2,475 matches
-
niște târgoveți cumsecade, care ar sporovăi goi la baia de aburi. Acest sanctuar catolic peste care Reforma a trecut cu bidineaua, sașii din Hărman aveau să-l transforme într-o cămară obștească în care fiecare familie își ținea în bună rânduială atârnată de grinzi, slănina. Zidurile cetății, curtea năpădită de buruieni, răsunând de larma ciorilor și hereților, cu un clopot dogit, îngropat în pământ... (s-a spart de la primul dangăt, - se spune -, și era cumpărat de sași din Bavaria), - vai, domnilor
Păstrăvii (din reportajele de altădată) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7852_a_9177]
-
era destul de liber de obligații familiale, domestice, ne scotea uneori la plimbare în parc, dar subiectele religioase le expedia cu buna dispoziție a omului de lume, ,,până la Dumnezeu, te mănâncă sfinții!", zicea, știți proverbul. Respectuos cu tradiția creștină, cu buna rânduială, cum spunea el, dar fără vocația misterului, avea o perspectivă de gospodar, era o fire practică, generos prin natura sa, amabil. Când, prin '90, l-am întâlnit la un Festival de poezie religioasă (unde fusesem, după Cezar Ivănescu, alți excelenți
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
nimicit în aspirările lui prin concurs de împrejurări neprevăzute și rătăcitor prin amețelea înaltei regiuni în care a ajunsť" Adâncind analiza ideatică a piesei, Șerban Cioculescu descifrează sensul fatalității în concepția dramatică a lui Alecsandri: "Despot Vodă e zdrobit de rânduielile străvechi ale țării atât de categorice încât Alecsandri nu s-a sfiit să facă dintr-un nebun, ce e drept, vindecat, din Ciubăr-Vodă, purtătorul de cuvânt al fatalității, de ordine tradițională. Prin brațul lui nu lovește doar un exaltat, fanatic
Șerban Cioculescu – cronicar dramatic by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6847_a_8172]
-
reclamând anume colaborarea timpului. "A omeni cuvântul", ca în expresia lui Virgil Ierunca, este tocmai ceea ce ar trebui să ne dorim, după o jumătate de secol în care cuvântul a fost pervertit și după o tranziție dificilă spre normalitate, spre "rânduiala" instituită din vechime și adaptată mereu la ne-voile contemporane.
Alexandru Zub by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/6869_a_8194]
-
Simona Vasilache Mă interesează acum numai viața" e, cînd ai începe de la sfîrșit, pîlnia prin care-și fac loc, în timpul tău îngreunat și deodată puțin, rînduielile singurătății. Afacerile fără partener, obligațiile fără petenți, drumurile fără obligații. O replică dintr-un roman, Inimi cicatrizate, din 1937. O carte despre care aproape că nu se poate scrie, atît de covîrșitoare este insistența - una rece și posesivă, luînd totul
Ape grele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7673_a_8998]
-
și liric, ca în poemul Retro: "Dame-n tangouri,/ Zeppeline,/ Cocarde,/ Cabriolete,/ Landouri,/ Mașini-Chevrolet/ Și parfumul Cavour.../ Pe-atunci/ Se spânzurau poeții-n mansarde,/ La butonieră cu jartiera iubitei/ Și-n haine vechi de velur". Este un spirit al bunei rânduieli, al primatului sufletului, al așezării într-un cosmos ordonat-extatic, mental căruia îi vine foarte la neîndemână să facă trecerea spre un teritoriu bântuit de duhul distrugerii, al nimicniciei și al deriziunii pedestre, cum e, în datele de bază, lumea-marfă, nouă
Poezia retro by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7690_a_9015]
-
este suficient, adică nici prea mult, nici prea puțin, nici prea încet, și nici prea repede: "Nu te grăbi. Vei citi în tot atâtea zile,/ în câte au fost scrise.// Literele vin una după alta și cuvintele la fel./ Alte rânduieli prezise nu sunt.// Unul așteaptă cu milă/ să le arate calea dreaptă.// Când le împacă pe amândouă,/ le omoară din veșnica lui bunătate.// Atunci nu mai urcă și nu mai coboară./ E liniște pe cereștile ape." Două tipicuri, și două
Nerostitele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7533_a_8858]
-
e firavă pînă la neființă. Un gol de informații îi înconjoară numele, de unde și indiferența endemică cu care îi este întîmpinată opera. Dar cele trei volume pe care Dora Mezdrea le-a scos pînă acum din Amzăr - Jurnal berlinez (2005) Rînduiala (2006) și Din istoria relațiilor româno-germane (2008) - ne pun la îndemînă destule cunoștințe pentru a putea reface traseul biografic al autorului. Născut pe 21 octombrie 1906 într-o familie de țărani înstăriți din județul Argeș, D. C. Amzăr a urmat
Cărturarul din exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7538_a_8863]
-
traducerea d-sale trebuie refăcută în întregime și fără îndurare." ("O nouă traducere din Kant", în vol. Moartea omului de mîine, p. 211, Humanitas, 2004). În 1935 D. C. Amzăr întemeiază, alături de Ernest Bernea, Ion Ionică și Ion Samarineanul, revista Rînduiala. Revista se vinde precumpănitor pe bază de abonamente și este susținută financiar de contribuțiile personale ale lui P. P. Negulescu, Nae Ionescu, Octav Onicescu, Constantin Floru și I. Conea. Rînduiala va apărea pînă în 1937, an în care Amzăr pleacă
Cărturarul din exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7538_a_8863]
-
întemeiază, alături de Ernest Bernea, Ion Ionică și Ion Samarineanul, revista Rînduiala. Revista se vinde precumpănitor pe bază de abonamente și este susținută financiar de contribuțiile personale ale lui P. P. Negulescu, Nae Ionescu, Octav Onicescu, Constantin Floru și I. Conea. Rînduiala va apărea pînă în 1937, an în care Amzăr pleacă din nou în Germania în vederea pregătirii tezei de doctorat. La Berlin va avea, ca profesori de sociologie și etnologie, pe Werner Sombart și R. Thurnwald și, în domeniul filologiei romanice
Cărturarul din exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7538_a_8863]
-
privitoare la România. }ine numeroase cursuri și conferințe la Mainz, Freiburg și Wiesbaden. Moare pe 10 martie 1999 la Sigmaringen. Informațiile le-am preluat din biografia cu care Dora Mezdrea și Dinu Amzăr (fiul lui D. C. Amzăr) deschid volumul Rînduiala, o antologie de articole, studii și însemnări avînd toate aceeași trăsătură definitorie: spațiul cultural, religios sau politic românesc. Acribia Dorei Mezdrea și cultul pentru exactitatea nemăsluită a informației împrumută volumului profilul unei lucrări de referință în privința cunoașterii exilului românesc.
Cărturarul din exil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7538_a_8863]
-
emană, de la mare distanță, miros de brînză și de codița perpelită a godacului, zic necuvînătoarele; altfel, ieșim și noi în stradă, mergem la Haga (și-l angajăm pe Bogdan Aurescu!), la Bruxelles și Strasbourg, să ne apărăm drepturile și vechea rînduială, cotcodac, beee, muuu, guiț-guiț, cucuriguuu... Bau!
Noi directive by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7560_a_8885]
-
în funcție de protagoniști. Principalele figuri masculine care dau tonul și convenția dragostei sunt în număr de trei: preotul, cavalerul și trubadurul. Toți înconjoară femeia cu o rețea de opreliști și obligații, dar fiecare în felul lui. Preotul în numele crucii și al rînduielii divine, cavalerul în numele sabiei și al onoarei cazone, iar trubadurul în numele seducției și al înfiorării lirice. În consecință avem trei tipuri de iubire: dragostea creștină, dragostea cavalerească și dragostea curtenească. Pe o scara a severității morale, prima e neomenească prin
Între cavaleri și trubaduri by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7469_a_8794]
-
Gabriel Kohn, "Galben-negru până în măduva oaselor și dinastic până la exces". Ultimul secol al ofițerului habsburgic, poartă, cum se vede, un titlu cât se poate de elocvent, întemeiat pe un citat din Joseph Roth. Pornind de la constatarea că aparenta statornicie a rânduielilor Imperiului, simbolizate de longevitatea și popularitatea Împăratului, era asigurată de cele trei "armate" - a militarilor, a funcționarilor de stat ( beamtării, cum le ziceau românii) și a clericilor - Gabriel Kohn evocă evoluția oștirii habsburgice doar atât cât era necesar ca să reveleze
Portretul unei culturi by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/7476_a_8801]
-
folclorului românesc rezultă adevărul axiomatic că "lumea aceasta e întru totul faptul sfânt al mâinilor lui Dumnezeu. Veghea milostivă a Celui de Sus este, fără odihnă, înclinată peste zbuciumul de fiecare clipă al firii. Binele, ca și răul, coboară peste rânduielile universului după semnul mâinii sfinte a lui Dumnezeu." Plastica viziunii folclorice atestă o necesitate aproape absolută de concret. Abstracția se materializează, materia se ridică mereu către luminile astrale ale transcendenței. Din această perspectivă, Ovidiu Papadima analizează coordonatele specifice etnosului românesc
Studii de Ovidiu Papadima by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7134_a_8459]
-
un anume punct în sus, ale intelectualilor, - nonconformismul. Oricât de pârlit, insul începe să simtă că el este totuși cineva... Cunoaștem cu toții povestea petrecută între anii 413-327 înaintea erei noastre, - cum Diogene, cinicul, locuind într-un butoi, și care disprețuia rânduielile sociale și bogăția, primește vizita lui Alexandru cel Mare în trecere prin Corint... Nu se știe exact cum formulase împăratul-zeu întrebarea, văzându-l pe aprigul disident în butoi... Să presupunem că se adresase în felul nostru, ca la noi, românește
„Lixandru Machidon“ by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7156_a_8481]
-
în stare să te convingă: nu, n-ai descins în curtea unde un arhitect și-a aruncat de-a valma frânturi din capricioasele sale visuri nefinisate. Singure acoperișul scânteietor al moscheii și suplul ei minaret dau un aer de bună rânduială, de seninătate, agresivelor blocuri turn ce se-nghiontesc să-și facă loc. Soarele zilei târzii dăruiește priveliștii o lumină aurie, uimită. În orașul acesta trăiesc de când mă știu, iar serile, când se mai domolește vipia, stau aici la aer, îmi
Poeme de Morelle Smith by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7165_a_8490]
-
care se referă art. 53 alin. (1) dinLegea nr. 144/1925, s-a spus^8 că „... cu toată modificarea din noua lege organică din 20 decembrie 1925, care prin art. 53 dispune că Înalta Curte va putea judeca în fond, credem că rânduiala principală după care Curtea de casație nu este al treilea grad de jurisdicțiune nu a fost schimbată, deoarece pretinsa judecată în fond nu are loc decât atunci când e vorba «de o simplă aplicațiune a legii la faptele constante în
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
activului asociațiilor, împreună cu registrele și actele aparținînd acestora. (Lege, art. 3, 37, 46, 47, 53, 54, 64, 74 și următoarele, 83, 84 și următoarele, 96). Articolul 78 Judecată cererilor prevăzute la litera a, din art. precedent se va face conform rînduielilor cuprinse în cap. 2 din acest regulament. În cazurile prevăzute la punctele b, c, g și h de sub același articol, se face de urgență și cu precădere, termenul primei înfățișări neputînd fi mai lung de 15 zile libere de la primirea
LEGE Nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru PERSOANELE JURIDICE (Asociaţii şi Fundaţii). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106062_a_107391]
-
în fiecare zi că rămân cu mult în/ urma mea, mai exact în urma/ a ceea ce e nedefinit în mine, rămas pe prag, un/ suflet străin, feminin, probabil, care/ e plin de iubire - deprins cum o fi, în timp, cu/ duioase rânduieli/ primordiale, inexplicabile. Prevestind/ revărsarea. Mai nou,/ aud un mârâit de tigru în urechea/ stângă, mă paralizează, oare unde am ajuns până azi, de fapt? În ce junglă a inimii? Și/ n-ar trebui să fug, să mă ajung din urmă
Vârstele poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5954_a_7279]
-
e cu neputință să ți-l închipui căzînd în accese colerice sau tremurînd de pandalia unor ambiții nesatisfăcute. Și fiindcă nu se înfurie, nici nu depășește pragul convențiilor în uz. O croială cuminte care nu încalcă pragurile și nu sfidează rînduielile consacrate, aceasta e umoarea de bază a scriitorului. În plus, cu Ciprian Măceșaru înțelegi că sursa sensibilității artistice stă în vulnerabilitate, dar o vulnerabilitate care nu provine dintr-o clătinare patologică, ci din conștiința precarității constitutive. Această conștiință a șubrezeniei
Rutina de sentiment by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6210_a_7535]
-
drept „rege al țăranilor”. Pe o diagramă ce măsoară, la un capăt, apropierea ideologică de Legiune, iar la celălalt - apropierea metodologică de profesor sunt studiate „cazurile” principalilor reprezentanți ai școlii gustiene: D. C. Amzăr (liderul grupului legionar antigustian de la revista Rînduiala), Ernest Bernea (adversar al monografismului de pe pozițiile etnologiei și legionarismului), Traian Herseni (legionarizat vremelnic, dar fără să trădeze concepția sociologică a lui Gusti), Mircea Vulcănescu (aflat la jumătatea distanței între Gusti și Nae Ionescu), Henri Stahl (austromarxist debitor în tinerețe
Sociologia lui Dimitrie Gusti by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4877_a_6202]
-
Anton Golopenția (adept al unei sociologii moderne, puse - neutru - în slujba statului, nu a „națiunii”) și Octavian Neamțu (cel mai fidel concepției gustiene). Urmărindu-le traiectoriile politice, autorul insistă oportun pe eclectismul opțiunilor ideologice, subliniind că - excepție făcînd cei de la Rînduiala - e impropriu să vorbim despre grupuri constituite. I se poate, cel mult, reproșa lui Momoc, alături de o supralicitare a influenței Legiunii, selectivitatea... elitistă, numai elevii gustieni de prim-plan beneficiind de studii de caz. Interesantă e atitudinea lui H.H. Stahl
Sociologia lui Dimitrie Gusti by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4877_a_6202]
-
informează TRINITAS TV. „În Biserică săvârșim două feluri de Agheasmă, Agheasma mare și Agheasma mică. Agheasma mică este cea curentă pe care o săvârșim ori de câte ori nu avem apă sfințită. Agheasma mare o săvârșim în ziua de Bobotează și după cum arată rânduielile liturgice din cărțile de cult o săvârșim și în ajunul Bobotezei. Slujba este mare și mică și datorită mărimii slujbei, dar și efectele sunt diferite”, a spus Pr. Prof. Dr. Nicolae Necula, Facultatea de Teologie Ortodoxă din București. Agheasma mare
Bobotează- tradiții și obiceiuri. Certurile în casă sunt interzise și nu se dă nimic de împrumut by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/52376_a_53701]
-
condusă de o forță exterioară, încât putea merge mai departe cu ochii închiși. Acum și-a ieșit din ritm, a rămas singură, iar în jurul ei nu mai e nimeni, nu mai e nimic. Cât despre Oedip, cel care a tulburat rânduielile de la Delphi, el pune la îndoială veracitatea profeției declarând că nu a râvnit niciodată să ia locul tatălui său pe tron: Eu nu sunt făcut să fiu rege, zeii au comis o greșeală când m-au trimis să mă nasc
Oracolul dereglat by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5241_a_6566]