454 matches
-
Eram conștient de fericirea mea și presimțeam că o voi pierde. O teamă secretă îmi măcina zilele. Nu eram chiar atât de fericit pe cât pretind acum” (I, 149). Nimic nu se compară cu copilăria petrecută la Rășinari: „În afara anilor de la Rășinari, am trăit în anxietate, în teama de... angoasă. Cine are, cine va mai avea vreodată o copilărie ca a mea, o copilărie desăvârșită?” (I, 106). Ciudat că, departe de țară, anotimpul pe care și-l amintește cu nostalgie e iarna
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
crezut și cred în pictura mea și voi crede mereu, atâta timp cât sunt sincer cu mine însumi și cu ceea ce pictez. Cred că voi fi sincer pentru că tot ce eu pictez iubesc cu adevărat.” Născut la 20 septembrie 1942, în localitatea Rășinari, jud. Sibiu. Debut artistic -1958 Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Vasile Savonea, Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 53, 123; Ioan Meițoiu, Stare de dor. Poeți și pictori țărani, Ed.
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
246; Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 57, 58. „....Născut și trăind aproape continuu într-un sat în care izvorul nesecat al folclorului nostru și-a păstrat apele negreșit de limpezi - este vorba de Rășinarii lui Goga - Vasile Frunzete a crescut în cultul valorilor tradiționale, care s-au constituit cu timpul, de la sine, în jaloanele ale modului său de a gândi și a simți, de a privi lumea și de a înțelege viața.” (D.N. Zaharia
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
lemn și în piatră, prelucrarea artistică a metalului, împletirea fibrelor vegetale etc. Multe sate românești sunt renumite pentru asemenea activități artizanale: • olărit: Oboga (jud. Olt), Marginea (jud. Suceava), Corund (jud. Harghita); • țesături și broderii: satele din Mărginimea Sibiului (Săliște, Orlat, Rășinari ș.a.); • sculptura în lemn: satele din Maramureș, Bucovina, Munții Apuseni, nordul Olteniei. Totodată, satul românesc are o frumoasă și originală arhitectură. Reflectând diversitatea condițiilor naturale, arhitectura populară românească este una dintre puținele din lume în cadrul căreia sunt utilizate în mod
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
apelativul romînesc moș. Compararea unui mare număr de toponime formate cu -na la final i-au permis lui Gh. Bolocan să descopere și toponime, e drept, mult mai puține, în care secvența -na este atașată unor antroponime: Bujorna, Dragomirna etc. Rășinari Este numele satului din județul Sibiu unde s-au născut, printre alți oameni de cultură și artă, poetul Octavian Goga, mitropolitul Andrei Șaguna, pictorul Octav Băncilă și filozoful Emil Cioran. De la acest nume s-a format, prin polarizare, Dealu Rășinarilor
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Rășinari Este numele satului din județul Sibiu unde s-au născut, printre alți oameni de cultură și artă, poetul Octavian Goga, mitropolitul Andrei Șaguna, pictorul Octav Băncilă și filozoful Emil Cioran. De la acest nume s-a format, prin polarizare, Dealu Rășinarilor (vîrf în Munții Vlădesei). Culmea Rășina din Dealurile Feleacului și Vîrful Rășina din Subcarpații Gorjului pot fi înrudite lingvistic, probabil, dar sunt prea îndepărtate ca să ne gîndim la o iradiere onomastică spre localitatea sibiană. Ruinele „bătrînei cetăți“ din poezia lui
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ar fi locuit acolo în vechime?). Se pare însă că într-adevăr Rășinariul a avut un nume mai vechi, probabil Rîușor, transcris defectuos, dar apropiat de formele germane, care a devenit cu timpul, datorită evoluției numelui locuitorilor săi - *rîușorari, *rușonari, *rășinari (prin același fenomen de etimologie populară, invocat de Kisch) - actualul Rășinari. W. Scheiner și Iorgu Iordan consideră că Rășinari este un derivat de la apelativul rășină (rășinari, „cei care strîng și vînd rășina brazilor“ folosită ca tămîie în slujbele religioase). Ocupația
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
adevăr Rășinariul a avut un nume mai vechi, probabil Rîușor, transcris defectuos, dar apropiat de formele germane, care a devenit cu timpul, datorită evoluției numelui locuitorilor săi - *rîușorari, *rușonari, *rășinari (prin același fenomen de etimologie populară, invocat de Kisch) - actualul Rășinari. W. Scheiner și Iorgu Iordan consideră că Rășinari este un derivat de la apelativul rășină (rășinari, „cei care strîng și vînd rășina brazilor“ folosită ca tămîie în slujbele religioase). Ocupația aceasta este confirmată în documente pentru rășinăreni, pînă la sfîrșitul secolului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
probabil Rîușor, transcris defectuos, dar apropiat de formele germane, care a devenit cu timpul, datorită evoluției numelui locuitorilor săi - *rîușorari, *rușonari, *rășinari (prin același fenomen de etimologie populară, invocat de Kisch) - actualul Rășinari. W. Scheiner și Iorgu Iordan consideră că Rășinari este un derivat de la apelativul rășină (rășinari, „cei care strîng și vînd rășina brazilor“ folosită ca tămîie în slujbele religioase). Ocupația aceasta este confirmată în documente pentru rășinăreni, pînă la sfîrșitul secolului al XIX-lea, iar modelul toponimic este larg
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
formele germane, care a devenit cu timpul, datorită evoluției numelui locuitorilor săi - *rîușorari, *rușonari, *rășinari (prin același fenomen de etimologie populară, invocat de Kisch) - actualul Rășinari. W. Scheiner și Iorgu Iordan consideră că Rășinari este un derivat de la apelativul rășină (rășinari, „cei care strîng și vînd rășina brazilor“ folosită ca tămîie în slujbele religioase). Ocupația aceasta este confirmată în documente pentru rășinăreni, pînă la sfîrșitul secolului al XIX-lea, iar modelul toponimic este larg răspîndit (Buștenari, Albinari, Cărbunari, Grădinari, Dohotari, Păcurari
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de topice majore, de unde ar fi putut migra locuitorii, plus că nu există nici documente și nici tradiții care să consemneze acest fapt. Formarea de la un posibil antroponim Rășină, întîlnit în Ardeal și în alte provincii, ca nume de grup: rășinari >Rășinari, (după modelul Catrinari, Petcari, Roșcari, Socolari) nu e susținută nici ea de probe documentare. Cea mai posibilă din punct de vedere lingvistic, verosimilă din punct de vedere geografic (așezarea lîngă munte și rentabilitatea ocupației de rășinar) și probabilă din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
topice majore, de unde ar fi putut migra locuitorii, plus că nu există nici documente și nici tradiții care să consemneze acest fapt. Formarea de la un posibil antroponim Rășină, întîlnit în Ardeal și în alte provincii, ca nume de grup: rășinari >Rășinari, (după modelul Catrinari, Petcari, Roșcari, Socolari) nu e susținută nici ea de probe documentare. Cea mai posibilă din punct de vedere lingvistic, verosimilă din punct de vedere geografic (așezarea lîngă munte și rentabilitatea ocupației de rășinar) și probabilă din punct
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
nume de grup: rășinari >Rășinari, (după modelul Catrinari, Petcari, Roșcari, Socolari) nu e susținută nici ea de probe documentare. Cea mai posibilă din punct de vedere lingvistic, verosimilă din punct de vedere geografic (așezarea lîngă munte și rentabilitatea ocupației de rășinar) și probabilă din punct de vedere istoric (date fiind probele documentare privind practicarea de către locuitori a meseriei de rășinar) este geneza toponimului Rășinari prin conversiunea onimizantă a termenului popular „profesional“ rășinari. Reșița Este numele municipiului de reședință al județului CarașSeverin
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Cea mai posibilă din punct de vedere lingvistic, verosimilă din punct de vedere geografic (așezarea lîngă munte și rentabilitatea ocupației de rășinar) și probabilă din punct de vedere istoric (date fiind probele documentare privind practicarea de către locuitori a meseriei de rășinar) este geneza toponimului Rășinari prin conversiunea onimizantă a termenului popular „profesional“ rășinari. Reșița Este numele municipiului de reședință al județului CarașSeverin, de la care s-au format, prin polarizare, numele satului Reșița Mică (îmbinarea este, la origine, pleonastică, întrucît sufixul -ița
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
punct de vedere lingvistic, verosimilă din punct de vedere geografic (așezarea lîngă munte și rentabilitatea ocupației de rășinar) și probabilă din punct de vedere istoric (date fiind probele documentare privind practicarea de către locuitori a meseriei de rășinar) este geneza toponimului Rășinari prin conversiunea onimizantă a termenului popular „profesional“ rășinari. Reșița Este numele municipiului de reședință al județului CarașSeverin, de la care s-au format, prin polarizare, numele satului Reșița Mică (îmbinarea este, la origine, pleonastică, întrucît sufixul -ița și adjectivul mică subliniază
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
vedere geografic (așezarea lîngă munte și rentabilitatea ocupației de rășinar) și probabilă din punct de vedere istoric (date fiind probele documentare privind practicarea de către locuitori a meseriei de rășinar) este geneza toponimului Rășinari prin conversiunea onimizantă a termenului popular „profesional“ rășinari. Reșița Este numele municipiului de reședință al județului CarașSeverin, de la care s-au format, prin polarizare, numele satului Reșița Mică (îmbinarea este, la origine, pleonastică, întrucît sufixul -ița și adjectivul mică subliniază de două ori ideea diminutivală) și toponimul Culmea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
19.II.1953, Negreni, j. Cluj), poetă. Este fiica Anei (n. Avram) și a lui Teodor Chira, cantonier. Urmează școala elementară în comuna natală, apoi Școala Normală „Gh. Lazăr” din Cluj-Napoca (absolvită în 1973). Funcționează ca învățătoare în satul Dealul Rășinarilor și la Negreni. Debutează în „Steaua” (1986) cu poezia Ca o mână apărându-se-n vis. Colaborează la „Tribuna”, „Transilvania”, „Familia”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii Tineretului»”, iar după 1989, la „Dacia literară” „Excelsior” (Cluj), „Minerva” (Bistrița) ș.a. Este prezentă în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286203_a_287532]
-
, Eugen (11.XII.1888, Rășinari, j. Sibiu - 4.VI.1935, București), prozator și gazetar. Născut în familia preotului Iosif Goga, ai cărei membri aveau predispoziții poetice sau chiar erau poeți, Eugen pare să se fi supus și el unei predestinări. Este fratele mai mic al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287306_a_288635]
-
fiul Vioricăi Muneanu (n. Popa), funcționară, și al lui Teofil Munteanu, profesor. Urmează Liceul „Octavian Goga” din Sibiu (1966-1970) și Facultatea de Matematică a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1970-1974). Va fi profesor de matematică în localitățile Alțina, Turnu Roșu și Rășinari, județul Sibiu. Debutează cu proză în „Vatra” (1981) și editorial, în volumul colectiv Doisprezece prozatori (1988). Este unul din fondatorii revistei sibiene „Euphorion”, unde a lucrat ca redactor (1990-1992) și ca redactor-șef (1992-1993). A colaborat la „Transilvania”, „Vatra”, „Viața
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288300_a_289629]
-
exprimau o stare de spirit și pentru că autorii lor erau crescuți în spiritul moralei creștine. Goga provenea după mamă dintr-o veche familie de preoți iar tatăl poetului, Iosif Goga, a fost învățator și apoi preot la vechea biserică din Rășinarii Sibiului, ctitorie a lui Mircea Basarab. La rândul său, Coșbuc este al optulea din cei 12 copii ai preotului greco-catolic Sebastian și al preotesei Maria Coșbuc din Hordou, Năsăud. D-na profesoara Lazea ne-a vorbit și de poezia mistico-religioasă
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
crezut și cred în pictura mea și voi crede mereu, atâta timp cât sunt sincer cu mine însumi și cu ceea ce pictez. Cred că voi fi sincer pentru că tot ce eu pictez iubesc cu adevărat.” Născut la 20 septembrie 1942, în localitatea Rășinari, jud. Sibiu. Debut artistic -1958 Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980; Vasile Savonea, Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 53, 123; Ioan Meițoiu, Stare de dor. Poeți și pictori țărani, Ed.
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
246; Mihai Vintilă, Dicționarul artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 57, 58. „....Născut și trăind aproape continuu într-un sat în care izvorul nesecat al folclorului nostru și-a păstrat apele negreșit de limpezi - este vorba de Rășinarii lui Goga - Vasile Frunzete a crescut în cultul valorilor tradiționale, care s-au constituit cu timpul, de la sine, în jaloanele ale modului său de a gândi și a simți, de a privi lumea și de a înțelege viața.” (D.N. Zaharia
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
anarhismul"8. Întreaga tinerețe a lui Cioran a fost marcată de deplasările sale dintr-un loc în altul, fie ca să-și urmeze familia, care nu ține cont de durerea lui de a părăsi raiul în care s-a născut, comuna Rășinari din județul Sibiu, fie ca să urmeze "vagi studii de filosofie" în capitală. Nu revine la Sibiu decât pentru a indura lungi perioade de insomnie, pe care reușește să le depășească scriind prima sa carte, Pe culmile disperării, altfel ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
critică, estetică a fenomenului literar românesc, cea mai întinsă și mai documentată (Al. Piru). Marii noștri scriitori sunt prezentați ca exponenți. Eminescu, Creangă, Negruzzi, Kogălniceanu sunt prezentați prin ambianța istorică și socială a timpului. Capitolul despre Goga începe cu descrierea Rășinarilor. De multe ori a folosit și metoda antropologică, urmărind ascendența scriitorilor: armean, grec, evreu și totodată psihologia raselor, metoda psihologică, medicală. Tuberculoza i-a sugerat numele unei grupări: tuberculoșii. În ceea ce privește polemica, portretistica sub formă de pamflet are un rol principal
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
model de profesionalism, generozitate și înțelegere justă a importanței cooperării internaționale. În Mexic avea să se afirme, mai întâi în armata împăratului Maximilian, apoi în aceea a forțelor rebele conduse de Benito Juarez, pe la 1860, căpitanul medic Ilarie Mitrea din Rășinari. În Argentina și Chile, a făcut o strălucită carieră de inginer, om de afaceri, ziarist, explorator, Julius Popper, născut la București în 1857 și decedat la Buenos Aires, în 1893. Lui i se datorează importante descrieri ale Patagoniei și Țării de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]