1,102 matches
-
cât și la sud, oriunde vezi, e totul mort, luminile s-au stins în port, ceremonia este gata, veniți și luați-mi beregata, să nu-mi ucideți nici un dor, nu pot să mor așa ușor, căci hoața iar sapă cu râtul și-mi răscolește tot trecutul, sunt libelula printre trestii ce zboară lângă mii de bestii; o, Doamne, nu mă rătăci, stai lângă mine vizavi, iubește-mă ca fiu al tău, nu m-arunca iară în hău, mai lasă-mă pe-
ÎN ŢARA UMBRELOR DE FUM de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1584 din 03 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379779_a_381108]
-
-ntorci Nu-i de glumă, e necaz. Căci aleșii n-au obraz. Nu sunt oameni, ci sunt porci. Deci ce zic rău? Vreau doar atât, Să venim cu mic cu mare Păn’ la Marea Adunare Să le punem sârmă-n rât. Emil Șușnea Buc.19.04.2015 Referință Bibliografică: Ce zic rău? / Emil Șușnea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1571, Anul V, 20 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Emil Șușnea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CE ZIC RĂU? de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374654_a_375983]
-
na sjom t'o ćhaw' pa tu na sjan m'i dajj. M'i dajj mujas ! Me na astarawa ke tuθe pa niekhderji na kam astaraw ke tuθe.” I Bizuneś avjas kerke ozesqi khajnes pala kada pheras pa rojas savri rât. Ajnasa hotarisajas te źal kaj ekh manuś phuro hen bute gozăça, sajisqe vakerdas ke o Segab na astarla ke laθe intem. Pala șo śundas ke laθe, o phuro buźando vakerdas laqe: “Me aśi aźutisarawa țuț, ama agos lazïmi te anes
TREI FIRE DE PĂR DE LEU de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371666_a_372995]
-
înflori epicurismul. Epicur a avut de înfruntat o reputație proastă. Timon a fost cel care i-a asociat figura cu porcul, animal care nu poate să-și ridice capul pentru a contempla cerul, ideile pure. Este condamnat să rămână cu râtul în pământul murdar. Epicur este autorul unor scrieri licențioase, colecționează cocotele, nu rezistă tentației libidinale, proferează obscenități, se dedă exceselor alimentare. Unele dintre aceste reproșuri au la bază fapte reale, dar ele sunt interpretate incorect, cu bună știință (M. Onfray
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
să contemple cerul. Așadar, nu are cum să devină un animal platonician în stare de o ascensiune dialectică care să-l transforme într-o vietate extatică orientată spre contemplarea ideilor pure; el rămâne o creatură grosieră condamnată să râme cu râtul în pământul cel mai murdar, scârbos și plin de gunoaie, hrănindu-se cu excrementele în care se bălăcește. în bestiarul filosofic, porcul e condamnat să rămână legat de pământ, de lumea aceasta, de realitate, de imediat. Conform perspectivei neopitagoriciene a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
detaliază chiar felul în care proasta întrebuințare, în timpul vieții, a părților trupului destinate reflecției și meditației modifică fiziologia: părțile inferioare sunt atrase spre pământ, membrele se scurtează, creierul se atrofiază și se apropie și el de sol, botul se lungește, râtul obligă la o abordare esențialmente olfactivă, deci animalică, a lumii. -3- O filosofie porcească? Epicur ascetul, trădat de trupul său, nevoit să facă din necesitate virtute, poate fi oare monstrul descris mai sus? Căci variațiunile pe tema bestialității nu s-
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
deloc uimitor dacă cei doi n-ar fi reprezentați în cea mai desăvârșită dintre nuditățile ontologice: ca schelete. Zenon îl amenință cu degetul pe Epicur care se înfruptă din tort... Și, în acest timp, cu laba întinsă a cerșetorie, cu râtul întins, un purceluș în carne și oase confirmă identitatea filosofului din Grădină. Exegeza clasică vede aici o piesă pseudo-epicuriană. O putem interpreta și ca pe o lecție stoică, cele două opțiuni sunt echivalente. Oricum, scena pare emblematică pentru epocă și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
constelația, ceea ce înseamn) c) vrea s) cunoasc) traiectoriile componentelor. Dac), totuși, aceast) informație i-ar putea fi oferit), ea ar fi inclus) în numeroase volume pline de tabele numerice, în timp ce el ar putea realiza c) nu le dorea cu adev)rât pe toate”. Problemă, conchide Ashby, e cum putem s) ne d)m seama de ceea ce dorim cu adev)rât s) știm, f)r) ,,a fi copleșiți de detalii inutile” (1956, p. 113). Vechiul dicton, ,,cunoaștere de dragul cunoașterii” este unul seduc
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ar fi inclus) în numeroase volume pline de tabele numerice, în timp ce el ar putea realiza c) nu le dorea cu adev)rât pe toate”. Problemă, conchide Ashby, e cum putem s) ne d)m seama de ceea ce dorim cu adev)rât s) știm, f)r) ,,a fi copleșiți de detalii inutile” (1956, p. 113). Vechiul dicton, ,,cunoaștere de dragul cunoașterii” este unul seduc)tor, probabil datorit) faptului c) cineva poate, în același timp, s)-și fac) de lucru, și s) evite dificilă
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
empiric) este întotdeauna problematic). Experiență ne induce adesea în eroare. Așa cum formulă Heinrich Hertz, ,,ceea ce este derivat din experient) poate fi din nou anulat de c)tre experient)” (1894, p. 357). Nimic nu poate fi vreodat) simultan empiric și adev)rât în mod absolut, o axiom) postulat) de Immanuel Kant și actualmente larg acceptat), cel puțin de c)tre cercet)torii științelor naturii. Și cum cunoașterea empiric) este potențial infinit) că întindere, în lipsa unui îndrumar potrivit nu vom putea ști nici
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
succes, modelul și lumea real) ar deveni unul și același lucru. Eroarea comis) ar însemna contrariul celei asupra c)reia Immanuel Kant ne-a adresat un atât de serios avertisment, si anume, acela de a realiza c) ceea ce e adev)rât în teorie se poate s) nu se dovedeasc) așa și în practic). Așa cum l-a adresat Kant, din avertismentul s)u nu reiese c) teoria și practica sunt identice. Teoria expliciteaz) un anumit fragment de realitate și este, prin urmare
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
fenomen îi poate fi dat) o explicație de natur) mecanic), atunci i se pot aduce, la fel de bine, o infinitate de alte explicații. Teoriile în fapt contruiesc o realitate, ins) nimeni nu poate vreodat) s) spun) c) ea e, cu adev)rât, realitatea. Suntem, prin urmare, confruntați atât cu o infinitate de date, cât și cu o infinitate de posibile explicit)ri ale acestora. Problema este una dubl). Faptele nu determin) teoriile; oric)rui set de fapte i se poate asocia mai
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
trebui s) duc) la aceptarea facil). Chiar dac) sunt trecute toate testele, trebuie s) se rețin) c) o teorie devine credibil) doar proporțional cu varietatea și dificultatea testelor, si c) nici o teorie nu poate fi vreodat) dovedit) ca fiind adev)rât). Eforturile f)cute de politologi, de a infera ipoteze din teorii, si de a le testa au devenit un loc comun. O mare parte a test)rii este f)cut), în linii mari, la fel. Unul dintre eforturile de a
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
prefigurate de teorie s-au confirmat în majoritatea ț)rilor imperialiste, si (3) dac) majoritatea ț)rilor în care s-au îndeplinit cerințele erau de fapt imperialiste. M-am referit la majoritatea ț)rilor, si nu la toate, nu neap)rât că s) fac mai facile testele pe care trebuie s) le treac) teoriile economice ale imperialismului, ci pentru c) excepțiile eșueaz) în invalidarea unei teorii, dac) ivirea lor poate fi explicat) cu temei. O pâl) de vânt care poart) o
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
și pentru Keynes, abordarea este una macroeconomic), examinând relațiile dintre aggregate la nivelul sistemului în ansamblu, pentru a explica starea economiei ca întreg. Avem acum în fâț) elementele de sorginte economic) ale teoriei hobsoniene a imperialismului. Confruntați acas) cu o rât) a profitului în sc)dere și cu resurse subutilizate, potențialii investitori pornesc în c)utarea unor posibilit)ți mai mari peste granit). Acele oportunit)ți sunt descoperite acolo unde au fost cel mai puțin exploatate la maxim - adic), în ț
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ri ale activit)ții imperialiste. Astfel, Hobson a tras concluzia c) imperialismul ,,implic) manevrarea mecanismului guvernamental de c)tre interese private, în special de c)tre capitaliști, în vederea garant)rii de câștiguri economice în afara ț)rii lor”. Opereaz), e adev)rât, și alți factori - patriotismul, zelul misionar, spiritul de aventur), de exemplu. Ins) factorul economic reprezint) ,,r)d)cină” din care pleac) toate, cauza determinant), f)r) de care întreprinderea imperialist) dispare. Forțele economice reprezint) ,,adev)râtul factor determinant în interpretarea
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
lor”. Opereaz), e adev)rât, și alți factori - patriotismul, zelul misionar, spiritul de aventur), de exemplu. Ins) factorul economic reprezint) ,,r)d)cină” din care pleac) toate, cauza determinant), f)r) de care întreprinderea imperialist) dispare. Forțele economice reprezint) ,,adev)râtul factor determinant în interpretarea politicii concrete”. Pe deasupra, direct sau indirect, imperialismul a fost considerat a fi r)spunz)tor pentru majoritatea, dac) nu chiar pentru toate r)zboaiele moderne (1902, pp. 94, 96, 126; cf. pp. 106, 356 și urm
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
relația de tip imperialist dintre bogați și s)răci r)mane principala explicație a bun)st)rii câtorva și a suferinței celor mulți. Trebuie atunci s) ne punem întrebarea dac) p)rțile nordice și vestice ale lumii le-au împov)rât, într-adev)r, pe cele sudice și estice, si dac) exploatarea celor din urm) le-a îmbog)țiț, în schimb, pe primele. A adus imperialismul exploatare economic), s)r)cie și conflict asupra unor popoare care nu fuseser) deja dinainte afectate
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
din motive dezv)luite într-un comentariu pe care el îl face asupra sistemelor internaționale anterioare: O ,,moderație sau o imoderație a sistemului ar putea”, scrie el, ,,fi m)surat) examinând obiectivele principalelor unit)ți” (1968, p. 33). E adev)rât, el chiar accept) uneori influențe sistemice, ins) acestea par a fi întotdeauna ușor dep)site - de efectele tehnologiei nucleare, dac) nu de ambițiile conduc)torilor. Sistemul s)u este atat de deficitar, încât îi d) libertatea s) selecteze pe oricare
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
le-a înzestrat cu tendințe proprii, pentru c) a presupus c) sistemele atribuie roluri actorilor, pentru a fi avut convingerea c) structurile instituie nevoi și determin) finalit)ți, si pentru c) a neglijat forțele interne (1959, pp. 360-361). E adev)rât, într-o carte prin care încearc) dezvoltarea unei teorii a politicii internaționale, Kaplan enunț) în mod firesc și corect unele asumpții simplificatoare, omițând s) scrie pe larg despre diversit)ți naționale și forțe interne. Chestiunea teoretic) relevant) r)mane totuși
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cunoaștere studiind structura. Lucrurile ar sta astfel din dou) motive. Despre structur) se spune c), în sens larg, este un concept static, și în sens restrâns unul lipsit de conținut. Deși nici una dintre pozițiile afirmate nu este în totalitate adev)rât), ambele sunt sugestive. Structurile apar ca fiind statice, deoarece ele se întind adesea pe perioade lungi. Chiar și atunci când structurile nu se schimb), ele sunt dinamice, nu statice, în sensul c) altereaz) comportamentul actorilor, afectând rezultatele interacțiunilor lor. Dat) fiind
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
semene una cu alta. Pattern-urile se formeaz) cu privire la amplasarea firmelor, la felul lor de organizare, la modurile lor producție, la felul în care arăt) produsele lor, si la metodele lor de marketing. Ordinea se vede în rezultate, nu neap)rât în într)ri. Cei care supraviețuiesc împ)rt)șesc anumite carateristici. Cei care se îndreapt) spre faliment nu le au. Competiția impulsioneaz) actorii s)-si acomodeze comportamentele cu practicile sociale cele mai aceptabile și mai reușite. Socializarea și competiția reprezint
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ministru, în m)sura în care i se acord) puteri sporite, este probabil s) aib) o asemenea vârst) sau experient), o înțelepciune, dac) vreți, care ar face improbabli), din partea sa, o exercitare în fort) a acestei puteri. Dac) este adev)rât c) Anglia se mișc) lent, aceasta este o parte a explicației - o parte mai consistent) decât mult pomenitul caracter național, despre care se presupune c) vine în contradicție cu angajamentul ideologic sau politicile programatice. Limit)rile la care ajung s
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
și când primul ministru se confrunt) cu o facțiune rebel), întrucât un partid nu este niciodat) monolitic. Un partid bine condus va ar)ta ca fiind disciplinat aproape în mod inerțial, ins) abilit)țile manageriale sunt dificil de dobândit. Adev)râtul prim ministru sau lider de partid acționeaz), dac) este posibil, în moduri care s) evite disensiunile, anticipându-le. Sunt f)cute concesii; chestiunile dificile sunt amânate și, din când în când, evitate în întregime. Dac) ne imagin)m cele dou
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
prețul crește, atunci și profiturile vor crește. Dac) profiturile cresc, atunci va fi atras capitalul, și producția va crește. Dac) producția crește, atunci prețul va sc)dea pan) la nivelul lla care produc)torii m)rfii obțin profituri la o rât) prevalent). Aceast) succesiune de propoziții ar putea fi extins) și prelucrat), ins) procedând astfel nu ar servi scopului meu. Vreau s) subliniez c), desi aștept)rile formulate au devenit acum banale, la ele nu ar fi putut ajunge economiștii care
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]