309 matches
-
frumoasă, sănătoasă să mă lași.“ Barabulele* nu se pun la lună nouă, pentru că, punîndu-le atunci, ar dudăi beldiile* lor în sus, pe cînd barabulele n-ar rodi în pămînt. Cînd e lună nouă, nu se samănă legume, nici nu se răsădesc pomi, că nu fac roadă, ci numai floare. Descîntecele de dragoste se fac la lună nouă. (Gh.F.C.) La lună nouă, unii zic că e bine să sameni, alții, că e rău. (Gh.F.C.) De lună nouă nu e bine să umbli
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe pomi, care apoi în vara viitoare vor rodi. în ziua de Maria Egipteanca [1 aprilie] se sădesc pomii. Se crede că dacă sădesc doi inși pomișori sau samănă sîmburi de poame, acei pomi vor face fructe în fiecare an; răsădiți, sămănați numai de unul, vor face fructe numai tot la doi. Pomană Să nu dai de pomană la țigani, că-ți fură cioara puii. Se dă de pomană un porc, căruia îi aprinde două lumînări la urechi și se udă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se împrourească* sosirea primăverii. înspre ziua de Sf. Gheorghe, se pune în stîlpii porții răchită în brazde, ca să prindă bucatele ca răchita. Se crede că nu e bine a coase afară pînă ce răchita n-a înfrunzit. Răsădire Să nu răsădești nimic cînd e lună nouă, că fac viermi la rădăcină și se usucă. Răspîntie Să nu fii la mijlocul nopții pe drum, mai ales la răspîntii să nu stai, că te întîlnești cu Ucigă-l toaca ori cu alte bale spurcate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aduce veste de vreun mare rezbel ori boală. Dacă latră cînii uitîndu-se la lună, va urma război. Război de țesut Războiul de țesut să nu-l așeze femeia în casă, că va țese cu greu. Ridiche Ridichile să nu le răsădești cu degetul, că se fac subțiri ca degetul, ci să le înfigi în pămînt cu trei degete. Ca ridichile să fie mari, se crede că este bine a le răsădi cu trei degete. Rîie Cînd cineva are rîie și se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că va țese cu greu. Ridiche Ridichile să nu le răsădești cu degetul, că se fac subțiri ca degetul, ci să le înfigi în pămînt cu trei degete. Ca ridichile să fie mari, se crede că este bine a le răsădi cu trei degete. Rîie Cînd cineva are rîie și se duce într-o casă, s-o spuie, că atunci nu se ia la nimeni. Cine o mînca dovlete* de la Ajunul Crăciunului înainte rîiază. Rîndunică Despre rîndunică se crede că nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cămările vîntului. Dacă-ți vine miros de usturoi pe cîmp, să știi că i vreun șerpe prin vecinătate. în ziua de Sf. Andrei se ung țîțînile ușilor cu usturoi, ca să nu se poată apropia duhurile necurate de casă. Cînd se răsădește usturoiul, e bine a face aceasta într-o cușmă, și apoi căciuliile* vor fi mari. Toamna, cînd pui usturoi în pămînt, după ce l-ai gătit de pus, să se deie de-a tumba peste el, ca să crească căpățînile mari; tot
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
într-o cușmă, și apoi căciuliile* vor fi mari. Toamna, cînd pui usturoi în pămînt, după ce l-ai gătit de pus, să se deie de-a tumba peste el, ca să crească căpățînile mari; tot ca să crească căpățînile mari, trebuie să răsădești usturoiul din căciulă. Cozile de usturoi sau de ceapă care au fost legate cunună după rupe rea usturoiului sau cepei se aruncă în drum, crezîndu-se că apoi vor rodi acele legume în vara viitoare. Cine pune pe foc crenguțele verzi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un joc (De-a v-ați ascuns). II Lirica existențială (16 Psalmi), relația om-divinitate, definirea omului și a divinității. Ipostazele divinității: Dumnezeu este văzut ca spirit justițiar, dar și ca milostiv (Cel ce zdrobește dinții păcătoșilor, Dumnezeu este un pom răsădit lângă izvoarele apelor), deus absconditus (Dumnezeu care se ascunde), Dumnezeu nu poate fi cunoscut de către om, Dumnezeu este numai un gând, o concepție, poetul îndoindu-se de existența Lui, De la credință la tăgadă, de la resemnare la cutezanță. Ipostazele psalmistului 1
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
cotiledoane și nu sunt considerate frunze adevărare. Trebuie să așteptați creșterea următoarelor două înainte de a le rări. • Pentru următoarele operațiuni privitoare la semințe consultați rubricile următoare: „Rărirea”, „Aclimatizarea” și „Transplantarea răsadurilor”. Repicarea (răsaduriloră Repicarea este operațiunea care constă în a răsădi la distanțe mai mari plantele tinere, crescute în răsadnițe, separându-le și replantându-le în ghivece individuale. Când • Răsadurile trebuie repicate atunci când plantulele au două frunze bine formate. Nu așteptați mai mult, pentru că rădăcinile plantulelor riscă să se încâlcească. Dacă
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
de zăpadă constituie o excelentă protecție pe timp de iarnă. Transplantarea răsadurilor • Întotdeauna, când transplantați plante tinere, trebuie să țineți cont de spațiul de care au nevoie pentru a crește. Aceste informații le găsiți pe plicurile de semințe. • Înainte de a răsădi plantele, trebuie să curățați bine solul de pietre, buruieni și alte rămășițe vegetale. • Dacă pământul este uscat, vă recomandăm să îl udați în preziua transplantării. Și plantele trebuie udate înainte de a fi puse în pământ pentru a se prinde mai
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
Rămurică: Ramură mică de copac, mlădiță secundară a unei ramuri principale. Rărire: Operațiune prin care se elimină anumite plante (flori, fructe, legumeă atunci când sunt prea dese pentru a favoriza dezvoltarea celorlalte flori, fructe sau legume făcându-le mai mult spațiu. Răsădi: Transplantarea unei plante tinere, ieșită din sămânță, într-un alt vas, pentru a-i oferi suficient spațiu de creștere. Rezistent la intemperii: Numim rustică o plantă care rezistă la gerul iernii precum și la atacurile climei, cum ar fi vântul și
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
mai venit 5 păsări. Câte păsări sunt pe sârm? În a doua etapă, s-au rezolvat probleme dupdate desenate sau schițate. Exemplu: În etapa a treia, elevii au completat datele care lipseau dintr-o problemă. Exemplu: Elevii clasei I au răsădit 50 fire de flori. Garoafe..., panseluțe ..., iar restul lalele. Câte lalele s-au răsădit ? În căutarea datelor care lipseau dintr-o problemă, elevii au găsit soluții optime care au dus la rezolvarea acesteia și, implicit, la educarea flexibilității gândirii printr-
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
au rezolvat probleme dupdate desenate sau schițate. Exemplu: În etapa a treia, elevii au completat datele care lipseau dintr-o problemă. Exemplu: Elevii clasei I au răsădit 50 fire de flori. Garoafe..., panseluțe ..., iar restul lalele. Câte lalele s-au răsădit ? În căutarea datelor care lipseau dintr-o problemă, elevii au găsit soluții optime care au dus la rezolvarea acesteia și, implicit, la educarea flexibilității gândirii printr-un proces de autocontrol. În etapa a patra, elevii au avut de formulat întrebarea
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
a stirpi răsadul <i>eșit. Colțurile crinilor răsar în 5 sau 6 săptămâni. Mai sigur și mai bine se poate urma cultura crinilor deacă sămânța lor se va sămăna în răsadnițe înadins pregătite, în apropierea locului unde au a se răsădi. Acele răsadnițe sau shoale de copaci, îndată după răsărire și pân la al patrălea sau al cincilea an, să se ție curate, plivindu-se toată buruiana, de unde apoi să pot răsădi pe învecinatul loc de pădure, în gropițele destul de adânc
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
înadins pregătite, în apropierea locului unde au a se răsădi. Acele răsadnițe sau shoale de copaci, îndată după răsărire și pân la al patrălea sau al cincilea an, să se ție curate, plivindu-se toată buruiana, de unde apoi să pot răsădi pe învecinatul loc de pădure, în gropițele destul de adânc și largi săpate. Toamna este cel mai bun timp pentru răsădirea acestor copăcei, căci îndeobștie copacilor răsădiți toamna li merge mai bine. Mărimea gropilor este feliurită, după mărimea copăceilor de răsădit
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
răsădi pe învecinatul loc de pădure, în gropițele destul de adânc și largi săpate. Toamna este cel mai bun timp pentru răsădirea acestor copăcei, căci îndeobștie copacilor răsădiți toamna li merge mai bine. Mărimea gropilor este feliurită, după mărimea copăceilor de răsădit; cu toate aceste, mai bine este a se face cu giumătate de palmă mai largi. Aceste gropi pentru răsădirea copăceilor să se sape cu giumătate de an mai nainte, pentru ca aerul atmosferic să pătrundă țărna și ploaia și căldura să
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
ramură să nu să dezbine, pentru că apoi nu numai ramura, ci și copăcelul se poate strica. În sfârșit, este de însămnat că din shoala de copaci să nu se scoată într-o zi mai mulți copăcei decât s-ar putea răsădi, dar fiind că această analoghie nu se poate întocma nemeri, apoi acii rămași să se puie la un loc umbros și să se acopere cu țarină, spre a feri rădăcinile de uscăciune. La răsădire, mai este de luat în băgare
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pe scaunul hulitorilor n-a șezut...” Din strana din stânga un bătrân, negustor judecând după straie, îi ținea isonul cu un glas foarte acut și înălțându-se și mai mult la începerea fiecărui verset nou. — „Și va fi ca un pom răsădit lângă izvorul apelor, care rodul său va da la vremea sa și frunza lui nu va cădea și toate câte va face, vor spori”. Ia te uită, își spuse spătarul, catapeteasma nu are decât uși împărătești și o singură ușă
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Domnul trebuia să fie vândut, dar vai de vânzător! Nimeni deci să nu afle aici vreo îndreptățire a ereziilor”. (Tertulian, Despre prescripția contra ereticilor, XXX, 4, în PSB, vol. 3, p. 160) „De altfel, dacă unele erezii cutează să se răsădească singure în epoca apostolică pentru ca să pară astfel lăsate chiar de Apostoli, fiindcă ar fi existat chiar sub Apostoli, putem să le cerem să și dea la iveală obârșia Bisericilor lor, să desfășoare șirul episcopilor lor, precum urmează unul după altul
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
aceste două țări, liderii autoritari, ale căror politici au ajutat la stimularea dezvoltării unei economiii de piață de succes, a industriei orientate către exporturi, la creșterea economică, și în general, la apariția unei clase de mijloc educate, prin aceasta au răsădit neintenționat germenii distrugerii acestui sistem. Astfel, chiar dacă economia capitalistă de piață și creșterea economică sînt favorabile democrației, pe termen lung s-ar putea dovedi mai puțin prielnice sau de-a dreptul nefavorabile pentru regimurile nedemocratice. Drept urmare, deznodămîntul unei evoluții de
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
nu-i leagănă...! Bieți copaci cărora nu le e dat să se bucure de una din nopțile acelea negre de la câmp, de una din nopțile fără lună, cu mantia lor de stele pulsatile! S-ar părea că omul, când a răsădit fiecare dintre copacii aceștia în locul de-aici, le-a spus: «Tu nu ești tu!» Și ca să nu uite, ca să nu doarmă, li s-a dăruit iluminația nocturnă cu lumină electrică... Bieți copaci noctambuli! Nu, nu; cu mine nu merge același
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
infantil, jefui. Desigur, Du Maurier habar nu avusese că „germenul“ narativ, cum Îi plăcea să numească punctul de plecare pentru o lucrare literară, stătuse Îngropat În humusul negru al carnetului său de notițe, așteptând ziua În care va putea fi răsădit pe foile subțiri ale caietului de lucru. Unica modalitate În care putea scăpa de regrete inutile față de șansa ratată era de a lua pe loc hotărârea de a utiliza o altă idee furnizată de Du Maurier, anecdota despre cuplul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
le vedeți voi, îngrădite. Ei pun semințe ori răsaduri de plante, adică de roșii, de varză, de morcovi, de cartofi și de toate celelalte legume necesare hranei... E muncă multă până vin cu roadele să le vândă la oraș. Le răsădesc, le plivesc, le sapă, le udă... Au nevoie de sistem de irigații, să poată aduce apa la plante. Tot anul muncesc la câte ceva. Tot ei au grijă de pomi, să-i ude, să-i tundă, să-i stropească împotriva dăunătorilor
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
finală. Oare un stejar care-l rupi de la rădăcină și-l sădești în mod meșteșugit într-o grădină de lux are viitor?. Oare neamul românesc, cu toată trăinicia rădăcinilor, are viitor când trunchiul e rupt de întreg trecutul nostru și răsădit în mod meșteșugit în stratul unei dezvoltări cu totul străine, precum este pentru noi cea franțuzească? Iată întrebări la care nu îndrăznim a răspunde. Dumnezeul părinților noștri să aibă îndurare de noi. [24 noiembrie 1877] ["ÎN REVISTA ZIARELOR... "] În revista
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
tradițională, ca mai înainte. De unde doctrina era mistică, acum este rațională; metodele, în locul vechilor analogii, simboluri și coincidențe, devin calculul probabilităților; teoria vibrațiilor - astrofizica solară și studiu psihomedical. Să aruncăm o privire asupra acestor noi terenuri, în care a fost răsădită planta noastră milenară. S-a căutat întocmirea statisticilor tipologice, caracterologice și profesionale, urmărindu-se punctul lor comun în horoscop. Ca exemplu: câți dintre marii conducători ai lumii au Luna în Leu? Deoarece procentul lor este ridicat (Ioana d`Arc, Frederic
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]