1,122 matches
-
amestec de viață cazonă cu veșnica foame a țăranului sărac, lipsit de pământ și de grâne. Am tras aer în piept și am început să turui: „Tata meu cătană-a fost Cu șapică de rogoz Și c-o pușcă de răchită Pușcă-un bruj de mămăligă”. „Atât?” - a întrebat tata. „Nu, nu! Mai știu!” - am strigat eu speriat de posibila dispariție a mașinuței și am continuat: „E bolnavă rău broscuța! Umblă-n cârje sărăcuța. Dar la vara care vine Are să se
CEA DINTÂI DURERE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372612_a_373941]
-
cărțile se scriu cu bani și de unde bani la un tânăr absolvent de facultate... Ei, pregătește tu cartea că om mai vedea noi... Se înnoptase când Hanți și Măriuca stăteau, ca de obicei vara, pe prispa casei, în fotoliile de răchită și priveau așaaaa cerul, stelele, ținându-se de mână și vorbind de ale lor. Hanți pâcâia din pipă fără să se mai teamă că „moare la plămân” și părea puțin dus pe gânduri. După o vreme spuse: - Eu zic să
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
să știe carte. Înaintam zi de zi cu scrierea, dar și cu citirea. Ajunsesem cam pe la jumătatea abecedarului, când într-o dimineață, după ce m-am trezit, în jurul casei era o liniște totală, auzindu-se numai graurii și vrăbiile de prin răchiți, iar când m-am uitat înspre șatra din spatele casei am văzut locul gol, iar corturile dispăruseră ca prin farmec, iar izvoarele Ciofului își continuau simfonia veșnică. Lumea vorbea că noaptea veniseră mulți milițieni care în cea mai mare liniște evacuaseră
ŞATRA DIN VALEA CIOFULUI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 225 din 13 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373114_a_374443]
-
nu mai este, căci urechile există! Și noi mulțumim trestiilor de baltă pentru c-au făcut să dispară o prejudecată mai mult. Românii, mai primitivi și mai puțin poetici decât civilizații eleni, au un proverb popular care zice: "Nici din răchită cerc de bute, nici... om de frunte! " Și, de vreme ce proverbul a ajuns până la noi, se vede că bătrânii [î]l întemeiau pe rațiune și pe fapte. Ar fi fost curios să vedem demonstrată această teorie pe rațiuni pozitiviste de către d.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pozitiviste de către d. Conta, în cartea sa despre fatalism. Sânt mistere în organismul fizic, sânt mistere în legile morale pe cari, poate, numai școala fatalistă le-ar putea legitima și ne-ar putea spune de ce lângă mândrul stejar crește păcătoasa răchită și lângă caracterul nobil trăiesc caractere servile... De ce?... Fatalism! Este o cestiune pe care, cu mai multă competență acum, și cu experiență personală, ar putea astădată inteligentul d. Conta să o trateze într-un capitol aparte, după ieșirea d-sale
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care a atras numeroși străini: armeni, evrei, greci, poloneziă într-o zonă geografică aflată la răscruce de drumuri comerciale? Teritoriul orașului propriu-zis are o suprafață de 4135 ha, având în componența sa 15 localități suburbane grupate în trei comune: Curtești, Răchiți și Stăuceni? În apropierea orașului sunt patru mari acumulări de apă: - Dracșani, cu suprafața de 539 ha (pescuit); - Cătămărăști, cu suprafața de 100 ha (irigații, pescuit); - Stăuceni, cu suprafața de 107 ha; - Curtești, cu suprafața de 39 ha (irigații, pescuit
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
Suceava - Botoșani; - DN 29B Dorohoi - Botoșani; - DN 29 Suceava - Săveni - Manoleasa; - DN 29D Botoșani - Ștefănești? Sursa de apa brută pentru alimentarea cu apă potabilă a municipiului este lacul Bucecea? Apa uzată orășenească este epurată la Stația de epurare a apei Răchiți? Știați că ...? Comerțul reprezintă un sector de bază în economia municipiului Botoșani, polarizând principalele afaceri și resurse financiare? Parcul Mihai Eminescu este parcul cu suprafața cea mai mare (7,04 ha), are numărul cel mai mare de specii lemnoase și
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
IMPLICAȚII ALE JOCURILOR SPORTIVE CU PRIVIRE LA MODELAREA CARACTERISTICILOR DE PERSONALITATE ȘI MOTIVAȚIA STUDENȚILOR ÎN MEDICINĂ Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”,București Cuvinte cheie: educație fizică, jocuri sportive, personalitate, motivație. Rezumat: Experimentarea programei analitice propusă de noi în cadrul procesului instructiv-educativ de educație fizică cu studenții facultăților de medicină generală, medicină dentară
IMPLICAȚII ALE JOCURILOR SPORTIVE CU PRIVIRE LA MODELAREA CARACTERISTICILOR DE PERSONALITATE ŞI MOTIVAȚIA STUDENȚILOR ÎN MEDICINĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Carmen Răchită I., Elena Drăgănescu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_801]
-
Că sunt flori din rai (S.F. Marian, 1995, pp. 279-288). Traseul continuă pe la mărul lui Sân Pătru, unde se află Sânta Marie. Aceasta adapă sufletul, care uită de lume și Îi arată drumul mai departe. El ajunge la o mândra răchită, unde tot Sânta Marie șade la o masă și scrie soarta celor vii și morți; de acolo, sufletul ajunge la poarta Raiului: Și tu vei ajunge/ Tocma-n poarta raiului/ Unde-i floarea-soarelui./ Acolo să te oprești/ Acolo s-adăpostești
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În care diferite ființe veghează vămile lumii de dincolo. Bocetul are valoarea unui text inițiatic, deoarece: a) descrie locurile sacre: trecătoarea apelor, cele șapte vămi, răscrucea marcată de o salcie mare, Înaltă și aplecată, mărul lui Sân Pătru, masa de sub răchita „Împupită”, poarta Raiului; b) prezintă paznicii și acțiunile lor: bradul, puii de vidră, puii de șarpe, puii de șoim, zâna bătrână, Sânta Marie și floarea-soarelui (despre aceasta aflăm la Începutul bocetului că „judecă florile / unde li-a miroasele” - aluzie metaforică
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
lipsit de ostentație sau artificiozitate. Poezia se naște din observarea și trăirea realității cotidiene, filtrată însă printr-o sensibilitate acută, capabilă să discearnă prezența sacrului înapoia gesturilor și imaginilor celor mai banale: „Bătrâna hrănind porumbii orașului / dintr-un coșuleț de răchită / în urma ei o răcoare subțire de psalm.” Poetul stă de vorbă cu pietrele și păsările, „întinde capcane pentru rouă” în „pădurea de salcâmi a vieții” sau admiră strălucirea fascinantă a boabelor de rouă pe o cutie abandonată în soare, într-
BERCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285704_a_287033]
-
trebui să știi.” (La Rochefoucauld) Îi dai măgarului smochine, el se duce să mănânce mărăcine. Când investim Încredere deplină În cel care nu știe s-o prețuiască, nu ne rămâne decât amărăciunea constatării faptului că am „stricat orzul pe gâște”: „Răchita, oricât ai Îngriji-o, tot lemn netrebnic rămâne”.) „Marea noastră greșeală este că Încercăm să solicităm fiecăruia În parte virtuțile pe care nu le are, neglijând a le cultiva pe cele pe care le posedă.” (M. Yourcenar) Întinde-te cât
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
reținem doar faptele bune și că ar fi o dovadă de impietate ca acela ce se bucură de viață să-l vorbească de rău pe acela care nu mai beneficiază de acest inegalabil privilegiu.) Când o face salcia mere și răchita pătlăgele. (Adică niciodată: „Când o prinde mâța pește și coada de urs o crește”; „La paștele calului”; „La sfântul așteaptă” etc.) Nu pierde vremea, ca să nu te piarză și ea pe tine. (Când desconsideri valoarea timpului, acesta se răzbună, În
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sale și forța de muncă mai lizibile și mai ușor manipulabile de către o autoritate centralizată. O analogie cu apicultura ar putea fi utilă aici. În perioada premodernă, colectarea mierii era o activitate dificilă. Chiar dacă albinele erau adăpostite În stupi de răchită, recoltarea mierii presupunea alungatrea albinelor și de multe ori coloniile erau astfel distruse. Dispunerea fagurilor cu larve și a celor cu miere se făcea după reguli neclare, diferite de la stup la stup, care nu garantau o extracție ușoară. Stupii moderni
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
convinsă. — SÎnt! SÎnt, sută la sută, absolut... Amuțesc și Încep să mă joc cu un Încălzitor de biberon Christian Dior. Scot și bag la loc capacul, de parc-aș fi o obsesiv-compulsivă. Suze s-a dus lîngă un coș de răchită cu jucării și se uită la o oiță de lînă. O vreme, rămînem amîndouă În tăcere, fără măcar să ne privim. — Cel puțin... zic În cele din urmă. — Ce? Înghit de cîteva ori, neavînd nici un chef să recunosc. Mă rog, zic
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
un ton vioi. M-am gîndit... că n-ar fi rău să facem un picnic În biroul tău. Acum, cînd o spun, În fața Întregului personal, pare destul de stupid. Mă simt ca Pollyanna, cum stau așa cu coșul ăsta idiot de răchită În mînă. În jurul mînerului are legată o fundă cu dungi roz, pe care trebuia s-o fi rupt naibii. — Becky, am o ședință. Luke clatină din cap. Îmi pare rău. — Dar Mel mi-a spus că n-ai nimic programat
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Curcubeul arcu-și cerne Peste toamna-mi ostenită Și-n ogradă îmi așterne Cuvertură dichisită. Eu mă-mbăt cu visuri terne Lângă-o sticlă-abia golită, Curcubeul arcu-și cerne Peste toamna-mi ostenită. Într-un leagăn de răchită, Soața-mi potrivește perne Și-n ograda-mi răvășită De stihiile eterne, Curcubeul arcu-și cerne. Referință Bibliografică: RONDELUL TOAMNEI MELE / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2126, Anul VI, 26 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe
RONDELUL TOAMNEI MELE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381272_a_382601]
-
notează pe tablă și În caiete titlul operei, numele autorului și câteva date despre activitatea lui Mihail Sadoveanu. Profesorul de sprijin supravegheză orientarea În spațiu și organizarea pe caiete a scrierii elevilor integrați. Se analizează cuvintele și expresiile noi: scorbură, răchită, dispreț, ac de cojocul tău. Se prezintă imagini sugestive, precum și câteva contexte În care se folosesc expresiile dispreț, ac de cojocul tău. * Se introduc cuvintele și expresiile noi În enunțuri proprii, apoi se scriu pe tablă și În caiete. Elevii
PROIECT DE LECȚIE ÎN PARTENERIAT IMPLICÂND CONCEPTUL DE COMUNICARE TOTALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
prezintă imagini sugestive, precum și câteva contexte În care se folosesc expresiile dispreț, ac de cojocul tău. * Se introduc cuvintele și expresiile noi În enunțuri proprii, apoi se scriu pe tablă și În caiete. Elevii integrați formulează propoziții folosind cuvintele: scorbură, răchită, prietenie, zână. Se poartă discuții pe baza textului, răspunzând la Întrebările din manual. Elevii integrați răspund la Întrebările: Cum se numește fetița din text? Cine este prietenul eil? Unde merg Lizuca și Patrocle? De ce au plecat de acasă? Unde s-
PROIECT DE LECȚIE ÎN PARTENERIAT IMPLICÂND CONCEPTUL DE COMUNICARE TOTALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
Povestirile din primul volum al lui U., Un pumn de lumină (1973), sunt dominate fie de imaginea satului, așa cum se întâmplă în Ghelia, unde se conturează o descriere plastică a Văii Someșului apropiindu-se mai mult de reportaj, sau în Răchita, exemplu de proză convențională, ce abordează simplist tema conflictului dintre vechi și nou, plasat în mediul rural al anilor ‘50 ori în mediul muncitoresc, ca în Întoarcerea fiului pierdut, Noaptea fraților. Altă culegere de povestiri, Calul alb de la miazănoapte (1977
UTAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290396_a_291725]
-
Urloii, Urluia; Bahna, Valea cu Apă; Fisici; Bolboroasa, Clocoticiu, Cufurita (loc mlăștinos), Pișetoarea (vad cu mici cascade), Țuțuroiu, Apa Spânzurată (cascadă); - după caracterul aurifer: Arieș, Zlata, Zlaști, Zlătia; - după caracterul pădurii din bazin: Valea Arinilor, Arănieș; Valea Bradului; Valea Salciei, Răchiți, Valea Stejarului; Valea Teilor; Alun, Aluniș; Paltinu; Valea Groșilor; - legat de anumite viețuitoare din apă: Ierboasa, Peșteana, Peștiș, Peștișani; Broșteni; Raci, Raciu, Valea Racilor; Brebu, Brebi, Brebina (Pîrîul cu brebi - castori); Vidra; Vidraru (Pîrîul cu vidre); Rața; - legat de intervenția
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
lua sau a face să ia un obicei rău; a (se) deprinde, a (se) învăța cu nărav; a (se) obișnui, a (se) deprinde; lăutoare: lăut, lăutură; apă (fiartă cu leșie) pentru spălat pe cap; lozi: specie de salcie sau de răchită din ale cărei ramuri se fac împletituri; mâlită: acoperit cu mâl, plin de mâl; robace: (Reg.) harnic, muncitor; slută: (Om) mutilat, schilodit, infirm, diform, pocit; (om) foarte urât, hâd; stearpă: care nu rodește (suficient), care nu este productiv; neroditor; care
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
Iancu Răchită, Ioan Maier Universitatea „Politehnica„ din București Cuvinte cheie: antrenament, forță, pliometrie, volei Rezumat În jocul de volei forța este reprezentată prin calitățile motrice combinate și complexe, coordonarea stănd în centrul acțiunilor musculare care reprezentănd modul în care lucrează mușchii. În
DEZVOLTAREA EFICIENTĂ A FORȚEI SPECIFICE PRIN ANTRENAMENTUL PLIOMETRIC AL VOLEIBALIŞTILOR DIN ECHIPA REPREZENTATIVĂ A U.P.B.. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Iancu Răchită, Ioan Maier () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_817]
-
OPORTUNITĂȚI PRIVIND ANALIZA ACȚIUNILOR DE FINALIZARE, ÎN JOCUL MODERN DE HANDBAL PRIN APLICAȚII SPECIFICE INFORMATICII LA JOCURILE OLIMPICE - BEIJING 2008 Elena Drăgănescu, Carmen Răchită Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București Cuvinte cheie: joc sportiv, performanță, handbal, informatica aplicată. Rezumat: Informatica aplicată în competiția de handbal, face ca în funcție de rezultatele obținute, să se poată valida o completă și îmbogățită bază de date și
OPORTUNITĂȚI PRIVIND ANALIZA ACȚIUNILOR DE FINALIZARE, ÎN JOCUL MODERN DE HANDBAL PRIN APLICAȚII SPECIFICE INFORMATICII LA JOCURILE OLIMPICE – BEIJING 2008. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Drăgănescu, Carmen Răchită () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_815]
-
ACASĂ, publicație apărută la București în intervalul martie-noiembrie 1990, ca „Supliment săptămânal «România liberă»”, secretar de redacție fiind Ștefan Răchită, apoi Ion Perșinaru, Stelian Boșman și Ștefan Ceteraș. Într-un posibil articol-program, Anton Uncu adresează un patetic, și deloc ridicol în acel moment, îndemn: „Haideți acasă, oameni buni! Cu toată credința și neuitarea, cu toată durerea și speranța. Acum!” Rubricile
ACASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285149_a_286478]