3,492 matches
-
dragostei de viață... Cresc brațe de lumină pe inelele gorunilor încrustate cu nume sfinte tropotesc adâncurile în hora libertății pe pământul din care răzbate duhul Iancului strigătul bravilor sfârtecați sub roți prăvălite sub plesnetul cnutului într-un timp nemilos când rășina brazilor picură frunțile ostenite cu amintiri de demult sculptate în mințile fiilor acestui tărâm... Tulnicăresele, mândrele munților neliniștii împletindu-și pe sânii sprințari miresme de fân cosit cu panglici de vise feciorelnice vestesc sărbătoarea... Au fost fetele târguite pe crestele
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370426_a_371755]
-
la târg. Martin Vasilica, Sibiu, județul Sibiu, expune vase ornament tradiționale sau unicate, rod al imaginației personale, lucrate la roată sau pe placă la masă, în culori naturale de pământ, prelucrate chimic, fără smalț, pictate după ardere, date cu o rășină naturală pentru luciu. Florea Ștefan, din Craiova, absolvent al Facultății de Ceramică Tehnică și Ceramică Artistică Postuniversitară, prin obiectele de ceramică realizate în viziune proprie, își propune o aducere a tradițiilor în actualitate, o corelare a artei sale cu literatura
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
Acasa > Orizont > Atitudini > CINE „PLĂTEȘTE” ?! Autor: Dorel Dănoiu Publicat în: Ediția nr. 2118 din 18 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Cine plătește ?! ( în urma unui reportaj T.V.) Bucegii plâng cu lacrimi de rășină. Oftat adânc răsună printre brazi cu întrebarea mută, despre vină și un răspuns de dat, nu mâine ... AZI ! Gem fierăstraie puse pe tăiere, să umple pungile nesățioase trecând prin porțile de priveghere deschise abuziv, cu mite grase. Rămân doar cioturi
CINE „PLĂTEȘTE” ?! de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369352_a_370681]
-
de la părinți- iar pofta dumnealor să le permită omorul de natură și de sfinți. Și împreună cu Bucegii-n jale plâng ciute, cerbi, întregul habitat ! Oameni cinstiți, găsiți acum o cale de a opri un jaf, nemeritat !!! Bucegii plâng cu lacrimi de rășină... de Dorel Dănoiu Referință Bibliografică: Cine „plătește” ?! Dorel Dănoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2118, Anul VI, 18 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dorel Dănoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
CINE „PLĂTEȘTE” ?! de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369352_a_370681]
-
Trupul Lui, dezbrăcatul, arde în frig, Tăcerile mele sunt așa mărunte Și nu e nevoie să mi le strig... N-o să le spun niciodată-ajunge! De-acum și până la capătul zării, Rana din fluierul Lui dacă plânge Îmi picură-n suflet rășina-mpăcării. El nu ne-a fost, Crăișorul bolund, Nici nu-i cunosc suferința de-aproape, Dar știu că îmi place în ea să m-ascund, Cum se ascunde lumina sub pleoape. Aveți prea destule durerile voastre De tot ce v-
PRIETENII MEI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369399_a_370728]
-
Nimeni nu-mi putea lua fericirea serilor când, într-o cameră citeam, citeam cărți ale căror subiecte mă făceau curioasă: psihologie, astronomie, literatură... orice, nici fervoarea și tensiunea nopților când întrebările curgeau. Cine sunt, ce sunt, de ce mie?! Lacrimi de rășini, sânge și sare, miere și sucuri par a se revărsa din arterele mele, crestate de melancolia maturității târzii. Am învățat că fiecare zi este o mică viață care se sfârșește. - Cum?! - În acele momente mi s-a aprins în inimă
ROMAN CAPITOLUL DOUĂZECI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369346_a_370675]
-
unde locuiau dragii mei părinți. Aveam neapărat nevoie de un ou cu o mică spartură prin care ieșea cioculețul unui puișor - mort desigur - incercând să părăsească închisoarea găoacei și pe care să-l încastrez în lucrările mele de artă din rășină sintetică pentru a fi păstrat pentru eternitate. Deci, mă opream din drum și întrebam „nanele”, pe care le vedeam pe la câte-o poartă sau stând la taifas pe băncuțele din fața casei, dacă au avut parte de pui de găină nenorocoși
BANCA AMINTIRILOR (8) OUL, ŞOPÂRLA ŞI MAMA SOACRĂ de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369655_a_370984]
-
abia au reușit să spargă peretele care îi ținea captivi și să scoată puțin cioculețul, după care, consider că i-a lăsat puterile și au sucombat. Și astfel, asta a fost soarta unuia dintre ei... pentru a fi inclus în rășină sintetică, surprins exact așa cum a reușit doar să crape coaja în care s-a dezvoltat și să scoată puțin cioculețul după un pic de aer proaspăt. Eu l-am conservat pentru eternitate și poate natura l-a fericit să nu
BANCA AMINTIRILOR (8) OUL, ŞOPÂRLA ŞI MAMA SOACRĂ de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369655_a_370984]
-
soacre duc la un final hazliu al acestei povestiri. Tot în aceleași zile când mă ocupam de contractarea puișorilor morți prematuri pentru a-i trasforma în obiecte de muzeu îmi vine ideea să încastrez și o coadă de crocodil în rășină sintetică... (Glumesc!) Dar cum crocodilii nu prea cresc prin pădurile Bihorului, m-am mulțumit și cu o banală șopârliță! De fapt aveam nevoie doar de coada acestei, cu are am dorit sa fac o compozitie: „un mic gard de sârma
BANCA AMINTIRILOR (8) OUL, ŞOPÂRLA ŞI MAMA SOACRĂ de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369655_a_370984]
-
mai admirative, altele cu invidie! Dar eu, cum de mai multă vreme doream să scap de asemenea sarcini de onoare, sarcini care impuneau o responsabilitate enormă, ore de muncă în plus, cercetare, „descurcăreală”... le spun deschis că nu mai am rășină specială pentru a executa acel cadou specific care să reprezinte județul nostru drag! O explicație pentru cititori! Anterior, mai creasem mai multe cadouri „oficiale” pe care le incastrasem într-o rășină speciala transparentă! După un moment de nedumerire, ideia salvatoare
FLOAREA SOARELUI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369652_a_370981]
-
cercetare, „descurcăreală”... le spun deschis că nu mai am rășină specială pentru a executa acel cadou specific care să reprezinte județul nostru drag! O explicație pentru cititori! Anterior, mai creasem mai multe cadouri „oficiale” pe care le incastrasem într-o rășină speciala transparentă! După un moment de nedumerire, ideia salvatoare vine din partea șefului de la turnătoriei, care spune că... în fond suntem o fabrică metalurgică și că cel mai bine ar fi să turnăm în bronz bustul tovarășului Ceaușescu! Ura, din nou
FLOAREA SOARELUI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369652_a_370981]
-
poate venise și pentru ea toamna... M-am gândit să nu le las să piară... și le-am luat acasă! Am luat deci cu mine tulpina cu cele două fire de floare inbatrinite și lăcusta și le-am imortalizat în rășină sintetică... (vezi foto) Am considerat că așa vor trăi peste veacuri! Din colțul ochiului parcă îmi curgea o lacrimă de regret după frumoasa natură. În gând recitam cadențat o poezie rămasă în memorie de pe vremea când eram copil: „Cri, cri
BANCA AMINTIRILOR (14) TOAMNA TÂRZIE de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369687_a_371016]
-
învelit în lungul drum al odihnei veșnice și l-a petrecut când sufletul lui, înainte cu o zi de marea sărbătoare a Crăciunului, s-a ridicat la ceruri: Dumnezeu a blagoslovit bradul să rămâie verde și frumos întotdeauna: iar din rășina lui să fie făcută tămâia ca lucru sfânt. (L.Magdan, 2006:4). În casele gospodarilor creștini, beculețele aprinse ale Pomului de Iarnă se sting și se aprind ca o pâlpâire a vieții. Mesele îndestulate cu bucate, în mijlocul cărora lumânările sfârâie
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
25 aprilie 1942 ROȘIORII DE VEDE E-o viață, mai vânătă, mai stinsă În burgul vechi de care îmi legai Adolescența mea trudită și învinsă - Năvod de stele, vis și putregai. Îmi pare toamna mai fără conture Cu miros de rășini și de inert Decât altdată barca ei ușure Ce reteza nădejdile pe sfert. Alți oameni defilează pe’nserare Ca să-și înghită porția de timp. Burghezi mărunți, ei nu duc în spinare Nici besne mari, nici țăndări din Olimp. Încătușat pe-
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
de aici a început calvarul obișnuit la început de weekend pe Valea Prahovei. Mai cădea și ploaia asta nesuferită, suprapunându-se peste întunericul și aglomerația de pe șosea. Ștefan deschise fereastra și inspira aerul umed, cu miros proaspăt de cetină și rășină, adus de ploaia rece căzută molcom peste brazii ce străjuiau partea muntoasă a șoselei. Privirea i-a fost atrasă în oglinda retrovizoare de luminile jucăușe ale unei mașini sport care nu respecta nici cele mai elementare reguli de circulație. Se
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370205_a_371534]
-
în: Ediția nr. 522 din 05 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Ospăț țin norii de rugină Cu sâmburi înfloriți în lut, Pământu-n partea sa virgină Rămâne prins în absolut. Îmi urcă seva-n trup, solemn Vărsând în ochiul meu lichid, Rășina dulce a unui lemn De porți cu care mă deschid. Apoi grăbit prin timp s-apuc Îmi pipăi rana-n colțul ierbii Și cânt durerea-n fluiere de nuc Când la izvor se adapă cerbii. Doar tu rămâi mereu mirată
DE VISE FURATĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 522 din 05 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353477_a_354806]
-
de pielărie, opinci, foarfeci, cuțite, dălți, topoare... Îmi aduc aminte de un cântec pe care l-am auzit în copilărie cântat de cei bătrâni de la munte: „O plecat moțu prin țară/ Cu doniți și cu ciubară/ Și cu ciucuri de rășină/ Să le deie pă fărină// Munții noștri aur poartă/ Noi cerșim din poartă-n poartă/ Hai căluț la deal, la vale/ Că n-am la copii mâncare// Du-mă Doamne-n pace acasă/ La pruncuți și la nevastă...” Moții respectau
ÎN ŢARA MOŢILOR de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352908_a_354237]
-
am înțeles totuși cum a calculat acel diamentru să fie în concordanță cu totalitate doagelor care alcătuiesc un butoi! L-am întrebat de unde știe această lege matematică? Răspunsul sec, fără nicio altă explicație: „De la tata!”. Mi-a mai spus că rășină de brad asigura etanșitatea perfectă a butoiului. Am mai dorit să aflu de ce ușa de la grajdul de animale este plină de cuie cu partea ascuțită în afară, ca o perie! Mi-a explicat că acele vârfuri ascuțite îl feresc de
ÎN ŢARA MOŢILOR de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352908_a_354237]
-
adevărate. TE PORT ÎN ICOANĂ Pe-un ram de alun lângă ciutura slută Ultimul zvâcnet al iernii se simte - Fulgii valsează în curgere mută Și-un cânt răgușit de hulub se mai minte. În vatră-i jăratec, un iz de rășină Plutește-n odăi cu mușcate arzând - Crâmpeie de suflet, trăire divină, Răbojuri de stele pe bolți lunecând. În colțul de veghe - eu, rob al tăcerii, Cu tâmple albite, de dor fremătând, Din pulberi de clipe, la marginea serii Iubirea renaște
POEMELE AMURGULUI (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353032_a_354361]
-
capului, coloanei vertebrale și a costițelor fine, care, cu toate „tehnicile folosite” se desprindeau de la locul lor firesc. În ideea reușitei acestor amănunte, aș fi așezat scheletul lângă barca ajunsă la mal, conform descrierii, și aș fi inclus totul în rășină transparentă precum alte lucrări personale de artă. După mai multe incercări nereușite știind că „mai are balta pește" l-am rugat din nou pe tata-socru să-mi mai aducă încă vreo zece pești, având o idee salvatoare... La 30 de
BANCA AMINTIRILOR (2) – FANTOMELE de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353093_a_354422]
-
și Recea de Costești, județul Argeș, motive geometrice existente pe prosoape, ștergare, fețe de pernă. Mărțișoarele din argilă polimerică sunt lucrate manual, coapte la cuptor. În expoziția dumneaei sunt prezente și mărțișoare din flori naturale, presate și uscate, puse în rășină, felicitări pictate și felicitări cu flori presate. Gherghe Mioara (Berbești, județul Vâlcea) participă pentru a doua oară la Târgul de la Muzeul Țăranului Român unde expune ghiocei croșetați din mohair. Gherghe Iris, profesor de desen, creează mărțișoare pe pastă ceramică pictată
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
Ceaiul se bagă în spirt sanitar (amestec 1 la 1) și se face frecție. Nu se bea! Frecția este rotundă în partea de jos, sub buric și la organele sexuale. -Fumuri pentru descompunerea pietrelor de la ficat, rinichi și fiere. Ingrediente: rășină de brad, clei de cais, clei de cireș, clei de piersic, clei de vișin, clei de prun Se ia câte o bucățică de mărimea bobului de grâu (sau de porumb...) din fiecare. Se pun pe o plită încinsă sau pe
FOREVER de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354552_a_355881]
-
Calusării Auzi cum trec, coboară dinspre daci Cu pașii lor împletiți în memoria ierbii Cu glasurile lor cărări de amurguri și zări Nici un vuet de luptă nu se aude pe creste Nici un foșnet... Doar pacea răsfrantă-n rășini Ceață din trupuri se risipește Din sceptrul cântecului răsar lumini Se dezlănțuie dânsul! Aripi nevăzute le cresc dintr-un clocot Furtuni de ropote calea-și deschid Sub tălpile lor arcuiesc nemurirea cu batele lor opresc vântul uimit Ce asculta și
CALUSARII de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354647_a_355976]
-
Ediția nr. 1912 din 26 martie 2016 Toate Articolele Autorului NATURĂ ȘI CIVILIZAȚIE ÎN JUDEȚUL BRAȘOV Decembrie 2015. Petrecem Sărbătorile de Crăciun în județul Brașov. Ne cazăm pe Valea Râșnoavei din orașul Predeal. Locul puternic energizat, aerul curat, mirosul de rășină, verdele pădurii, susurul apei, soarele strălucitor, răsăritul și asfințitul soarelui, răsăritul lunii sunt câteva din deliciile cu care natura ne răsfață în această perioadă. Poziția pe care o avem nu ne permite să vedem răsăritul de soare în toată măreția
NATURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347117_a_348446]
-
veșted al unei toamne pierdute în iarnă. Pâlcuri de iarbă verde scot capetele deasupra frunzelor din loc în loc. Soarele începe să mijească anemic printre ramuri. Pădurea ne amețește cu mirosul ei rece, dar natural, de pământ reavăn, de frunze uscate, rășină de brad. Simți o stare de calm, de revigorare, o dorință de a permanentiza această relație cu cosmosul în elementele lui esențiale: pământ, aer, vegetație, lumină. Aș vrea să am picioarele puternic înfipte în pământ și prin ele să îmi
NATURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/347117_a_348446]