311 matches
-
în timp el vine, În pantof, papuc, perete, În panerele ce-s pline, Pâine, pescăruș și-n pete. Ești copil isteț, ai minte; Poți ușor să afli dacă ,,P’’ apare în cuvinte. Câți de ,,p’’ pe-aici se joacă? O rățușcă stă pe râu; Papura pe mal se-arată, Vrabia-ntr-un lan de grâu, Ciugulește ziua toată. LITERA ,,R’’ Cum se naște ,,r’’ se vede: E un ,,p’’ c-un picioruș; Merge greu și-mi vine-a crede Că se
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
Rățușca Un rățoi mai năzdrăvan Făcea baie într-un lighean, Vărsa apă peste tot Cu al său aprig înot. Când trecu un șoricel Îl udă pe mititel: -Hei rățușcă năzdrăvană Dute-n lacul din poiană, Acolo poți înota Fără a mă mai
R??u?ca by Alin Gabriel Caras () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83583_a_84908]
-
Rățușca Un rățoi mai năzdrăvan Făcea baie într-un lighean, Vărsa apă peste tot Cu al său aprig înot. Când trecu un șoricel Îl udă pe mititel: -Hei rățușcă năzdrăvană Dute-n lacul din poiană, Acolo poți înota Fără a mă mai uda! Dar rățoiul curios A sărit în iarbă jos, Privindu-l pe șoricel Spuse: -Uită-te la el! Eu sunt mare înotător, Aici mă antrenez de zor Făcând salturi
R??u?ca by Alin Gabriel Caras () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83583_a_84908]
-
faci, domnișoară ?“, câteodată îmi răspundea, behăind pe limba ei. Acum ostrovul era pustiu, ierburile i se îngălbeniseră, pe când aici, de-a lungul pantei, buruienile încă verzi se mișcau în vânt. Priveam peisajul : mai lipseau doar luntrea, pescarul mulțumit și câteva rățuște, eventual sălbatice, plus lebăda și vânătorul cu pușca și câinele fidel și moara, ca să mă simt ca într-o poezioară a dușmanului meu personal Johann Wolfgang Goethe (wurde im Jahre siebzehn-hundertneunundvierzig zu Frankfurt am Main geboren. Seine Eltern waren... și
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Patima avea gust, avea miros, patima avea cântec și descântec, formă, culoare, patima putea fi dusă de mână: Și nu mă duci, Doamne, în ispită precum în... magazia din spatele casei, pe când tanti Didina râșnea crupe pentru puișori, pentru bobocei, pentru rățuște... "Hai, puiule, bobocelul lui tanti, rățoi mic, lasă pe tanti să-ți pupe puța, mâine-poimâine calci pe urmele lui ta-tu..." Visul avea aroma chiloților uitați de tanti Didina, seva trunchiului de cireș: floare, frunză, fruct într-o cutie de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
acea zi, nu a făcut ultimele două ore, au venit de la sanipid să stropească de purici. Tanti Didina, în șopron, se mișca din toată carnea, era greu să dai la coarbă, râșnița era strânsă la mic: crupe pentru puișori, pentru rățuște, pentru sarmale. Hai mă, am zis să aduci o căldare! curg grăunțele pe jos și mă pune tat-tu să mătur. Tata te pune în fân ca pe cloșcă, am văzut. Tata nu te bagă în casă, casa este a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Aha, acolo în lacul cel mare. Vedeți cum se duc în șir, în față tata, apoi mama și urmează puii de lebădă, unul după altul. -Dar în spate de tot ce se vede?întrebă Beti îngrijorată. -Nu te speria, e rățușca cea urâtă, s-a pierdut de familia ei, dar e bine venită în familia lebedelor. -Mă pui, te rog, pe o lebădă albă, cu ochi negri și cioc roșu aprins? Te-am așezat, dar să stai cuminte și vei avea
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
se derula, ea se gândea, somnambulă, la viața care vă aștepta, Angela, la grindina de mici și zgomotoase evenimente care însoțesc o creștere, un destin. Era îmbrăcată cu o pelerină de culoarea untului. Lângă acea barză maiestuoasă mă simțeam o rățușcă urâtă pe o baltă fără apă. Îmi înfundam capul în trafic, în prezent, căutam o pernă pe care să-mi așez gândurile. Italia era acolo, se plimba ca ștergătorul de parbriz. Îmi aminteam cuvintele ei. Vorbea puțin, dar puținul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
un Shell, și încerca să ne potolească tristețea și foiala după o geană de lumină: - Fata mea, ia mai uită-te tu pe pământ, că e și mai frumos ca în ceruri. Și m-am uitat, ne-am uitat cu toții. Rățuștele și gâștele s-au retras în vale și și-au ascuns capul sub aripă. Zorelele s-au strâns, regina-nopții s-a deschis, floarea-soarelui se rotea, năucită. Găinile și-au adunat puii și s-au retras la culcare. În afară de ai mei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
în casă, dându-se cu capul de pământ la icoane sau privind cu ochii dilatați la televizor. Când treptele de lumină au început să crească iarăși, zorelele s-au deschis, regina-nopții s-a închis, floarea-soarelui și-a regăsit rotirea înceată, rățuștele și-au scuturat aripile, cocoșii au cântat de ziuă. O zi derulată în patru minute, o zi întreagă. Cea mai acută percepție cosmoterestră pe care am trăit-o. Tata a deșurubat votca. Universul mirosea a aripi de pui prăjite la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
dus conform programului propriu la Foreing Office și la BBC. Kathy a fost încântată că le-a putut aranja asta. După turul la Westminster, expoziția de peisagiști și Parlament, noi ne-am văzut separat de Trafalgar Square, de parcul cu rățuște din apropierea Palatului Buckingam, de Piccadilly, de ceva magazine drăguțe la care am căscat gura. Seara ne-am retras toate în cabinetul de psihoterapie, adică în bucătăria căminului colegiului. - Ați fost happy de experiența londoneză? - Nu, deloc. Suntem supărate. Am ridicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
fost detașată la post acolo, am stat șase luni la New York. Dar n-am fost în viața mea la Cotswolds. Traversăm pârâul pe un pod vechi, de piatră, în arcadă. Mă opresc o clipă pe pod și mă uit la rățuște și la lebede. — E pur și simplu splendid. Trag aer în piept adânc. Absolut superb. — N-ai văzut nimic din toate astea când ai venit ? Nathaniel mă privește amuzat. Ce-ai făcut, ai coborât dintr-o bulă de aer, direct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
grijă pe lângă firele de roșii și să taie iarba. Dar ce iarbă frumoasă și cu frunza grasă, numai bună ca hrană pentru animale. Oare ce-o fi, mohor? Și începu să smulgă cu spor, să dea la porci și la rățuște, care stăteau închise și nu aveau de unde să mănânce verdeață. Când termină, privi spre parcela de pământ pe care o muncise din greu și i se păru că firele de roșii erau cam rare și răzlețe. Ce să facă ea
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
fiecare fir de roșie, apoi căută un ghem cu ață și le legă cu grijă. Acum parcă arăta mai bine, era mândră de munca ei. Când se întoarse în curte își dădu seama că nu închisese bine poarta de la ocolul rățuștelor iar acestea ieșiseră afară. Alergă după ele, reușind cu greu să le închidă la locul lor, dar trei dintre ele căzuseră în groapa cu nămol și din galbene și pufoase cum erau, deveniseră negre și scorțoase și abia se mai
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
le prinse cu câte un cârlig de fiecare aripă; apoi le privi așa, atârnate, zvârcolindu-se, dând din picioare și măcănind gălăgios. Ce să vă fac, dacă n ați fost cuminți? Acum să stați acolo până o să vă uscați! Iar rățuștele îi răspunseră pe măcănitul lor. Uf! Că tare am mai obosit! Cum i se făcuse foame, plecă la bucătărie să mănânce de prânz, iar după ce mâncă se gândi că mama s-ar fi odihnit puțin după masă. Dar nu mai
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
zi. Ce-ai făcut, Florinuța, mamă? Cum te-ai descurcat singură acasă? Foarte bine, mamă, să știi că am făcut multă treabă. Ce treabă ai făcut? Am făcut curat în casă, am făcut mâncare, am avut grijă de porci, de rățuște, am săpat roșiile, le-am pus araci și le-am legat. Părinții priviră uimiți unul către celălalt și intrară curioși în curte, să vadă ce trebușoară făcuse fata lor. Mare le fu bucuria când văzură isprăvile copilei! Mama se supără
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
și le-am legat. Părinții priviră uimiți unul către celălalt și intrară curioși în curte, să vadă ce trebușoară făcuse fata lor. Mare le fu bucuria când văzură isprăvile copilei! Mama se supără foarte tare când dădu cu ochii de rățuștele atârnate pe sârmă ca rufele la uscat. Florinuțo, ce-ai avut cu ele? Păi, mămico, s-au murdărit și le-am spălat, apoi le-am pus să se usuce. Dar bietele rățuște își dăduseră obștescul sfârșit, iar Florinuța înțelese că
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
supără foarte tare când dădu cu ochii de rățuștele atârnate pe sârmă ca rufele la uscat. Florinuțo, ce-ai avut cu ele? Păi, mămico, s-au murdărit și le-am spălat, apoi le-am pus să se usuce. Dar bietele rățuște își dăduseră obștescul sfârșit, iar Florinuța înțelese că ceva nu făcuse bine și se cam bosumflă, dar spera că mamei îi va trece supărarea când va vedea munca ei din grădină. Uite, mămico, nu sunt frumoase roșiile așa legate și
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
înroșise de râs, chinezoaicele râdeau subtil, chicoteau vrăbiuțele de-atunci, cele de acum sunt moarte, pufneau, încercând să se abțină, familiile străvechi din pozele de pe pereți se-necau, sughițau, mârâiau cu gura deschisă larg într-un colț sau interior, fosta rățușcă de lut ars, acum nu, fostele pisici de sticlă nebune după curățenie, acum nu, pădurea din tabloul cu pădurea, florile din natură moartă cu flori de pe peretele vestic, acum tot perete vestic dar fără natură moartă, estul fără ferestre râdea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
găină, Cum au ciocul...lătăreț?! Răspunsul ca o lumină, Vine brusc: -Sunt pui de rață! -Mama lor de ce-i găină, Și să-noate cum învață? Gigel, cu milă de pui, Că-s sărmanii mititei, O-ntrebă pe mama lui: -Pui, rățuște, ce sunt ei? Iubitoare mama-i zice: -Ești copil încă, nu știi, Poți înfia fii și fice, De la...Casa de Copii! Și sorbindu-l din priviri, Zise: -Bine-i ca să știi, Mai sânt mici nepotriviri, Între părinți și ...copii! Vezi cum
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
din ouă clocite de o... cloșcă. Da, ați ghicit, este vorba de ouă de curcă, de gâscă ori de rață, în aceste cazuri. Ei bine, în versuri, de data aceasta, vă voi spune o povestioară în care eroina este... O rățușcă! A ieșit doar ieri afară Din găoace Iar acum în curtea-ntreagă Se aude, Gust făcându-mi de o ciorbă De potroace... Iată, i-a ieșit în cale O băltoacă Și se leagănă spre dânsa, fără teamă, Cufundându-se în
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
desface Pân' la gușă, Prinde râma cu-ncântare De un capăt Și-o târăște după dânsa, Jucăușă... Când pe-o parte, când pe alta, Că-i micuță, Ea întruna se dă-n leagăn Pe picioare Și învață-acum să meargă ... O rățușcă! BĂTRÂNA („Creion” Tudor Arghezi) Era prima zi de duminică a acestei primăveri în care Tudor a reușit performanța de a nu merge la serviciu. Nu-i venea să creadă că este acasă. S-a putut trezi târziu, nu la cântatul
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
întors către Whitelands și superba proprietate unde crescuse Caitlin, alături de cei doi părinți devotați și de prea-iubitul ei cal. Cât de diferite pot fi două femei? s-a întrebat Susan. Caitlin a fost modelul de blondă splendidă, iar eu sunt rățușca aia urâtă personificată, fata cu umeri de bărbat și un păr cu o viață proprie. Ea a crescut la un mini-Southfork, în vreme ce eu am copilărit într-un cartier muncitoresc, una dintre cele mai periculoase zone din sud-estul Londrei. Părinții lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
a luat-o înapoi, către camera alăturată, trecând pe lângă Nick. Cred că s-a dus să-și ia un tricou, l-a anunțat Susan. Foarte bine, a râs bărbatul și s-a așezat pe pat, sprijinindu-se într-un cot. Rățuște, țineți-vă bine că venim! Deși nu știu dac-o să fie prea impresionate de feliile noastre de pâine albă. Aia e o zonă selectă și probabil că ele sunt obișnuite cu pâinea din cereale organice. Susan a început să râdă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
care umblă tot timpul În haine largi, tărcate și Împrăștie un miros nemaipomenit de transpirație, e “Scoancsa”, “ Putoarea”, “ Scrofica”. Iar pe fata aia mare de la unu, cu coșuri pe față și care se balansează somnolent când merge, am numit-o “Rățușca” (cea urâtă). Și domnul acela palid, care a... e... De câteva zile n-am mai intrat În baie. Și nici n-am mai vorbit cu cineva despre asta, despre ceea ce se Întâmplă acolo, de teamă sa nu fiu crezut, ori
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]