643 matches
-
dat o sârmă, au luat un guvid și -au arătat cu trebuie să îi înșir pe sârmă, după care m-au invitat să aleg din barcă cu plasele de pescuit, peștii pe care îi doresc. Am ales pe cei mai răsăriți,până când s-a umplut sârmă.. Le-am arătat ce am ales , întrebând cât mă costă.. Știind că sunt din sanaoriu, mi-au spus să dau cât vreau. Nu prea știam prețul peștelui ... dar am plătit suficient cât să fie mulțumiți
DESTIN DE FEMEIE.OANA-DRAMA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343671_a_345000]
-
RESTURI... sunt momente în care trupul mi se golește de umbre nu par a fi eu în secvența asta e strâmt doar câteva resturi ici - colo și un Dumnezeu care clipește des încep să număr încet și sacadat până la următorul răsărit ............................... ............................... Referință Bibliografică: RESTURI... / Teodor Dume : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2258, Anul VII, 07 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Teodor Dume : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
RESTURI... de TEODOR DUME în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377594_a_378923]
-
-N PRAG, NICI C-AM PRIMIT COLINDĂDORI ÎN TINDĂ, CUM DIN BUNIC ÎN TATĂ MI-A FOST DRAG! Codrule, codruțule, Crini, trandafiri, toporași, Melc, melc, Cotobelc, Somnoroase păsărele, Nu credeam să-nvăț a muri vreodată! Și-apusul meu e totuși răsărit, Un răsărit ce nu se mai termină! *ÎI ROG SĂ MĂ IERTE PENTRU PLAGIAT (și pentru unele schimbări ale semnelor de puctuație), ÎN ORDINEA VERSURILOR, PE URMĂTORII POEȚI: V. Alecsandri, L. Blaga, Coșbuc, Păunescu, Păunescu, Dan Verona, Dan Verona, Topîrceanu
PARTEA I de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378948_a_380277]
-
o clipă cu adevărat răbdătoare. A fost politicoasă cu soarele așteptându-l, dându-i binețe, apoi l-a condus spre un petec de zăpadă pe care l-au încălzit împreună și au îndepărtat o picătură de pe petala unui ghiocel abia răsărit. Mai sunt și clipe care se deplasează grupate și ordonate, întotdeauna doar spre viitor. Ele deretică viața oamenilor și-i fac să se simtă confortabil cu traiul lor monoton. Sunt clipe leneșe, care apar mai mult noaptea, sau jucăușe, cele
ALBUM de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379002_a_380331]
-
cu mâna întinsă spre a ajunge împreună din nou sub umbra pădurii răcoritoare. - Vreau acasă, mereu îmi șopteai ! Eu îți priveam chipul și credeam tot ce -mi spuneai . - Te aștept, zâmbet de înger, cum așteaptă zorii lumina din ochii soarelui răsărit. De anghel zamfir dan Referință Bibliografică: Păcatul ca formă de existență / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2295, Anul VII, 13 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Anghel Zamfir Dan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
PĂCATUL CA FORMĂ DE EXISTENŢĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380048_a_381377]
-
pe vremea copilăriei mele o familie foarte numeroasă. Li se dusese vestea pentru că în fiecare an li se năștea un copil. Nu erau chiar săraci. Aveau câteva pogoane de pământ, pe care tatăl trudea împreună cu băieții cei mari. Fetele mai răsărite vedeau de gospodărie, iar mama lor ostenea aducând pe lume prunci. Erau toți uniți de grijile familiei. Copiii se creșteau unii pe alții... Totuși, viața lor nu era ușoară. Și n-ar fi suferit, poate, dacă cei clevetitori le-ar
LOCUL UNDE CERUL SE UNEŞTE CU PĂMÂNTUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382019_a_383348]
-
pe Domnul cu viața ta cea plină de virtuți, Sfinte Nectarie Cuvioase; pentru aceasta, proslăvindu-te cu puterea Mângâietorului, demonii gonești și pe cei bolnavi îi tămăduiești, care vin cu credință la dumnezeieștile tale moaște... Condac: Pe steaua cea nou răsărită a Ortodoxiei și cetatea cea nou zidită a Bisericii să-l lăudăm întru veselia inimii, că proslăvit fiind prin lucrarea Duhului izvorăște harul nestricăcios al tămăduirilor celor ce strigă: Bucură-te, Sfinte Părinte Nectarie. După obișnuitele rugăciuni începătoare rostim următoarele
VIAŢA ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI IERARH NECTARIE DIN EGHINA… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379231_a_380560]
-
timpul ce-a trecut, Sunt eu prin ține, un sfârșit de drum vivace Și tu cu al meu suflet faci noul început! DE ZIUA TA Fiicei mele Se frânge o cădere de ape peste mine- Sunt numai ploaie și numai răsărit, Când mă pornesc să te întâlnesc pe tine, Copila mea, cu ochii mei, care nu mint! Copilă mea, acum se plăsmuiesc balade - În zori de vis să le creăm o scenă- a lumii, Icoana mea și vigilenta -mi ești, cu
VERSURI DIN COPILĂRIE de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381369_a_382698]
-
mulți oameni anormali. Ei vând ajutoarele umanitare primite de la organizațiile internaționale și fură mâncarea și medicamentele copiilor. Tot ei violează fetele bolnave sau le corup, amăgindu-le cu bomboane, ciorapi, încălțăminte, aparate de radio chinezești sau alte mărunțișuri. Băieții mai răsăriți pot câștiga toate aceste bunuri muncind prin gospodării” (pp. 5-6). Aceasta este introducerea în lumea romanului, în măsură să ne atragă atenția că ceea ce urmează nu este artă de dragul artei, deși este și artă, una care presupune o adâncă înțelegere
ÎNVĂŢĂTURILE UNEI PROSTITUATE BĂTRÂNE CĂTRE FIUL SĂU HANDICAPAT, DE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380887_a_382216]
-
a-și lua zborul... Din liniștea întreagă contemplată în șir lung, pe deplin, cu pași ai minții explorând prin anticamera timpului ce va veni, luându-și puterea necesară pentru a înainta iar, într-o zi, când va incepe un nou răsărit a se ivi, acestea, lin, se vor înălța, ființa plutind în voie din nou, pe ele, în largul cuprinsului nemărginit, al nelimitării orizonturilor... ~ Cristina P. Korys ~ ( sursa foto: net) Referință Bibliografică: În tăcere, prin anticamera timpului apropiat / Cristina P. Korys
ÎN TĂCERE, PRIN ANTICAMERA TIMPULUI APROPIAT de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374329_a_375658]
-
răsărit steagul unui vapor fantomă al tinereții celor ce prea grăbiți pleacă dintre noi, cu tinerețea pe buzele arse de vise. miriapozi cu tălpi de înger arși în patimile minciunii, oamenii cresc și scad în grabă în fiecare noapte ridicând răsăritului cale... Anne Marie Bejliu, 1 noiembrie 2015 Referință Bibliografică: băltoacele momentului / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1768, Anul V, 03 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
BĂLTOACELE MOMENTULUI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373657_a_374986]
-
fantastice” (de după eclipsă). Cum omul e măsura tuturor văzutelor și nevăzutelor din univers, cuplul postadamic se reifică perpetuu. Cei doi sunt „două golfuri cu ieșire la cer” (p.6), ori „două planete/ uniform îndrăgostite” (p.23), ori s-au „născut răsărit/ într-un ocean cu două corăbii/ mereu întârziate” (p.12). Ataraxia nu-i niciodată una priitoare, drept care în imaginația îndrăgostitei se ițesc nu o dată gânduri sadomasochiste: „îmi duc în tolbă mai toate săgețile cu otravă personalizată/ mă întreb cât de
O POETĂ PE NUMELE CĂREIA SE POATE PARIA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371507_a_372836]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > APATIE SENTIMENTALĂ Autor: Angelina Nădejde Publicat în: Ediția nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Suflete-n furtună Răsărit banal, Vor să recompună Cadrul ideal, Dragostei ce-odată Strălucea în doi Și acaparată Fulgera prin noi. Astăzi ploi fugare Risipesc nectarul Clipelor ce-n soare Depășeau hotarul... Între zi și noapte Nu mai văd poteci, Doar iubiri inapte Searbede
APATIE SENTIMENTALĂ de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371627_a_372956]
-
l-ar dori pentru eternitate, fiindcă doar așa se va putea purifica în mod sublim: “ îmi doresc o casă din petale/ îmi doresc un pat din fân cosit/ îmi doresc să fac prin vers o cale/ îmi doresc un veșnic răsărit.” (Veșnic răsărit) Inimii sale poetul îi dă o definiție grăitoare. Astfel, ea este adăpostul senin în care iubirea se cuibărește: “ inima mea e o oază/ fără nori/ unde iubirea înnoptează/ adeseori”. (Oază fără nori) Moștenirea pe care dorește să ne-
IOAN VASIU ŞI METAFORELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375039_a_376368]
-
dori pentru eternitate, fiindcă doar așa se va putea purifica în mod sublim: “ îmi doresc o casă din petale/ îmi doresc un pat din fân cosit/ îmi doresc să fac prin vers o cale/ îmi doresc un veșnic răsărit.” (Veșnic răsărit) Inimii sale poetul îi dă o definiție grăitoare. Astfel, ea este adăpostul senin în care iubirea se cuibărește: “ inima mea e o oază/ fără nori/ unde iubirea înnoptează/ adeseori”. (Oază fără nori) Moștenirea pe care dorește să ne-o lase
IOAN VASIU ŞI METAFORELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375039_a_376368]
-
Ediția nr. 1971 din 24 mai 2016 Toate Articolele Autorului Câmpul galben înflorește, Palma cea de clorofilă Iar alintă părintește Să-nverzească o argilă. Zig-zag de ploaie în ferești Și turle de Biserici vechi, Profil de case bătrânești, De arbori răsăriți perechi. Un drum de țară mai apoi, Cu urme de venit și dus, Cu umbre vechi și umbre noi, De oameni care sunt ori nu-s. În note lungi de iasomie, Cu o urzeală dalbă- n stea, Menestrel de insomnie
MAI DE VARĂ de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375358_a_376687]
-
dimineții, ș.a. Claudia Bota este o altă poetă care a dăruit Antologiei prinosul său de suflet, imensitatea trăirilor transpuse în versuri sugestive. Poeta este convinsă că: „Muzica sufletului meu / Capodoperă fără egal” (Imensitate). Autoarea folosește și licențe poetice: „Să văd răsărite surâsurile mii / A oamenilor ce dus-au tăcerea” (Mi-aș fi dorit mai mult de la oameni...) Poeta strecoară și versuri reflexive, de tip panseistic: „Cine nu crede că viața ne lasă, / Puterea de-a trece prin ea, / Să ducă tristețea
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT –O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375419_a_376748]
-
Petcu , publicat în Ediția nr. 1971 din 24 mai 2016. Câmpul galben înflorește, Palma cea de clorofilă Iar alintă părintește Să-nverzească o argilă. Zig-zag de ploaie în ferești Și turle de Biserici vechi, Profil de case bătrânești, De arbori răsăriți perechi. Un drum de țară mai apoi, Cu urme de venit și dus, Cu umbre vechi și umbre noi, De oameni care sunt ori nu-s. În note lungi de iasomie, Cu o urzeală dalbă- n stea, Menestrel de insomnie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
vara o să-i cheme. Măceș și maci și verde grâu, ... Citește mai mult Câmpul galben înflorește,Palma cea de clorofilăIar alintă părinteșteSă-nverzească o argilă.Zig-zag de ploaie în fereștiși turle de Biserici vechi,Profil de case bătrânești,De arbori răsăriți perechi.Un drum de țară mai apoi,Cu urme de venit și dus,Cu umbre vechi și umbre noi,De oameni care sunt ori nu-s.În note lungi de iasomie, Cu o urzeală dalbă- n stea,Menestrel de insomnie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/375370_a_376699]
-
Acasă > Poeme > Dragoste > SUNT ILUZIE Autor: Gabriela Rusu Publicat în: Ediția nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Sunt iluzie Sunt iluzie de timp zămislit Pe-un ciob de privire răsărita , O umbră pierduta-n infinit În lacrima din orbită stingherita. Un strop picurat de sub streașina , O floare răsărita din câmpie , O speranță străină și târzie Sunt iluzia ascunsă ce iar învie . Sunt mirosul trandafiriu în diademe Cu mii de sclipiri
SUNT ILUZIE de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375558_a_376887]
-
Ediția nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Sunt iluzie Sunt iluzie de timp zămislit Pe-un ciob de privire răsărita , O umbră pierduta-n infinit În lacrima din orbită stingherita. Un strop picurat de sub streașina , O floare răsărita din câmpie , O speranță străină și târzie Sunt iluzia ascunsă ce iar învie . Sunt mirosul trandafiriu în diademe Cu mii de sclipiri enigmatice , Prin frunzele ruginițe că mici embleme Pe tulpinile firave și pitice . Sunt aripa pierduta-n visare , O
SUNT ILUZIE de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375558_a_376887]
-
s-ajungem atlantiști sau pacifiști, urmând un drum în care nu exiști- un vis celebru ,american. Timpul strânge pârghiile personale, Ne îndreptăm spre vechile areale, Vrem un răspuns la ce-am trudit... Ne animam cu boreale, E oare apus sau răsărit? Atâția ani la cine am muncit? Cine-i stăpânul ce-a sosit? E ceas de pură primăvară, Câteva flori încă răsar, Ne îndreptăm spre acea vară, În care totu-i necinstit, Gândurile noastre zboară, Ne întrebăm cum am trăit, Atâția
IPOTEZĂ de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375633_a_376962]
-
stele de aur, străluciri luminoase, În gându-mi curat, să-l primești și să râzi, Și inimi zâmbesc în sclipiri amoroase, Petale de iubire îți trimit să le uzi. Plutește-al tău farmec spre mine în valuri, Sunt mugurii clipei răsăriți, ce au vină, Hai lasă-mi, iubito, veșnic verdele-n ramuri, Hai lasă-mi, iubito, incendiul să țină. Cu tine zbor cânturi cu aripi de aer, Iar fapta în sine un deochi o primește, Plâng serile-n tine, în vântul
CAD STELE DE AUR de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371050_a_372379]
-
din mine ce se transformă-n aur și rubine, norul astăzi ne-a învins peste o lume din alt vis. Ții minte tu iubirea mea cum eu te legănam pe stea, cum depuneam la ale tale piciorușe surâsul meu, dorul răsărit ca o brândușe și răsfățat de paradis m-am încălzit în visul tău nescris, au revărsat prin stratul gros de nea amintirea ce este viața mea. Referință Bibliografică: Amintirea este viața mea / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
AMINTIREA ESTE VIAȚA MEA de PETRU JIPA în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371062_a_372391]
-
pe umeri aripi, într-un respir atins de boare unde întunericul haină nu-i este, stă ascuns de fioruri reci. Mai depate-i ajunsul iubind caldul din așternuturi, simt o rază în ochiul stâng cum îi face cuib de lumină soarelui răsărit. Mâinile-mi din instinc caută iubita ce nu mai este și trezindu-mă sar, să inspir dimineața. Ea face cu evlavie gestul, se închină cu rugă, duce mâna la gură și sărutul îl împarte cu mine. Referință Bibliografică: Noapte cu
NOAPTE CU TĂCERE ÎNALTĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345841_a_347170]