327 matches
-
adiere de vînt, poate pentru că eram feriți de mal, dar cerul răsună puternic chiar deasupra capului meu. A fost ca o pocnitură dintr-un radio dat la maximum fără să fie acordat pe vreun post. Nenumărate degete zbîrcite zdrăngăneau pe rămurelele și crenguțele copacilor din crîngul de pe deal. Am măsurat din ochi placajul cu ușiță din spatele bucătarului nebărbierit. Părea mai aproape de locul șoferului decît de centrul autobuzului. Da, se pare că era suficient loc pentru o saltea. Mi-am Îndoit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
erau minime. Am fost doar în trei ori patru plimbări prin Cișmigiu și numai o dată prin Parcul Herestrău, unde a refuzat să urce în barcă... Prefera să se așeze pe mal și să privească minute în șir luciul apei sau rămurelele sălciilor pletoase, lăsându-și buclele să se răsfețe în bătaia ușoară a vântului... Era bucureșteancă oare? Nu-mi amintesc, dar ce importanță mai are acum? Credeam că se înfiripase ceva și în inima ei... Mi-a acceptat prietenia și nimic
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
un perete - viciul englezesc nu e exclusiv apanajul britanicilor. Dar aceasta - Își dădu din cap spre un desen În acuarelă, montat pe peretele adiacent - este o specialitate germană. Aplecându-ne Înainte, n-am văzut recoltă bogată, ci niște siringi, nici rămurele, ci carafe cu apă. Intitulat Manipulare delicată, tabloul Înfățișa o fată stând În patru labe pe un prosop Întins pe o masă. O servitoare În fustă scurtă, cu un șorțuleț alb și cu panglică În părul tuns scurt, stătea În fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
celebrelor Balade. După Eminescu era al doilea poet care mă făcea să simt că poezia e un miracol care ne scoate din efemer și ne face să ne simțim eterni. Și tatei îi plăcea poezia... Coșbuc... Din codru rupi o rămurea, Ce-i pasă codrului de ea ? O auzise la școală, recitată de copii la sfârșitul anului și adesea repeta aceste versuri, a căror imagine simplă îl făcură să aibă o idee a ceea ce înseamnă un om în mijlocul omenirii. Și acum
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
-se; o pitulice țârâi ușurel un timp deasupra ei, apoi dispăru undeva. Vremea trecea. O aburire de răcoare începu a luneca în răstimpuri. În poienițe, lumina se trăgea spre vârfurile copacilor; câte-un plop cu coajă cenușie abia își clătea rămurelele subțiri și-și tremura bănuții frunzelor, care luceau în două ape. Căprioara suia pe pârău, la deal. La dreapta și la stânga malurile creșteau. Undele veneau mai repezi, murmurau printre pietre ascuțite, săreau fărâmându-se în bulgărași de argint. Ea schimba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Hm! Și-i mânios Dunăre... Unde-a fi fiind, cucoane, hoțul? A fi fiind chiar în tăietura cea nouă... —Pe-acolo l-am zărit intrând... —Atuncea să-i ieșim înainte pe cararea asta... Apucară de-a dreptul printre tufe, și rămurelele începură să-i bată c-o ploaie deasă. Din vreme în vreme boierul mormăia cu mânie. Gavril mergea înainte, deschizând drumul. - Și deodată dădură-n tăietură - și, oprindu-se, deodată auziră glas de om. —Auzi? gemu cu glas înăbușit Costea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
lui: - A, ați fost la Rameaux... cred că a fost frumos... ca de fie- care dată. Din păcate, nici eu, nici soția mea nu ne-am putut depla- sa... știți... anii... bolile... - Nu face nimic, domnule, vă ofer eu câteva rămurele. Omul a zâmbit aprobator, dar s-a mirat când a primit trei ră- murele: - O, stimata doamnă, dar una singură era suficientă... cel mult două... - Da, domnule, dar în țara mea există obiceiul să se ofere numere impare de flori
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Kimura, dar nu și glontele din pușca celui de-al doilea soldat. Cum putea oare să-i explice lui Kimura că aceste curse de fazani fuseseră ideea lui Basie? Basie fusese cel care insistase asupra camuflajului complicat din frunze și rămurele și care Îl făcea să se strecoare de două ori pe zi prin gard, deși nu văzuseră niciodată vreo pasăre, darămite să mai și prindă vreuna. Era important să rămînă În bune relații cu Basie, acesta avînd surse de hrană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
din scoicile pe care le are fiecare prin lipire (un căpăcel, o căsuță, un personaj). Pentru ochi, urechi, nas puteți folosi scoici mai mici și altfel colorate. Materiale și ustensile: - frunze și flori uscate, crenguțe de brad, ace de pin, rămurele; - pahar de iaurt /ghiveci mic / o vază mică; - lipici. Etape de lucru - Îmbrăcarea vasului în frunze uscate, crenguțe sau ace de pin cu ajutorul lipiciului sau cu o panglică de rafie sau hârtie glace. din frunze, crenguțe de - Realizarea buchetului
Abilit??i practice clasele I-IV by Paula Axinte () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84043_a_85368]
-
frunze, semințe, paie, spice); - coală albă de carton; - lipici; Etape de lucru: Lipirea frunzelor pentru: corp - o frunză mai mare; cap - o frunză mică de formă ovală; picioare - două frunze curbate sau două spice; ochi - două paie sau spice sau rămurele subțiri; brațe - două semințe; păr - spice/mușchi uscat/ fire iarbă uscată/paie. Animale din castane Materiale și ustensile: castane; penson; rafie; mazăre uscată; hârtie și pastă de dinți; scobitori / bețe de chibrit. Etape de lucru: - Găurirea castanelor cu un ac
Abilit??i practice clasele I-IV by Paula Axinte () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84043_a_85368]
-
p. 170). În unele sate din Moldova... pomul se așază într-o cofă sau oală, care e totdeauna plină cu apă curată... De pom [...] se razimă totdeauna o scară făcută de [= coaptă din] făină de grâu, și într-unul din rămurele se anină și o sticlă de băut apă. Scara însem- nează ca să aibă sufletul pe ce se sui, dacă va avea parte, în pomii raiului, apa ca să aibă pe ceealaltă lume ce bea (39, pp. 168-169). Se regăsesc în acest
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
picăturile de ploaie pe lângă tufișuri. Dimineața găseau cotoare de mere și coji de alune sub patul ei, urme lipicioase care duceau de la oalele din bucătărie direct în camera ei. În buzunar îi găseau bucăți de scoțișoară și mărar. În păr, rămurele și, deseori, un cărăbuș de noapte strivit. Dar se trezea odihnită, neamintindu-și nimic din hoinărelile nocturne, festinurile din miez de noapte, insistând că a dormit neîntoarsă în timp ce familia ei, pământie la față și amețită din pricina lipsei de somn, îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
și destul de enervant, plin de purici și căpușe, care se gudura mereu pe lângă fiecare, implorând, căruia Îi plăcea să-și culce tot timpul capul pe genunchii tăi, picurând pe ei salivă. Ideea lui, a lui Dimi, a fost să culeagă rămurele verzi și flori și să Împodobească altarul. I-a aranjat și lui Winston un buchețel mic pe cap, așa cum se face la grădiniță la aniversări. I-au legat strâns labele din față și cele din spate, dar totuși el nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
lemn... Mașa se prefăcea că moare. Sau chiar murea pentru un timp, Întinzându-se pe iarbă și oftând. La căpătâiul ei veneau ursulețul de pluș și căluțul de lemn, care șchiopăta de un picior. Îi aduceau flori de câmp și rămurele de salcie. Iar primăvara Îi așezau pe piept, În coșulețe Împletite din pai, vișine și cireșe și grămăjoare mici de zmeură. Văzând atâtea bunătățuri În jurul ei, Mașa se trezea, descotorosindu-se de flori. „Ei, cum a fost ?“, o Întreba Marusia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
cum Îndrăznește să spună că muncesc?” Își spuse masterandul. Oliver a căutat să pună În practică preceptele lui Iisus: săptămâni Întregi a umblat pe câmp, umplându-și gușa cu semințe de in și floarea-soarelui... Și-a clădit un cuib din rămurele, din lut și paie Într-un stejar Înalt și a Înnoptat acolo multă vreme. Seara Își făcea culcuș, ascunzându-și capul subsuoară, iar dimineața, după ce Înălța un tril spre un soare ce se ridica pe cer, Își lua zborul plutind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
S-a învârtit de jur împrejur ca un câine, continuă Mma Potsane, râzând. S-a uitat sub pietre, aa mușinat aerul și a scos sunetele alea ciudate în limba lor - știți cum sunt, sunetele acelea ca foșnetul copacilor, sau ca rămurele frânte. N-a găsit, însă, nici un semn al vreunui animal care să-l fi luat pe băiat. Mma Ramotswe îi întinse batista să-și tamponeze ochii. — Și ce credeți că i s-a-ntâmplat, Mma? Cum poate cineva să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
și lăptucile. Locul lor nu-i în Botswana sau, cel puțin, nu în această parte a Botswanei. Plecară din birou și se plimbară prin restul casei. Câteva camere nu mai aveau acoperiș, iar podeaua lor era acoperită de frunze și rămurele. Câteva șopârle țâșniră să se ascundă, spulberând frunzele și niște șopârlițe gecko roz cu alb încremeniră pe pereți, speriate de prezența lor cu totul neașteptată. Șopârle, șopârlițele gecko, praful din aer; cam asta era tot - o casă pustie. Cu excepția fotografiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
Când a plouat prima oară, planta cea mică și-a scos capul din pământ, tremurând în vânt, dar văzând vecinele, a prins curaj și de atunci le admiră și numără câte brațe întind și suprapun, și câte frunze așează pe rămurele să pară cât mai bogate. Ardeiul, ascuns în pământul care-i dă vigoare, este mai timid, nu se avântă atât de hotărât, mai pe gânduri, mai în acțiune, crește cumpătat peste noapte, pe ascuns, neavând un nivel de aspirație atât
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
să nu mă lași. Ci mai dormi, măre, un pic / Că ești crud de ani, și mic. // CORUL: Dormi la umbră, dormi în pace, / Că mama ție ți-o face / Sub cel tei bătut de vânt / Pătișorul la pământ. Câtu-s rămurelele / Tot or bate stelele, / Iară luna va străbate / Dulcea ta singurătate. // MAMA: Și când vântul va șopti / Mândru mi te-a adormi, / Și când vântul va sufla / Teiul se va legăna, / Florile-și va scutura, / Lin că mi te-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Așa se‐ ntreabă cei mișei Cei buni n‐ au vreme de gândit La moarte și la tânguit, Căci plânsu‐ i de nebuni scornit și de femei! Nu cerceta aceste legi Că ești nebun când le‐ nțelegi! Din codru rupi o rămurea, Ce‐ i pasă Codrului de ea? Ce‐ i pasă unei lumi întregi De moartea mea! Din Fire de tort. O SCRISOARE DE LA MUSELIM SELO ( fragment ) Măicuță dragă, cartea mea Găsească‐mi‐te‐ n pace! Pe aici e vânt și vreme
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
mai încet, Sufletu-mi nemîngîiet Îndulcind cu dor de moarte. De ce taci, când fermecată Inima-mi spre tine-ntorn? Mai suna-vei dulce corn, Pentru mine vre odată? {EminescuOpI 207} SOMNOROASE PĂSĂRELE... Somnoroase păsărele Pe la cuiburi se adună, Se ascund în rămurele - Noapte bună! Doar izvoarele suspină, Pe când codrul negru tace; Dorm și florile-n grădină - Dormi în pace! Trece lebăda pe ape Între trestii să se culce - Fie-ți îngerii aproape, Somnul dulce! Peste-a nopții feerie Se ridică mândra lună
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
scade, noaptea crește Și frunzișul mi-l rărește. Bate vântul frunza-n dungă Cântăreții mi-i alungă; Bate vântul dintr-o parte - Iarna-i ici, vara-i departe. Și de ce să nu mă plec, Dacă păsările trec! Peste vârf de rămurele Trec în stoluri rîndurele, Ducând gândurile mele Și norocul meu cu ele. Și se duc pe rând, pe rând, Zarea lumii-ntunecînd, Și se duc ca clipele, Scuturând aripele, Și mă lasă pustiit, Vestejit și amorțit Și cu doru-mi singurel, De
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
internă. 5. Pozițiile sale filozofice sunt diferite de cele ale lui Underhill, față de care se situează cel mai adesea polemic. 6. În timp ce demersul lui Nae Ionescu e deductiv, fiind redus la un arbore logic cu cât mai puțin frunziș și rămurele, cel al lui Evelyn Underhill e descriptiv, tinzând să acopere toate aspectele și conexiunile posibile ale fenomenului mistic. Această tendință spre exhaustivitate face ca orice ar fi spus Nae Ionescu - sau alt autor - despre misticism să poată fi regăsit, într-
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
și-ar fi putut permite să o aducă până în Brinac, preferase să se folosească, până cu puțin înainte să moară, de lămpi (susținând că sunt mai sănătoase pentru ochi) și de clopoței străvechi agățați ca niște frunze la capătul unor rămurele lungi și înguste din metal. Iar el, la rândul lui, iubise locul prea mult pentru a face schimbări: când venea la Brinac, parcă intra într-o peșteră de tăcere și întuneric, unde nu-l putea deranja nici un telefon nedorit. Așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
făinii, al zahărului sau al nenorocitei de nucă de cocos îcum îi spunea mama), spartul ouălor îfăcând o scurtă pauză ca să-mi înăbuș greața), frecatul ingredientelor într-un castron și pusul amestecului aceluia lipicios în forme de hârtie care aveau rămurele de ilice pe ele aveau un efect liniștitor. M-au făcut să mă gândesc la copilărie, la vremea când o ajutam pe mama în bucătărie. Asta înainte ca mama să renunțe definitiv la gătit. M-am ținut departe de Chris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]