3,990 matches
-
pentru cine a mai auzit de nenorocire; inclusiv, pentru membrii echipei de descarcerare, cărora le-au fost necesare mai bine de două ore, pentru a degaja tăblăria mașinii făcute zob, cu tot cu persoanele prinse înlăuntru, pentru a face nițică ordine în rămășițele dezastrului. Rateu cinegetic Alo, 112? Da, domnule colonel, noi suntem. Tu ești de tură, Ielule? Eu. Ce s-a întâmplat? O crimă. Ei, nu mai spuneți?! Da, ca să vezi, cum era să mi se strice, mie, pânda de gâște sălbatice
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
părea un eveniment natural, banal. Un surâs disprețuitor înghețase în colțul buzelor dispărutei. Mă grăbeam să-i sărut mâna și să mă retrag, când, întorcând capul, o văzui intrând, spre marea mea surpriză, pe târfa asta, acum soția mea. În fața rămășițelor pământești ale mamei sale, ea se lipi de mine, și cu ce ardoare! Mă atrase spre ea și mă copleși cu săruturi pasionale. Îmi venea să intru în pământ de rușine. Nu știam ce să fac. Cadavrul, dinții încleștați aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
antică Ragheh, distrusă în secolul al XIII-lea de mongoli, e celebră în arheologia orientală prin ceramica sa. Apa care se toarnă pe gâtul morților pentru a le ușura călătoria în lumea de dincolo. Proverb persan. Mormintele musulmane care conțin rămășițele pământești ale sfinților sau marilor personalități sunt în general adăpostite de o construcție paralelipipedică, situată deasupra cupolei. În interiorul acestor edificii, pereții sunt decorați cu inscripții în formă de friză. Lingură ce servește la diluarea cernelii, care se păstrează uscată până în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
fi fost androgini și că eu într-o viață anterioară aș fi fost o Julietă capabilă de o iubire peste fire. Nu știu ce-i venise. De unde până unde făcuse ea legătura cu personajele tragediei lui Shakespeare? Vorbele ei păruseră atunci ca rămășițe dintr-o replică mai serioasă, de teatru, la o remarcă de-a mea. “ 3. Duminică, 9 noiembrie ’80. Avem uneori senzația că, până ne trăiesc părinții, nu suntem obligați să luăm lucrurile în serios. Mai apoi, în loc să citesc altceva, mă
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
chibritului flacără, scăpărând un stacojiu stins...“ ...și-a mai rămas, câteva săptămâni, amprenta ei carbonizată, ca și cum o țigară gigantică s-ar fi stins acolo, iar acel ochi negru a privit curios cerul printre genele arborilor, Închizându-se pe măsură ce ploaia spăla rămășițele arse, și când iarba a izbucnit cu furia și lipsa de scrupule specifice vegetației, scheletul Alfinei a fost acoperit cu degetele verzi ale firii, ca și cum n-ar fi existat nicicând o zvârlugă carosată grena, capabilă să fure mințile oricărui purtător
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
aveau cum să protesteze față de-o atare măsură: legumele. Ultimul din sala legumelor eram, bineînțeles, eu. Între mine-ochi și mine-degetele-de-la-picioare se Întindea un imperiu, din care viața se retrăsese practic pe Înălțimi, mai sus de strâmtoarea laringelui, ca o rămășiță a unei armate cândva de neînfrânt. Asemenea ciclopului scrutător de constelații și a celui scormonitor de lamele, eram redus la câteva vertebre cervicale și la o privire devenită de-o precizie incredibilă, de parcă toate angrenajele din carne și oase și-
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
patronului mezelăriei era mayaș. Curenții oceanici iau În custodie coca de nuri și, În timp ce pe continent continuă disputele aprige asupra sorții ei, aceasta pornește Într-o croazieră lină prin Pacific. Pe măsura Înaintării, În câteva săptămâni se Întremează, culegând bețe, rămășițe ale unor epave, diverse obiecte căzute de pe transatlantice - sau cum s-or numi vasele care brăzdează Pacificul -, toate aceste obiecte fixându-se sub forma unei armături care menține, pe dedesubt, cupola aflată deasupra apei. Iar forma aceasta, poate deloc Întâmplător
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Nu te poți scălda de două ori În același râu“, spunea Heraclit. Ba, asta-i simplu, mai greu e să poți traversa o șosea aglomerată. Când am ajuns dincolo, hârtia mea tocmai fusese ridicată În aer de un vârtej, alături de rămășițe de ziare și frunze, iar apoi părăsise vesela horă pentru a se prinde În siajul unui camion care mergea spre linia orizontului, pe care se decupau trabucurile verticale ale turnurilor de gudron. Mașina mea era parcată de cealaltă parte a
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ai începe să filozofezi. — Dante a fost primul care și-a dat seama că Iadul e pe pămînt, e de acord Roja, lăsați-l să continue chiar dacă nu prea mai avem timp, zice, chiorîndu-și ochii la flăcările care cuprind ultimele rămășițe ale cortului, colțul în care zace rucsacul lui Tîrnăcop. — O să facem pe victimele, zice Gulie, frumușică idee, numai așa putem scăpa cu fața curată, zice, de parcă abia atunci ar fi aflat de plan. — Cercul al șaselea, ereticii, zice Tîrnăcop, asta
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
roman ,,Elogiu mamei vitrege,, , dar eram mult prea obosită, ca să Încep o asemenea discuție. Cei mici adormiseră cu capul pe masă, lângă farfuriile din care mâncaseră, timp În care motanul ei gras și lacom s-a urcat, a Înșfăcat niște rămășițe de șuncă dispărând prin fereastra Întredeschisă a bucătăriei. Am locuit la ea trei zile și trei nopți, timp În care băiatul cel mare a recuperat din domiciliul conjugal, cu rugăminți și lacrimi, niște pulovere, două perne, și alte mărunțișuri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
uzat, și Îmbătrânit Înainte de vreme. Câinele lui Ben a năvălit În Încăpere și s-a așezat la picioarele lui, uitându-i-se În ochi cu slugărnicie și teamă. I s-a dat o bucată de pâine mânjită cu aspic, o rămășiță dintr-o conservă de carne și, după ce a hăpăit-o, Înghițind-o aproape nemestecată, somnolează lângă picioarele lui Antoniu. Pregătit să lupte cu propria memorie și să aducă la suprafața ei frazele lăsate de izbeliște atâta amar de vreme, Antoniu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
În ordine, Îl pune cu grijă la loc. În șandramaua lui, Ben cântă la muzicuță o melodie sincopată, semn că se află Într-o stare sufletească bună. După ce femeia cu căciulă verde a dispărut din viața lui, bându-i toate rămășițele de spirt de prin sticle, de ceva vreme nu mai e singur: o văduvă alungată din casă de nepoți, o femeie curată și vrednică, Îl slujește cu devotament și Împarte pensioara cu el. E tăcută și muncitoare, și, deși trecută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Caietele vor fi aruncate la gunoi de măturătorii care vor curăța asfaltul, de sânge. Epilog Ă3ă Am fost copilul unei familii de intelectuali mic burghezi. Să nu vă mire, dar comunismul a mai păstrat pe ici pe colo câte o rămășiță a burgheziei, nu i-a Închis chiar pe toți reprezentanții ei și nu i-a strivit pe toți sub copita lui neîndurătoare. Plăpând și bolnăvicios, Încă de la naștere, mi-a plăcut să stau de mic copil mai mult singur. Camera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
o bucată de material foșnitor. Și pentru că asta Îmi aminti de filmul văzut cu o seară Înainte, m-am zvârcolit ca pe ace. Ici-colo pe materialul negru, am observat niște fire de barbă strălucind scurt, argintiu. Trebuie să fi fost rămășițe de la clientul precedent, un profesor cu o chelie accentuată, care, cu un sfert de oră În urmă, indicase spre capul său și se pronunțase: — Estetica standard, Kretschmer. Scapă-mă de biologia inutilă! Parcă mi-ar fi citit gândurile, bărbierul Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Doctorul Karp a fost amabil de mi-a recomandat biblioteca dumneavoastră. — Ați vizitat muzeul de curând? Röser se uită la mâna mea, Încă Întinsă. — La sfârșitul săptămânii trecute. Simțindu-mă ciudat, mi-am verifiat buzunarele - dar n-am găsit decât rămășițele mărului. Poate că ar trebui să vorbesc tot cu el? — Vă anunț cu regret că doctorul Karp ne-a părăsit. A sunat sâmbăta trecută. Destul de neașteptat, dacă mă gândesc mai bine. Și-a părăsit postul imediat, fără Întârziere. Bibliotecarul Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
doilea... am continuat, ezitând din nou. În partea opusă a curții, băieții se străduiau din răsputeri să nu pară curioși. Afundându-mă În scaun și căutându-mi țigările, mă gândeam la o formulare favorabilă. — În al doilea, am repetat, terminând rămășițele unui măr, mă Întreb dacă știi ce se Întâmplă la Apollo când nu lucrezi. Colega mea dădu din umeri fără să-mi răspundă. Descotorisindu-mă de descoperirea mea, mi-am continuat căutarea. Găsind ceea ce căutam, mi-am aprins o țigară și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
mai importante de discutat? Împăturind ziarul, Dora mă privi distant. — Cum ar fi...? — Păi, nu vezi? Mi-am dat seama că sunt dezamăgit. — Nu știu să citesc gânduri. Dându-mi seama că acum era momentul, mi-am Înghițit și ultimele rămășițe de mândrie. — Prima oară când am ieșit, an Început, căutând cuvinte potrivite, ai zis că nu-ți plac oamenii care nu-și asumă personalitatea. Dacă am Înțeles eu corect, te refereai la oamenii care se deghizează Într-un fel sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
rama unui pat sau o bibliotecă. Salteaua mea era tăiată și acum se sprijinea de perete cu interiorul expus În mod obscen. Tabachera Dorei era Îngropată adânc În părul de cal. Cele două taburete fuseseră reduse la lemne de foc. Rămășițele pernei pluteau În aer, ca o versiune de vară a unei ninsori. Grilajul de metal al sobei cu faianță fusese smuls și el; pe podea se vedeau movilițe de cenușă. Niște tălpi negre tropăiseră În jur, Încercând să caute o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
interior nu era deloc În formă, și, orice ar fi proiectat Îndărătul frunții mele, era puțin probabil că avea să-mi Îmbunătățească situația. Obosit, am observat că ciorapii mei de mătase fuseseră sfâșiați. Aveam picioarele zgâriate; rotulele, pătate de sânge. Rămășițele fustei mi se ridicaseră pe șolduri. Bluzei galbene Îi lipsea o mânecă și toți nasturii. Acum am băgat de seamă că sutienul negru atârna În afară: bretelele fuseseră rupte și șosetele cu care Îl umplusem au dispărut. Am dus mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
printre alge. Era puțin iritat de ubicuitatea ei și era pe cale de-a trage storul, când observă lângă propria reflecție imaginea omului ponosit, În balonzaid, care aruncase o privire În compartimentul lui. Hainele sale, lipsite de culoare, textură și opacitate, rămășițele vechii arte a croitoriei, aveau Încă o eleganță forțată. Balonzaidul deschis lăsa să se vadă gulerul Înalt și tare, precum și jacheta Încheiată până sus. Omul Își aștepta răbdător cina sau așa crezu Myatt la Început, permițând minții sale să fugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
trase storul la loc, simți iarăși imboldul dorinței. Era bine Îmbrăcată, vorbea „ca o doamnă“ și-i citise cărțile cu admirație. Aceste trei elemente Îl cuceriseră. Tot mai era conștient de locul lui de naștere În Balham și de fugarele rămășițe ale accentului cockney din vocea lui. După șase ani de succes progresiv, succes ilustrat de cifrele de vânzări, două mii de exemplare, apoi patru mii, zece mii, douăzeci și cinci de mii, o sută de mii, era Încă uluit când se vedea În compania
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Dr. Czinner Își apropie gura de sticla geamului și-i vorbi soldatului În limba lui: — Cum te cheamă? Cranț, cranț, cranț făcea cuțitașul de tăiat hârtie, dar când alunecă, zgomotul ascuțit fu Înăbușit de stratul de cremă. — Ninici, spuse o rămășiță de voce prin sticla Înghețată. — Ninici, repetă rar doctorul Czinner. Ninici. Cred că l-am cunoscut pe tatăl dumitale În Belgrad. Ninici nu păru a se Îndoi de o asemenea minciună clară și-și turti nasul de geam, dar tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
de hârtie igienică. Marile doamne care-l invitau la seratele lor literare erau Încântate de expresiile lui colorate. Ce farmec avea să etalezi un romancier care se trăgea dintr-o familie de prăvăliași dacă acesta nu aducea cu sine vagile rămășițe ale provenienței sale, ceva din izul de tejghea? Domnul Stein Îi aruncă o privire. — Cred că n-ar strica, Îi spuse el lui Myatt. Domnul Savory se simți umilit. Oamenii aceștia făceau parte din minoritatea care nu-i citea niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
pe care m-am chinuit atâta să le pun cap la cap, toate sunt împrăștiate și-mi trosnesc sub tălpile pantofilor. Ce-a mai rămas din viața mea normală. Deschid radioul cu ceas de lângă pat. Mă întind și strâng laolaltă rămășițele de benzinării, morgi, chioșcuri de fast-food și mănăstiri spaniole. Adun grămadă bucățile însângerate și prăfuite, și la radio e muzică swing de big band. La radio e muzică celtică, gangsta rap și muzică indiană de sitar. Dinaintea mea sunt îngrămădite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
transfigurat. Bull era doar o femeie pentru el. Mai întâi isteria, apoi această capitulare tremurătoare. Ce putea fi mai feminin de atât? Din punctul de vedere al lui Alan, erau doi supraviețuitori ai unei catastrofe aviatice, care se împreunează printre rămășițele în flăcări, afirmând în delir triumful vieții înseși. Și cât de frumos se freca piciorul lui Bull de Allan, rotunjindu-i fiecare mișcare! Alan n-o mai făcuse cu o virgină până atunci, cel puțin nu cu una intacta. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]