341 matches
-
închei ciclul existenței! Doar că este un pic prea lung... Cînd am auzit ce crede domnul Pantalon despre mine, adică despre noi toți, înșfac sticla cu rachiu, îi pun dopul, beau paharul lui pe care tocmai îl umplusem și mă rățoiesc fioros. Ascultă, mă, bețivanule! Bei țuica mea, muncită de mine, de pleașcă. În loc să spui săru' mîna, tu mă crezi... Un prost, bolborosește filozoful. O să vezi tu cine este prost! Stai aici fără să faci nimic pînă o pocni Soarele. De la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
explic: Prietene, am 95 de kilograme, pentru mine sacoșele sînt nimic, tu ești un copil și nu aș putea suporta să te văd cărîndu-le. Amicul meu o ține una și bună, am făcut o afacere, trebuie să respectăm contractul. Mă rățoiesc la el ca să scap: Ascultă, mă prichindelule, dacă nu pleci imediat te căpăcesc, îți rup urechile și te și perciunesc. Degeaba, țîncul scai, tărăboi, lumea se uită la noi. Îmi vine o idee salvatoare: Uite, trebuie să cumpăr și un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pata pare scîrboasă. Modesto ajunge acasă foarte tulburat. Agață bastonul în cuier și nu răspunde nimănui din casă. Se așează în fotoliu cu fața spre baston. Tu, tu ai făcut fapta asta... șoptește sfîrșit. Ba tu, tu ești ucigașul, se rățoiește bastonul. Să nu ridici tonul la mine, mizerabile! Eu salvez vieți, nu le iau... Păi, asta zic și eu. Ai salvat atîtea, încît ai dreptul, și tu, măcar la una, spune bastonul. De atunci, doctorul Ortiz nu mai vorbește decît
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
americani, un pic mai mari ca o vrabie, au cuib în tufișurile de trandafiri chinezești. Chirăie și zboară agitați ca să mă îndepărteze. În zbor, îmi ating părul de pe cap. Au o îndrăzneală nemaipomenită! Mă, afurisiților, chiar credeți în victorie? mă rățoiesc la ei. În victorie cu siguranță nu cred ei, dar sigur știu proverbul că cel deștept cedează. Și cine este mai deștept, vă întreb? Evident că eu. Ca atare, mă întorc din drum și păsărelele au convingerea că am dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
până la mine... Pe urmă, rând pe rând i-am recunoscut după mers, coborând și trecând prin fața ușii mele larg deschise, pe colonelul Dulgheru, de la Centrul Militar, pe doamna Florescu de la Sanepid, pe profesorul Manea de la Școala de Handicapați, pe madam Rățoi, viceprimărița cea arțăgoasă și mătăhăloasă, care-și varsă zilnic pe costum câte-o sticluță de parfum... N-a catadicsit nimeni să vadă de ce-i ușa deschisă. Să-ntrebe de mine, să se intereseze de mi-i rău ori mi-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
noi și ne curățește de toată Întinarea și mântuiește-te... O arătare de fiecare zi se ivi deasupra pervazului ferestrei, În timp ce Andrei Îi trage cu nădejde cu frânturile lui de slujbă, cu rugăciunile și strigările lui. — Reșou’, Andrei, reșou’! se rățoiește Leontina. Ai văzut cât a plătit coerentu’ Victor luna trecută. — Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doamne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vindecă neputințele noastre, pentru numele Tău... — Reșou’, reșou’, bolborosește stăpâna noastră cu furie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
aia, nu-l vezi că-i prins Încă? Dar el deja Înșfăcase un retevei de țeavă sănătoasă de doi țoli și izbea ca scos din minți În cabină și-n aripile roților din față. — Vezi că spargi radiatoru’! — Radiatoru’! se rățoiește Leontina. O luară Într-un glas după mine Leontina și bărbatu-său. — Și-am să-mi bag pula-n el de radiator! Ha! Ha! Ha! Și la a patra izbitură botul camionului eliberă motorul și căzu la loc pe borduri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-i baza. Da’ matale, dacă n-ai lucrat prin hale, n-ai de unde să știi că fier pe fier... Hai, Relule, sus ușor cu el! Hai, dom’ Gomoiu, scoate mâinile alea din buzunare! — Ușor, Relule! strigă moș Victor. — Radiatoru’! se rățoiește Leontina. — Lasă-l dracu’ de radiator, dadă Leontino, pune mâna pe el și Împinge. Și-așa a dat Victor o groază de bani până acuma... — Ba bine că are de unde să dea. Lasă, lasă... punem radiator nou. Facem o mașină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Federației Române de Atletism; * vicepreședinte al CJEFS Neamț; * a experimentat introducerea fotbalului în programa de educație fizică în școală, programa oficializata de Ministerul Învățământului; * a descoperit și lansat spre performanță pe următorii sportivi:Teodor Coasă - campion mondial la handbal; Ion Rățoi - recordman național și balcanic la 400 m garduri; fotbaliștii Emil Lupuluscu, Dan Sălceanu, Vasile Panait; la Centrul de copii i-a descoperit pe Mihai Vasiliu și Iulius Nemțeanu, primii fotbaliști nemțeni selecționați în lotul național de juniori, Nemțeanu fiind și
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107363]
-
Cretu Nicu, București 29. Petrescu-Ghenea Cornel, București 30. Niculae Viorica, București 31. Buda Raveca, Cluj-Napoca 32. Strambu Valeriu, Ploiești 33. Dumineca Puiu, Ploiești 34. Cazanacli Elvira, București 35. Alesu Jana, București 36. Capisizu Florica, București 37. Roncis Nelu, Alexandria 38. Rățoi Ion, București 39. Naidin Ștefan, București 40. Popescu Dumitru, București 41. Călin Georgel, Ploiești 42. Dumineca Paraschiva, Ploiești 43. Pislaru Danescu Georgeta, Sinaia 44. Român Ileana, Ploiești 45. Dănilă Georgeta, București 46. Oana Teodor, Tirgu Mureș 47. Turcinschi Mihail, București
ORDIN Nr. 31 din 13 noiembrie 1996 cu privire la acordarea atestatului de cenzor extern independent (sesiunea octombrie 1996). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114169_a_115498]
-
Radu E. Emil Radu V. Ion Radu Gh. Ștefan Radu Gh. Gheorghe Rădulescu N. Mircea Rădulescu N. Gheorghe Raicu M. Aurelian Florinel Raileanu Gh. Radu Mihai Ranceanu C. Mihai Rancz Ioan Rancz I. Rudolf Rata L. Marcel Rațiu G. Cristian Rățoi V. Sorin Recep V. Codruța Ileana Repciuc S. Teodor Reus E. Alexandru Rinceanu Gh. Dorina Riscă G. Nelu Aurel Roban N. Mariea Român G. Adrian Stelian Romanescu G. Cristian Roșca V. Ilie Roșca Constantin Aurel Rosoi I. Eugen Florin Roșu
DECRET Nr. 400 din 27 decembrie 1995 privind conferirea titlului de "Erou-martir al Revoluţiei române din decembrie 1989" şi a titlului de "Luptător pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112947_a_114276]
-
și pe Băsescu, Geoană dă în Băsescu, în speranța creșterii în sondaje (și-a dat demisia din CSAT, dar trebuia s-o facă cu ceva timp în urmă), iar Băsescu nu-i în campanie, își face treaba de președinte: se rățoiește la bănci și la justiție, își retrage armata din Irak și, reluând o gogoriță veche, vrea să participe la refacerea Irakului. Ideea asta trăsnită a fost lansată de Constantinescu care voia ca firmele românești să participe la refacerea Serbiei. Vă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
nevoie, cei luați cu valul, nu mi-am putut reprima pornirea de a stabili, pentru uz intern, raportul dintre libertate și necesitate: ești liber, chiar ca pasărea cerului, în măsura necesarului. Ești liber, sinistratului, să stai pe podișcă, să te rățoiești la președinte, la prim-ministru, la miniștrii, dar cât de necesar este, din moment ce nu ți-ai săpat șanțul de sub podeț? Drama ta și a marii majorități este că trăiești într-un capitalism fără evoluție firească, normală, care să asimileze idei
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Ceaușescu îndrăzneala de a fi vrut să-și lase amprenta pe o bucată de istorie românească. Prin 1993, un oarecare ajuns prin pile la un liceu din Suceava, despre care mi-am dat seama că este o „mulțime vidă”, se rățoia la mine, că i se păruse lui că subiectul de bacalaureat la istorie nu era în conformitate cu părerea lui despre rolul personalităților în istorie. L-am „liniștit” spunându-i să n-aibă grijă; nepoții se vor uita cu alți ochi la
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
purtarea mea urâtă față de el, nu încerc nici un sentiment de culpabilitate. Și aceasta pentru că Perry nu mi-a reproșat niciodată nimic. După cum, pe de altă parte, m-am simțit întotdeauna vinovat față de șoferul meu Freddie Arkwright, pentru că o dată s-a rățoit la mine. Protestele lui m-au făcut să mă simt vinovat, și nu faptul că l-am lăsat să mă aștepte ore întregi flămând, în timp ce eu mă ghiftuiam la Connaught Hotel. Sentimentele de culpabilitate încolțesc mai mult din acuzații, decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
domiciliul actual în Austria, 9560 Feldkirchen, Heftgasse 5, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Str. Prieteniei nr. 20, județul Timiș. 165. Alexandru Georgeta, născută la 28 ianuarie 1963 în localitatea Ștefan cel Mare, județul Olt, România, fiica lui Rățoi Dumitru și Domnica, cu domiciliul actual în Austria, 8010 Graz, Draisgasse 21/1, cu ultimul domiciliu din România în București, aleea Buhusi nr. 5, bl. 6, ap. 25, sectorul 3. 166. Muntean Simona-Mirela, născută la 10 iulie 1977 în localitatea
HOTĂRÂRE nr. 661 din 20 iunie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143332_a_144661]
-
bagă pe fir și își atribuie măreața realizate. E purtat pe brațe, apare pe prima pagină a ziarelor, e adulat. Până îl fură mafioții, îl închid într-o cameră și-l forțează să repete figura. Duffy apelează la logică - „Sunt rățoi, nu pot face nici măcar un ou banal“ - și le explică vrăjeala cu presa. |ia nici nu vor să audă. Duffy primește un deadline până la care să scoată un alt ou de aur. Încearcă să scape, să mai câștige timp, transpiră
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
Proiectul - metodă alternativă de evaluare Prof. Daniela Pavel, Școala Gimnazială „Muncelu de Sus” Prof. Geanina Rățoi, Liceul Teoretic „Miron Costin” Pașcani Proiectul este o metodă de evaluare care stimulează interdisciplinaritatea și consolidarea abilităților sociale ale elevilor. Proiectul are o latură practică, ce favorizează evaluarea modului în care elevul realizează transferul de cunoștințe, dobândind competențe superioare, aplicative
Caleidoscop by Daniela Pavel () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93508]
-
altă parte, cred ca Senatul trebuie să rămână Camera Superioară a noului Legislativ cu un număr de maxim 200 membri aleși pe liste. Mai mult decât atât, atribuțiile fiecărei Camere trebuie menționate clar în noua lege fundamentală. 2. Andreea Ramona Rățoi Având în vedere faptul că actuala configurație bicamerală a Parlamentului este pusă sub semnul întrebării din punct de vedere al eficienței în aprobarea legilor, consider necesară trecerea la un Legislativ cu o singură Cameră pentru a fi în acord cu
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Europene". De acord, numai că "nerealizarea acestui cadru acum ar amâna constituirea regiunilor administrative pentru cel puțin 7-8 ani". Până la urmă, în condițiile actuale ale Romaniei, vom putea rezolva prin regionalizare problemele fundamentale ale administrației publice locale? 3. Andreea Ramona Rățoi Având în vedere faptul că în prezent la nivelul României există zone cu mari dezechilibre din punct de vedere financiar, un eventual proiect de regionalizare ar trebui să țină cont de factorul economic al regiunii ce urmează a fi introdusă
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
nu purtați măști...? Pacientul trebuie protejat, voi la fel!’’ Răcni impetuos, din toți bojocii, ca un cocoș umflat în pene, directorul. -,,Trebuie să își țină el nasul și gura acoperite...!? sosi imediat răspunsul gâtuit de emoție și teamă. Se mai rățoi, țanțoș și parcă în glumă deși nu era...deloc un glumeț. -,,Păi nu mai avem...’’, răspunse cu juma' de gură drăgălașa brunetă ce îmi luase sânge după mai multe tentative nereușite. Tremură toată și mă privește de parcă eu aș fi
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
administrate. ,,Statul își ia măsuri pentru ca tratamentul să vindece bolnavul iar acesta să aibă odihna, liniștea și regimul necesare, în așa fel încât banii cheltuiți cu pacienții să dea randamentul scontat să nu fie cheltuit degeaba banul public’’, se mai rățoia din când în când directorul Bărbosu, către pacienții inconștienți cu însăși viața lor. Și într-o parte și în calaltă, dreptatea și legalitatea își au locul lor bine stabilit prin legi și regulamente, bun simț și răspundere individuală. De fapt
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]
-
situație foarte grea - minerii erau revoltați, amenințau să vină la București... Cred că era în ’97. N-au mai ajuns ei la București. S-au revoltat, s-au strâns la Petroșani. Eu i-am dat la televizor. Guvernul s-a rățoit la mine că de ce am inflamat întreaga țară. În realitate, în raționamentul jur‑ nalistic, dar și de psiholog social, cum eram, am consi‑ derat că, în primul rând, nu e dreptul tău să ascunzi ceva care, în mod evident, e
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
a castrării sale aurorale. Rața, ea, nu ratează. Tautologic exprimându-ne, sau comițând o judecată analitică, adecă reperând subiectul în definiția predicatului, și viceversa, ni-i îngăduit să afirmăm despre dânsa că... ratează. Omul ratează. Rața rațează, iar rățoiul... se rățoiește. De unde concluzia, lesne de tras de ea, că, posedând ț la purtător, dispunând de sedilă unde trebuie, nu le-a ratat chiar pe toate celea... confratele Luca Pițu. Mda, am dovedit coragiul neobrăzarea, tupeul de a mă rățoi uneori, și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
rățoiul... se rățoiește. De unde concluzia, lesne de tras de ea, că, posedând ț la purtător, dispunând de sedilă unde trebuie, nu le-a ratat chiar pe toate celea... confratele Luca Pițu. Mda, am dovedit coragiul neobrăzarea, tupeul de a mă rățoi uneori, și nu la pantofi (căci nu mă voi fi îmbătat decât de vreo câteva ori și numai în studenție) ci... la princepseius mundi, la căpetenia acestei lumi, ori la comparșii & turiferarii & subalternii săi, fie ei simpli universecuritari sau politruci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]