279 matches
-
Poate se temea de mine, de aceea mama ei mă șfichiuia cu privirea aceea lividă. Am încetat să mai privesc în jur, să nu mă prăvălesc mai mult decât trebuia în stânjeneala aceea emblematică. M-am lăsat atras de un râuleț mocirlos, pe ale cărui maluri uscate se vedeau gunoaie și un nor rătăcitor de musculițe. Bărbatul de lângă mine era tăcut și profesional. În localități încetinea, ca și cum ar fi vrut să le dea celor vii posibilitatea să trimită un salut, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
după altul și îi încărca în vagonet, transportându-i afară, unde movila pe care tot el o terminase de spălat cu câteva zile mai devreme, creștea acum la loc. Mai pierduse cam o jumătate de zi cu reparatul podului de peste râulețul subteran, care abia mai rezista sub greutatea ce trecea peste el, amenințând să se rupă. Nu-i plăcea de loc faptul că iar trebuise să se întrerupă din lucru dar nu avea încotro. Dacă nu lua măsuri imediat, acesta s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
copleșit. Lovit de moarte, cu ultimele puteri, Negru se ridică deasupra celor trei și mai roti odată paloșul deasupra capului. Lovitura nu-i nimeri pe atacatori, însă tăișul reteză vârful muntelui care se prăbuși cu un zgomot asurzitor în apele râulețului ce curgea la poale. Ileana se opri și se întoarse spre apă, arătând cu mâna în întuneric: Uite! îl îndemnă ea pe Cristi să privească. Dacă te uiți acolo, ai să vezi și tu ce a mai rămas din muntele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
a spus că e un ofițer în armata română și că vila roz îi aparține. Dar niciodată n-am avut ocazia să-l cercetez mai de aproape și nici n-am voit să limpezesc misterul. Prin fața casei noastre trece un râuleț destul de murdar, care se lărgește brusc și se varsă în marea de aproape. Marea pe aici, strânsă bine în golf, este destul de cuminte, nu se înfurie niciodată, cel puțin în anotimpul acesta, așa că râulețul rămâne în fiecare zi identic. Pe
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
misterul. Prin fața casei noastre trece un râuleț destul de murdar, care se lărgește brusc și se varsă în marea de aproape. Marea pe aici, strânsă bine în golf, este destul de cuminte, nu se înfurie niciodată, cel puțin în anotimpul acesta, așa că râulețul rămâne în fiecare zi identic. Pe dânsul se agită, fără să le oprească nimeni, gâște și rațe. Le privesc deseori de pe o înălțime de lângă casă; stau pe niște pietre mari și netede, așezate parcă anume să formeze o bancă. Sunt
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
boala pisoiului. În astă seară, întorcîndu-ne de la Cavarna, am vrut să mai întîrziem pe ponton. Dar la capătul pontonului, pe neașteptate, s-a ivit o umbră: domnișoara Țurai. Prezența ei ne-a schimbat dintr-o dată toaie gândurile. În fața casei, lângă râuleț, Ioana îmi spune: "Ți-aduci aminte cum dădeai de mâncare gîștelor?" Uitasem gîștele! Mă amuzasem zilnic cu ele. Parcă istoria aceea s-a întîmplat în alt an. Și câteodată, când îmi apare iarăși în minte Ioana goală, căutând satisfacții cu
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
renunțat a-l mai căuta. Era cam pe la mijlocul celei de a treia zi când paladinul a ajuns pe malul unei ape ce străbătea șerpuind, o livadă smălțuită cu flori. Copaci înalți ale căror vârfurei se îmbinau formând o boltă, umbreau râulețul, iar zefirul care le legăna frunzișul tempera căldura. Aici veneau ciobanii să-și astâmpere setea și să se adăpostească de arșița amezii. Aerul îmiresmat de flori le turna parcă puteri noi în vine. Roland a simțit imediat o înrâurire binefăcătoare
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
s-o privești îndelung să o strângi la piept de parcă ai asculta bătăile de inimă pe care le-am ascuns în ea apoi cu mâinile tremurânde să desfaci plicul și să mângâi rândurile care curg în ochii tăi ca un râuleț grăbit de primăvară să te uiți prin părți și să asculți de unde vine freamătul de frunze ah da și el picură dintre rânduri a toamnă mereu a toamnă uitată să plece din inimă apoi să recitești în căutarea ochilor mei
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
vezi, fântâna e seacă. Dar n-am atâta inimă s-o umplu și sper, în ciuda evidenței, că apa va începe să picure prin pereții ei uscați. Dar n-ai nevoie de-o fântână, zise Vultur-în-Zbor. Ai izvorul, arătă el înspre râulețul cu apă proaspătă care curgea printre copaci. Virgil Jones pufni. — Era o chestie de făcut, spuse el, chiar dacă e o idee proastă. — Ai o ambiție ciudată, domnule Vultur, zise Virgil Jones. Să îmbătrânești, să mori. Cum se face că un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
număr de toponimice, unul dintre ele fiind Laguna lui Golovnin, din peninsula Seward, din vestul Alaskăi, unde trăiește fluturele Parnassius phoebus golovinus (care cere neapărat un sic), descris de doctorul Holland; dar străbunicul nu are cu ce se lăuda În afară de râulețul foarte albastru, aproape indigo, chiar scandalos de albastru, care șerpuiește printre stânci ude; căci a părăsit curând marina, n’ayant pas le pied marin (după cum se exprimă vărul meu Serghei Sergheevici, care mi-a dat informații despre el) și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
de zece și altul de doisprezece ani, urcară in minionul autoturism de excursie, și plecă la Crucea albă de mesteacăn. Adică, a venit la locul ei preferat, de la poalele marelui deal Vama. Parcă mașina pe drumeagul de pădure, paralel cu râulețul Vama, și porni, cu odraslele, spre pisc. Avu de urcat una sută patru scări. Trepte din beton,din loc în loc presărate cu băncuțe, pe care eventualii turiști să aibă unde-și trage sufletul, după care, să-și continue urcușul spre
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
neliniștit era cel mărișor. Își găsea de joacă printre micile tufe de iarbă și flori dintre cursul apei și drumeag. La un moment dat, auzi, de către deal, un zgomot necunoscut lui. Ceva, care-l înfioră. În același timp, de sub malul râulețului, apăru apa, care-l sperie. Voi să fugă spre drum, dar, nu mai apucă. Un trecător, văzând pericolul, le sări în ajutor. Intră repede, până pe la genunchi, în apa al cărei nivel creștea vertiginos, îi apucă, pe copii, în brațe
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
repetă obsesiv: nu-i nebun, dom' judecător. În sinea ei a luat o decizie fermă: Îmi voi face dreptate. Șișu era aproape vecinul ei, la a patra casă. Erau cele patru case care aveau grădina din spate, brăzdată de un rîuleț. Vara Șișu dormea pe prispa casei, la aer curat, apărat de un cîine nebun ca și el. Na, cuțu, papă pîniță cu antigel, șușotește Liana. Bietul cîine, flămînd ca un lup, a înghițit hulpav și a murit în dureri groaznice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
dar florile și fructele nu pot fi Închise după un zid. Florile izbucneau din mijlocul unui strat de anghinare sau țîșneau ca niște flăcări din umbra pomilor. Dincolo de livadă, grădina se pierdea Într-un fel de cîmp, străjuit de un rîuleț ce forma un iaz murdar, În mijlocul căruia se Înălța o insuliță cît o masă de biliard. Aici, pe malul iazului, Digby dădu peste maiorul Stone. La Început Îl auzi numai: niște mîrÎituri furioase, ca ale unui cîine care visează. Digby
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Bărbații au o profesie incertă, nu sunt nici țărani, nici muncitori. Unii lucrează pe la fabrici în Făgăraș. Un autobuz prăfuit îi aduce spre seară și îi deșartă în fața primăriei. Ceva mai la vest de mijlocul satului, curge și azi un râuleț strâmb și prizărit ("vale" i se zice în Lisa) cu apă puțină, suptă vara de arșiță, dar suficientă pentru a pune în mișcare, pe vremuri, roțile a două mori și o piuă sau pentru a fi utilizată toamna la cazanele
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
baba lui, așa cum au rămas toți bătrânii satului. Ordonanța Petrache B....ă Petrache se trezea de dimineață, mulgea vacile, făcea curat în șură, ducea vitele până la Călina în mijlocul pădurii. Le dădea la apă în Călina, căci așa se numește acel râuleț de la marginea pădurii acum. Le tăia vâsc cu securea, iar după ce mâncau bine vitele le aducea acasă, le băga în grajd, apoi mânca și el. Se schimba în haine de sărbătoare, după care pleca și el la joc, unde era
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Nickie? Nu, dacă e să pescuim Îmi tai o creangă. O luă În fața surorii sale, ținîndu-și carabina Într-o mînĂ și păstrînd puțină distanță față de apă. De-acum Începuse să vîneze. — E un pîrÎu tare ciudat, spuse soră-sa. — E rîulețul cel mai mare pe care l-am văzut În viața mea. — E adînc și destul de Înfricoșător pentru un pîrÎu. — Se tot varsă-n el izvoare noi. Și tot sapă pe sub maluri. Apa e Îngrozitor de rece, Piticot. Bagă mîna să vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
Vulcan, Al. Cazaban, N. N. Beldiceanu, A. Mândru, Al. Macedonski, N. Batzaria, Constantin Nutzescu (Din vis de-o clipă), N. Mihăescu-Nigrim, Ion Pas (Fiecare cu focul lui... O faptă bună), I. Chiru-Nanov (Paștile), Al. T. Stamatiad, Corneliu Moldovanu, Victor Eftimiu, Const. Rîuleț, V. Demetrius, Al. Vlahuță, Zaharia Bârsan (Sus frunțile!), Mihai Codreanu (O datorie sfântă). Rar apar traduceri, datorate lui Al. T. Stamatiad (după Maurice Maeterlinck) și Radu D. Rosetti (după François Coppée), medalioane (D. Caselli, Marioara Voiculescu, Al. Cazaban), epigrame de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290572_a_291901]
-
I. Sângiorgiu), I. Ross (F. Brunea-Fox). I. Peltz scrie despre Marcel Iancu, Brunea-Fox, T. Arghezi, Ed. Mirto. La sectorul poezie apar numele lui Horia Furtună, Ion Al-George, D. Karnabatt, N.N. Șerbănescu, George Silviu, G. Nichita, Ion Vinea, F. Aderca, C. Râuleț, Sergiu Dan, Al. Bilciurescu, Camil Baltazar, Filip Corsa, Al. Robu, M. Cross. Proză semnează I. Peltz, A. Savelea, F. Brunea-Fox, articole și eseuri - N. Davidescu, Ion Tatu, I. Vinea, critică literară - Sergiu Milorian, critică de artă - M.H. Maxy și Cicerone
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285992_a_287321]
-
izbutind a impune (pirandellism precoce) o altă imagine despre sine decât realitatea. "Bunicul" e un alt marchiz de Priola, căruia bătrânețea îi împuținează succesele și care se consolează cu emoțiile paterne. Al. Florescu, Ion Miclescu, M. Polizu-Micșunești, Emil Nicolau, C. Râuleț erau până în 1916 furnizorii oficiali ai teatrului. Ei sunt azi uitați. Dar Zaharia Bârsan mai colectează succese teatrale cu Trandafirii roșii, poveste zaharată, deși decentă, a unui Zefir care își sacrifică sângele spre a înroși trandafirii destinați unei Liane. Îl
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cât și cel cultural - istoric. Dintre cele mai cunoscute obiective naturale amintim de cele peste 385 zone naturale protejate, circa 30 peșteri naturale (potrivit opiniei lui Emil Racoviță acestea au o lungime totală de peste 89 km), peste 3000 râuri si râulețe, care formează niște defilee fascinante, păduri seculare, numite în Moldova "codri". Patrimoniul cultural - istoric în mare parte la fel este plasat in perimetrul rural: peste 30 fortificații antice și medievale, 30 mânăstiri ortodoxe redeschise, din care 4 sunt cioplite în
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC AL ZONEI RURALE by Alexandru NEDELEA () [Corola-publishinghouse/Science/83106_a_84431]
-
oraș al Peninsulei Iberice, Madridul este al treilea oraș ca număr de locuitori din Europa, cu o populație de peste 3,3 milioane în orașul propriu-zis și peste 6,3 milioane în aria metropolitană. Madridul este traversat de râul Manzanares, un râuleț ce izvorăște din Sierra de Guadarrama și se varsă în râul Jamara, puțin important ca dimensiuni, dar cu o importanță istorică deosebită. Pe malurile sale a fost construită prima citadelă care a marcat începuturile acestui oraș, la mijlocul secolului IX. Pe
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
din marmură și este intitulat Pasiunile Umane) Parcul Léopold este un alt parc public important din Bruxelles, deschis în anul 1880 și acoperind o suprafață de 10ha. În partea centrală a parcului elementul de atracție este un lac alimentat de râulețul Maalbeek, iar printre elementele vegetale din parc se numără multe specii rare de arbori (rămase dintr-o veche grădină botanică). Parcul este cunoscut pentru amplasamentul în această zonă a Clădirii Parlamentului European. Parcul Expozițional Heysel a fost înființat în scopul
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Stamatiad, Iuliu I. Roșca, Al. Obedenaru, Th. D. Speranția, Petre Dulfu, Maria Cunțan, N. Pora, V. Demetrius, Christea N. Dimitrescu (Cridim), Al. Cazaban, Ion I. Greculescu (fragmente din romanul Domnișoara Celina, semnate cu pseudonimul Popic), Radu Cosmin, Ion Dragoslav, Const. Rîuleț, Victor Eftimiu, D. Nanu, Cincinat Pavelescu, Corneliu Moldovanu, G. Bacovia, Mihail Cruceanu, N. Davidescu, Leon Feraru, George Gregorian, Ion Pillat, V. Voiculescu, Liviu Rebreanu, Mihail Celarianu, Vladimir Corbasca, Ion I. Pavelescu, Horia Furtună, Ion Barbu ș.a. Un spațiu generos e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]
-
Holban, Tudor Mușatescu, Aureliu Cornea, George Scrioșteanu. Mai apar fragmente din piesele Omul cu mârțoaga de G. Ciprian, Sminteala cuconului de Mihail Sorbul, Mitică Popescu de Camil Petrescu, Acord de Vintilă Russu-Șirianu, Greva încornoraților de Mircea Ștefănescu, Papagalii de Const. Rîuleț, o scenetă de Valeriu Mardare. După ce, la începutul lunii februarie 1929, Camil Petrescu și apropiații săi părăsesc U.l., conducerea o va prelua - cum se menționează abia peste un an - Șt. Brăiloiu, care păstrează în mare aceeași structură până la 13
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290365_a_291694]