frunze mari, Împletite ala-n dala cu crengi și proptite Într-o rână de copacii unui luminiș. N-am văzut nici o vatră acolo, În satul lor. Ne arătară un loc, precum o lespede din pământ, unde ne făcură semn să ne așezăm, după care se prinseră Într-un fel de joc. Unii Îngânau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
cât e ora? GRUBI: Nu știu. BRUNO (Către călător.): Nu știm. CĂLĂTORUL GRĂBIT: Mulțumesc. (Dispare.) PRIMUL BĂRBAT (Se așază pe o ladă și-și aprinde o țigară; evident, aruncă chibritul în groapă.): De ce nu începe? BRUNO (Se întinde într-o rână.): Eu cred că ar trebui să înceapă. GRUBI (Așezându-se pe o ladă.): Începe ea.. Numai lăsați-o-n pace. Ei! (Îi face semn PRIMULUI BĂRBAT pentru o țigară; și-o aprinde.) Ei! (Îi face semn lui BRUNO: Încep să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
se asigură că e bine închis și se așază pe scară, epuizat, cu găleata între picioare, are fața răvășită.) PARASCHIV: Ne-au prins! (Respiră greu, agitație.) MACABEUS: Ce? PARASCHIV: S-a zis! (Gâfâie.) Gata! MACABEUS (Iritat, se ridică într-o rână.): Ce e? PARASCHIV: Au început să ne caute. MACABEUS: Cine? Ce? (Sare de pe rogojină.) Nu fi împuțit! PARASCHIV: Ne caută! (Se agită, își trece cu unghiile prin păr și pe fată.) MACABEUS: Vino-ncoa’! PARASCHIV: Nu vin. S-a terminat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
să plouă cu moarte peste sutele de civili germani și americani de sub ei, toată lumea din Italia știa că cea mai mare bază militară aeriană americană din Germania se afla la Ramstein. Lovi punga cu piciorul. Aceasta se prăvăli pe-o rână și, după formele care se reliefau prin plastic, părea plină de cutii de tinichea. Brunetti Își scoase cheile din buzunar și le Înfipse În pungă, rupând-o pe-o parte de sus până jos. Cutii de tinichea și de carton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
familia Tulea! Sărăcia te face posac, acru. Biata Olimpia! O trăsură să fi avut și facea din ea regină. Cu aceste sentimente generoase, Stănică intră pe poarta "proprietății" lui, înlăturînd, pe cât cu putință, privirile de pe fațada strâmbă, culcată pe-o rână, a casei. Voi să intre în marchiza de lemn, aplicată ca o gheretă peste ușa principală, dar se răzgândi și merse spre fund, unde era bucătăria. Îi era foame și voia să știe ce se gătește. Bucătăria era închisă, goală
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
iezi", alcătuite din 16 DANIEL BĂNULESCU Daniel Bănulescu CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Cu o postfață de DAN-SILVIU BOERESCU - Iubim tocăniță?... Îl giugiulim pe stomac?... Le înfăptuim pe sarmale?... Pentru ca tot el, modificîndu-și huzurul și plutind acum într-o rână pe deasupra streașinilor, coșurilor de zidărie, uscătoriilor de blocuri, bălăriilor de antene, miorlăiturilor de mârtani, canioanelor bulevardelor, scânteierilor de trolee, miresmelor de salcâmi, uguitului de guguștiuci, hergheliilor de castani și havuzurilor enigmatice, să-și explice tărăgănat și isteț: - Iubim, că dacă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
un pariu hazardat, pus, la o întrecere bahică, împreună cu un agent al serviciilor secrete nemțești. Agent care postula că o mișcare populară nu poate fi, niciodată, declanșată de o per- 222 DANIEL BĂNULESCU - Ba da. Tocmai ședeam într-o rână și plănuiam cum să mă sinucid... Acum dacă ție tot ți-a venit ideea asta... - Nu, zău, vorbesc serios. Ți-aș ceda o comandă. Mă gândeam că tu ai fi singurul dintre noi capabil să satisfaci două babe. - De ce nu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
avut scaun, răspundea conciliant Sinistratul. - Te-ai spălat aseară pe dinți? - M-am spălat aseară, de două ori, pe dinți. - După-amiază, ți-au zburat gândurile, într-o doară, către cuvântul "muscă"? - După-amiază, gândurile mi-au stat mai mult într-o rână. Cu aripile înfășurate. Nu mi s-au clintit. Am tras un pui de somn. După ce m-am trezit, gândurile nu mi-au zburat către cuvântul "muscă". - Ai habar, ai căutat vreodată prin dicționar ce înseamnă vorba "șaman"? - Singurul dicționar pe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
zgrumăjel, brusturi untoși, din capătul cel mai depărtat al ulicioarei Perone, își deșertară în văzduh miresmele de hazna, strivite sub anvelopa unui jeep milițienesc, care-și trambalase sașiul prin zonă și parcase cu lehamitea unei dihănii sătule, tolănite într-o rână... Trăgîndu-și frânele taman pe maidanul de unde fuseseră bărbierite, cu lama buldozerului, acaretele și hrubițele tăinuitului Sile Smalț, calif odinioară peste hoți, tata a tuturor sfîrtecătorilor și pârjolitorilor din Bucureștiul interbelic. De îndurările Smalțului își ascuțiseră ei hoții cosoarele și din
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
făină și cu mălai, a cumpărat salam și zahăr, calupi de săpun, drojdie de bere, luminări de seu galben, o terezie cum trebuie și a scris și o firmă nouă: COLONIALE ȘI DELICATESE. La Stere. A așezat-o pe o rână a casei, să se vadă de departe. Au aflat vecinii, lucrătorii, gunoierii și lăptarii. Iar s-au pus pe vorbă. Se întindea negustorul. Cu încetul, muierile s-au apropiat de rafturile vopsite proaspăt, au privit făina și zahărul și au
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
uitat în dreapta, s-a uitat în stânga, a întrebat. A găsit, a ocolit o curte luminată cu lămpi de carbid și-a sărit niște uluci înalte. A măsurat lung ferestrele din fata lui și-a așteptat. Casele erau dărăpănate, căzute pe-o rână, cu geamuri oarbe. Într-un pervaz a zărit fața Sineftei. Fata își despletise cozile și cânta ceva îngînat. Pe sticla umedă se așternuse o brumă subțire de răceală. Hoțul s-a apropiat pisicește. Zăpada se așeza liniștit, straturi-straturi. S-a
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
piezișă, oarecum grăbindu-se să lase restul lumii în urmă. Ajunseră aproape de lizieră, unde, dincolo de copaci, începea câmpia. Iar acolo, în țarcul lor de sârmă împletită, ghemuiți ca într-o pândă lipsită de țintă, unii cu capetele lăsate într-o rână, cu cozile strânse dedesubt, alții cu elitrele căzute, zăceau cu dinții tociți, cu ghearele trase în teacă, cu articulațiile înțepenite, monștrii de odinioară. Petrache scutură lacătul, care se deschise numaidecât. Iar fiarele nici măcar nu-și ridicară ochii. Când eram copil
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cine să le dea voie. Mai întâi a fost castelul. Casele s-au făcut după aceea. Oamenii nici nu se întreabă cum se poate ca soarele să apună fără să răsară... Orașul nostru e o lume cam aplecată într-o rână. — De-acuma o să-mi pară rău în fiecare dimineață... murmură ea. — O să te duc odată la castel, când o să ieși din schimbul de noapte. Urcăm pe creneluri. O să vezi ce n-ai mai văzut... Aurica se opri, încurcată. Ajunsese la
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
iar Melania se căznea să smulgă cercevele ori tocurile de uși, pe care le târa până acasă. Străzile lor intrau cu greutate în lumea cea nouă, casele, strângându-se unele în altele, erau istovite, unele cădeau dintr-odată într-o rână, prăvălindu-se. La fel teii ori salcâmii bătrâni de pe marginea trotuarelor. Dar ploile, ce binecuvântare ! Furtunile care despicau cerul și îndoiau trunchiurile, dând crengile peste cap, ca pe niște degete sucite. După ce Melaniei îi trecea frica de fulgere, ieșeau amândoi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
coadă de șopârlă, până dibui cârjele. Se ridică în șezut, privind lung spre mulțimile care se desfăceau, satisfăcute pentru o clipă, ca să se strângă iarăși, cu farfuriile întinse. Orbul bâjbâia, în patru labe, căutându-și bastonul. Coltuc zăcea într-o rână, cu gura înfundată într-un smoc de iarbă încolțit printre pietre. „Ajutați-mă, oameni buni“, șoptea orbul întruna, încercând, după auz, să priceapă încotro să-și îndrepte rugămintea. În jurul lor era însă pustiu, doar urmele amestecând sfâșieri, sfărâmări și desperecheri
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
țineam bine minte unde era casa, undeva, lângă un canton, la doi pași de barieră. Numai că gara nu mai era, și nici bariera. Până și șinele le furaseră, să le dea la fier vechi. Casa era prăpădită, într-o rână, pământul și l-au împărțit alții. M-am întors degeaba în satul meu. N-aveam la ce să mă mai întorc. N-aveam unde sta, nu era de lucru, nu era nimica. Mai erau și alții ca mine. Nu știu ce are
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
rămăsese cu mâna întinsă, nimeni n-o învrednici cu vreo privire. Iadeș își adună fierătaniile și trase sacul mai într-o parte. Se așezară care încotro. Io știu mormanul ăsta de când eram mic, visă Bunelu, rezemându-și capul într-o rână. — Că doar n-o fi piramida lu’ Keops, pufni Isaia. Aicea s-a făcut o gaură la război, continuă Bunelu, fără să-l ia în seamă. A căzut un avion american. L-am văzut și io, a ars cât a
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
zis că e un șir de blindate. În soarele dimineții, cuvele se ridicau, se răsuceau spre remorci, apoi se înfigeau iar în carnea sfărâmicioasă a grămezii de gunoi. În scurt timp, tăiară un mal abrupt, mormanul se aplecă într-o rână și grohotișurile se prăvăliră. Deasupra, crucea Magdalenei abia se mai ținea, fluturându-și eșarfa. Ascunși de partea cealaltă a mormanului, Pârnaie, Iadeș și Chisăliță priveau cu ochii holbați priveliștea înțesată de șenile, lanțuri, cuve, concasoare scrâșnind, înfigându-se și smulgând
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
individul născut într-un astfel de cartier reprezintă congenital un nenorocit fără sentimentul formelor, că acolo nici pământul, nici cerul n-au caracter și prin urmare nici oamenii. Prefera mahalaua cea mai infectă, care prin noroiul și colibele într-o rână te face să visezi coloane dorice și unde un nuc într-o curte are semnificația unei erupții a forței vegetale. Arhitectura, spunea el, e în continuă antiteză cu natura. Când o desființează complet, ca în Piața San Marco din Veneția
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
gândul de a fugi cât mai repede, după spectacol, în căutarea de trăsură ori tramvai, armele pocniră (de fapt zgomotele erau produse din culise) și Jack căzu încet, molatic, cu un realism extraordinar, întinzîndu-se la pământ tardiv și într-o rână, altfel decât în modul teatral pe care îl uzase până atunci. - A studiat rolul grozav, șopti unul din figuranți. Femeia strigă după text "Jack! Jack!" și cortina căzu în aplauzele furtunoase. Dar deodată se auziră de dindărătul ei alte țipete
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]