3,048 matches
-
depline, cu încântarea de nedescris pentru trupul gol al celuilalt, cu mângâieri în părți știute și locuri noi, începând în pat și terminând pe salteaua mutată pe covor. Ea îl acceptă cu toți porii, cu toată ființa, pentru a o răscoli și a o transpune apoi într-o reverie vecină cu somnul. Un somn de secunde sau minute, toropitor, aproape mineral, „ca o voluptuoasă revenire în hora cosmică a tuturor lucrurilor” (comparația îi aparține lui P.H.L.) De fiecare dată, bărbatul extenuat
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
că va merge și Ilinca în pădure cu el!... Ea însă... Acolo, la sere, s-ar putea duce și Virgil... și Vlad... Dar își reaminti, deodată, de ochii ei mari și de privirea aceea ca un fulger care i-a răscolit toată făptura cînd i-a cerut să-i aducă și ei păstrăvi... Apoi, deși a țipat la el, tot ochi frumoși avea... grozav de frumoși!... Și Bărzăunul trăi din nou fiorii acelei priviri și se hotărî să-i prindă păstrăvi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cu Brahman, cu Unul primordial. Pentru Boethius atingerea perfecțiunii morale, pentru Giordano Bruno tensiunea suitoare a intelectului "eroic", dincolo de stele și cer, în eliberarea radicală prin mistuirea în focul sacru al poeziei, Shakespeare, după ce, în piesele sale negre, demască și răscolește cele mai crude nonsensuri în firea umană, în Furtuna redescoperă și exaltă ideea frumseții omului și a naturii. Leopardi înfierează nonsensul existenței pentru a-l exorciza dizolvându-l în pacea anonimă a nemărginirii. Goethe consideră că sensul omului este de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
are zbor, previziune a prăbușirii oricărei axiologii, apterii spirituali doborând pe cei înzestrați cu aripi. De asemenea, "Oamenilor le va plăcea să-si vadă propriile înfăptuiri uzate și distruse".: frapantă premuniție a antispiritualității și anticulturii actuale. Neliniște intensă bântuie și răscolește zecile de personaje figurând pe Poarta Infernului a lui Auguste Rodin. Dar dacă aici foamea de absolutul trăirii constituie mântuirea, în grupul Burghezii din Calais începând cu personajul cel mai în vârstă care este resemnat, în celelalte personaje străbate o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
o aruncătură de băț. Nu-i vorbă, lui Lupino îi plăcea să-și petreacă timpul cu ei. Urmași a trei lupoaice puternice, copiii erau atît de veseli și de puși pe șotii, încît adora să-i privească: se agitau, curioși, răscolind cu labele prin toate ascunzișurile; săreau, se-mpingeau, se mușcau prietenesc-dușmănește de urechi sau de bot, măsurîndu-și puterile, se rostogoleau printre picioarele adulților, se alintau sau își disputau te miri ce ciudățenie găsită prin cotloane întunecate. Uneori, Lupino se trezea
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
a abătut curînd atenția către alte și alte provocări cărora a trebuit să le facă față, așa încît curiozitatea li s-a stins pentru totdeauna. Odată acceptat era unul de-al lor și n-ar fi folosit la nimic să răscolească istorii vechi. Singur, Lupino continua să se frămînte. Poate că, în timp, ar fi îngropat și el trecutul, dacă lupii tineri, amenințați de poziția pe care și-o consolida străinul în ierarhia haitei, nu l-ar fi zgîndărit ori de
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
știa Hana pe Lupino ca să nu-și dea seama că tristețea lui provenea dintr-un motiv aparte. Și prea bună prietenă îi era ca să-l lase să se frămînte singur. Dacă întrebările mele te stînjenesc, spune-mi, Lupino. Dacă îți răscolesc vreo durere ascunsă, nu mă lăsa s-o fac. Dar dacă umărul unui prieten de nădejde îți poate fi de ajutor, atunci lasă-mă să te ajut. Te voi asculta așa cum m-ai ascultat și tu, de-atîtea ori, cînd am
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
aerul. Nu se mai auzi nimic, iar pe miros, din păcate, nu se putu bizui: vîntul bătea dintr-o direcție total nefolositoare lui. Încetul cu încetul, se lumina de ziuă. Pădurea prindea viață, aprinzînd scînteia încrederii în sufletul puiandrului. Va răscoli ținuturile astea, dincolo de cel mai îndepărtat punct în care ajunsese vreodată pînă acum; va căuta o informație cît de mică de care să se poată agăța pentru a-și continua cercetările. La urma urmelor, aici, în această pădure l-a
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Lupoaica se odihnea, doborîtă de oboseală, sub crengile abia înmugurite ale unui stejar. De dimineață întruna alergase pe urmele lui Lupino. Devenea din ce în ce mai greu să țină pasul cu el. Puiuțul vroia să vadă tot, să înțeleagă tot, să știe tot. Răscolea fiecare cotlon, întorcea pe toate fețele fiecare piatră, mirosea fiecare fir de iarbă răsărit din pămînt; escalada mușuroaiele, alerga încolo și-ncoace, cu o energie care părea să nu-l părăsească niciodată. Încerca sărmana lupoaică să-i facă față, dar
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
timp în care își studie, curios, interlocutorii. Mistreții erau cel puțin hilari. Porniți în căutarea hranei, scormoniseră cu rîturile prin aluviunile purtate de torente. Cu puțin noroc, te poți alege cu o captură frumoasă în urma unui asemenea demers. Apele scotocesc, răscolesc, dezgroapă și transportă inimaginabile comori. Un mistreț isteț nu lasă să-i scape printre degete ocazia unei mese îndestulătoare pentru care nici măcar nu trebuie să alerge prea mult. Erau doi și amîndoi se transformaseră în două imense gogoloaie de nămol
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
întîmplarea care m-a adus aici; o vietate care să fi văzut sau să fi auzit despre asta. Poate știți voi ceva?... Cele două căprioare se priviră una pe cealaltă. Văzuseră? Auziseră ? Știau? Ne vom consulta cu celelalte căprioare; vom răscoli pădurea în toate direcțiile, întrebînd animalele. Știi că vom face tot ce se poate pentru a te ajuta?! Vă cred și vă sînt recunoscător. Bucuria lui Lupino era fără margini. În sfîrșit: greu, ezitant, depinzînd de alții, dar fără să
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
fără grabă picioarele încă suferinde, într-o zi înțeleptul a plecat. Unde a plecat? Și pentru cît timp? ...Și, mișcătoare, nefericită poveste, dar, iartă-mi întrebarea, prietene, în ce fel mă poate ajuta pe mine? Lupino, ai aflat rezultatele: am răscolit pădurea pe toate fețele; am întrebat toate animalele. Nimeni nu știe nimic. Dacă există cineva pe lumea asta care, în aceste condiții, te-ar putea îndruma, atunci numai lupul înțelept e capabil s-o facă. Vei proceda cum vei crede
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
găsit rătăcind? Dar tu ești fiul meu, Lupino! Cerule, m-ai auzit, mi-ai răspuns! Fiul meu, pierdut... și regăsit, în sfîrșit! ...Tată?! Tînărul lup se retrase doi pași, măsurîndu-și stupefiat interlocutorul. Și, pînă spre asfințit, trupurile celor doi lupi, răscolite de gemetele furtunii, au continuat să înfrunte, neclintite, ploaia nepăsătoare... CAPITOLUL 14 Pa[i mici C um au reacționat, tată și fiu despărțiți de atîta vreme, plecați unul în căutarea celuilalt, nerecunoscîndu-se unul pe celălalt, nerăbdători să să întîlnească și
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
apropierea, ezita să o facă. Dintr-o dată, Lupino își aminti străfulgerat: Dar, domnule, n-am înțeles nici atunci și, crede-mă, nici acum nu găsesc logica mișcării tale: ai mers atîta amar de drum să o cauți pe mama; ai răscolit ținuturi neumblate, ai interpelat animale necunoscute. Apoi, dintr-o dată, ai hotărît să te întorci exact de unde ai plecat. Ești bun să-mi explici de ce ai procedat așa? Nu mă mir că-ți pare bizar. Un gînd neverosimil mă călăuzește, și
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
voinicește, preț de cîteva zile. Nici nu realizau trecerea timpului. Întîmplări inedite, noi și noi amintiri venite din trecut, le țineau companie. Rîdeau împreună de isprăvile puiuților năbădăioși din haita în care crescuse Lupino, sau se întristau, deopotrivă, cînd își răscoleau sufletele rănite. Uneori, simțeau nevoia să tacă și să-și asculte propriile gînduri, și atunci nu se sfiau să înainteze în deplină liniște. Altă dată, Lupino se oprea extaziat la vederea unor peisaje de vis. Atunci, fără întîrziere, îi prezenta
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Și-ți mulțumesc. Pentru ce? Pentru tot, tată. Pentru tine. CAPITOLUL 16 Veriga lips\ -L upino! Copilul meu...! Devenise un plînset fără glas. Acesta-i pierise demult, după ce urlase fără oprire întreaga noapte. Nu mai avea unde să-l caute. Răscolise pădurea fir de iarbă cu fir de iarbă. Depășise cu mult hotarele teritoriului lor. Se întorsese de mii de ori la locul din care dispăruse puiul, cu speranța disperată că-l va găsi teafăr, ieșit dintr-un ascunziș pe care
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
că orice apropiere a lui o afecta atât de mult. O agita, o bucura și o întrista în același timp. Un amalgam de sentimente o copleșeau nu numai când simțea prezența lui, ci și atunci când se gândea la el. O răscoleau fiori doar amintindu-și vocea lui. Aceeași întrebare se întorcea mereu și mereu în gândurile ei: cine era el, Străinul? Și cu cât se străduia mai tare să afle, cu atât se adâncea mai mult în întuneric. Ca și cum el nu
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
și flori parfumate, amintindu-i că trebuia să iasă la cumpărături. Garderoba ei sobră în nuanțe care îi accentuau depresia, trebuia schimbată neapărat. Găsi cu greu o ținută adecvată pentru acea zi călduță de primăvară, pentru a ieși în oraș. Răscolind prin dulapuri în căutarea hainelor, găsi eșarfa gri. Martora întâlnirii dintre ea și bărbatul cu o voce atât de cunoscută și totuși nedeslușită. O apropie de față închizând ochii. Mătasea fină încă purta parfumul atingerii lui. Amintirile momentelor petrecute împreună
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
spirituale, lăstărind în el un nou om, bărbatul. Întreprinde inima sa acum un galop, și acest galop îi produce un atac de dragoste. Da, sunt atacuri, explozii de dragoste, dragoste pătrunzătoare, accese care îi relevă în orice loc amoroasa imagine, răscolindu-i viața. Da, trebuie să trăiești, trebuie să trăiești și ceilalți sunt șmecheri" îi spune tatăl vieții. Deja are Apolodoro cu ce să facă tainicile sale escapade în trista grădină a desfătării. I se deschide o lume. E necesar să
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
-mi ademenesc bărbatul cu vrăjile trupului meu. O să aștept atingerea buzelor lui pe sfâr curile mele tari ca piatra. O să aștept ca mâna lui să mi desfacă picioarele. O să aștept ca sexul lui să intre în mine și să mă răscolească. O să sângerez în răstimpuri. Și atunci o să-i primesc sămânța pe limba mea și o să-i înghit seva. O să mă uit la bărbatul meu atunci când el va dormi. O să-i văd fața în lumina lunii și o să mă apropii de
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
limba șerpească, i-am suflat: „Am să te învăț să trișezi la skanderbeg.“ M-a răsturnat și s-a urcat ea pe mine, lăsându mă să văd că Păpădie și militarul în uniformă veneau întins spre noi. întins veneau - spaimă răscoleau. S-au oprit și ne-au examinat, stuf cât vedeam cu ochii. — Futaiul e motorul lumii, a declamat Păpădie, care pretinde că un bulibașă străbunic de-al lui discuta filozofie cu Kogălniceanu. Militarul a comentat, privindu-mă aprobator: — Și mie
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
ești inaccesibilă. N-o să știe niciodată, tâmpitul. Mă examinează, strivindu-și țigara. — îmi arăți cum te contorsionezi ca să ți-o iei singur? — Nah, că doar nu-s artist de circ. Aia era o ima gine sugerată de el, ca să te răscolesc. — Doar mintea lui deranjată poate să inventeze asemenea orori, zice oftând, căzându-mi în brațe. O femeie perfectă trebuie să știe să fie în același timp diafană și vulgară. Pornind de aici, cel mai erotic cuvânt din limba română Îun
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
Colaborator Extern, colaborator extern Deși se pregătește de nuntă, Bianca Drăgușanu nu trece prin cea mai fericită perioadă a vieții ei. Trecutul cu probleme, răscolit în ultima vreme în emisiuni, și presiunea pusă de fostul iubit, Adrian Cristea, care spune că încă o iubește, și-au pus serios amprenta asupra psihicului ei. Autor: Sorina Ceugea Bianca Drăgușanu trece prin stări diferite în ultima perioadă. Bucuria
Bianca Drăgușanu: "E greu să stai în picioare, când sufletul este în genunchi" by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72083_a_73408]
-
El rămăsese la Piatra Arsă, împreună cu soția lui, iar noi ceilalți am decis să coborâm în Sinaia, pe un drum de iarnă foarte periculos. Jos era prăpastia, de sus - zăpada și viscolul veneau peste noi. E o întrebare care îmi răscolește temerile... Mie frică de faptul că nu voi mai ajunge nici măcar la Pietroșița, la 120 de kilometri de București... - Să ne întoarcem la Bibliografia generală. În paginile ei v-am descoperit ,,deghizat" în Nicolai Colentina (un alter ego), prezentat în
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
mai perturbată de vremuri și de oamenii care stau sub ele. Am cumpărat un cd cu el citind Tolstoi. "Moartea lui Ivan Ilici". Produs de Humanitas. Ascult. Cînd vreau și de cîte ori vreau. Relația acestui actor cu cuvîntul mă răscolește. Mă cobor, abisal, în mine însămi... Rebengiuc - o imensă mirare inocentă, un semn de întrebare primar și definitiv în Botom-Fundulea și hohotul meu de rîs enorm cît capul lui de măgar purtat cu "grație" pe scena de la Grădina Icoanei. Capul
Despre Victor Rebengiuc by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8821_a_10146]