163,370 matches
-
de Jean-François Revel, de televiziune - ceea ce vrea să spună că m-am apucat de orice, numai ca să nu mă leg la un par. Eu v-am întrebat cum arată "o zi din viața unui cronicar de întîmpinare" așteptînd să-mi răspundeți că sînteți asaltat de autori, că vă intră cărțile pe uși și pe ferestre. E adevărat că, acum vreo 2-3 ani, am avut în revista "22", unde am ținut cronica aproape săptămînal, de prin '94 pînă în '99, un articol
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
celelalte atașuri ziaristice și să fac acest LA&I într-adevăr un ziar puternic, un ziar care să arbitreze diferitele tendințe de pe piața ideilor de la noi. Ce ați învățat din '89 încoace? Ar trebui să stau pe gînduri pînă să răspund la această întrebare, dar prefer să răspund exact ce-mi trece prin cap. Învățătura esențială, din '89 pînă acum, a fost că nimic nu este absolut. Am învățat că absolut e numai relativul, că nimic din ceea ce pare nu este
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
LA&I într-adevăr un ziar puternic, un ziar care să arbitreze diferitele tendințe de pe piața ideilor de la noi. Ce ați învățat din '89 încoace? Ar trebui să stau pe gînduri pînă să răspund la această întrebare, dar prefer să răspund exact ce-mi trece prin cap. Învățătura esențială, din '89 pînă acum, a fost că nimic nu este absolut. Am învățat că absolut e numai relativul, că nimic din ceea ce pare nu este așa sau aproape nimic; că îndărătul fiecărui
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
în altă cameră erau băieți tineri, frumoși din diferite formații de muzică. Ei pigmentau și contribuiau la bunul mers al... desfășurătorului. Antrenate de doamna (regret că trebuie să-i spun doamnă!) Mihaela, din ce în ce mai încălzită de natura jocurilor de societate, musafirele răspundeau - pe măsura - întrebărilor de pe biletele extrase dintr-un coșuleț de amfitrioană. Bilete de papagal. Întrebări ca: �ai făcut sex de la prima întâlnire?"; �când ai făcut sex ultima oară?" Alte întrebări erau alese și de pe un panou de către... concurente. La fel
Când Tatu sare calu'... by Ecaterina Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14391_a_15716]
-
noi i-a fost legată la gât cravata roșie, au bătut tobele, au răsunat trompetele și organizatorul ceremoniei, stând lângă drapel, a rostit: "Tineri pionieri! La luptă pentru cauza lui Lenin și Stalin, fiți gata!". Totdeauna vom fi gata!" am răspuns noi în cor, și cu aceasta ceremonia a luat sfârșit. La drept vorbind, nimeni n-avea nimic împotrivă să devenim pionieri. Era un lucru foarte obișnuit: împlineai vârsta și deveneai pionier, apoi comsomolist, iar după aceea membru de partid. După cum
Vladimir Bukovski - ȘI SE ÎNTOARCE VÎNTUL - fragmente - () [Corola-journal/Journalistic/14312_a_15637]
-
hoți, junii violatori, junii bătăuși, junii bețivi, junii drogați. „Nu fi aspru, ei ne vor da pensii", a încercat să mă consoleze un prieten într-o împrejurare în care-mi manifestam dezamăgirea față de ultima generație de români. Nu i-am răspuns nimic, m-am mulțumit să-l privesc lung. Ce altceva puteam face? Dacă cei mai capabili dintre ei or fi de nivelul lui Ponta, Ștefănescu ori Gușe - că alții n-au ieșit la iveală - mă lipsesc nu numai de pensie
De la mersul cu plugușorul la mersul cu pluta by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14368_a_15693]
-
a unei stele că Angela Gheorghiu, aflată la apogeul unei cariere internaționale de excepție (deși, apropo de "apogeu", celebra soprana spunea, la conferința de presă, că nu-și face niciodată bilanțul: "nu fac bilanț; cînd vocea n-o să-mi mai răspundă, atunci o să fac!"... Fiecare meserie cu stresurile ei!). Raportîndu-se la Țoșca, pe care o "întruchipează" și, mai ales, îi dă glas, interpreta își recunoștea afinități temperamentale cu personajul ("știu și eu ce înseamna pasiunea, gelozia, dragostea"), cu o singură rezervă
Normalități excepționale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14413_a_15738]
-
și a fost decernat cu mai bine de o lună în urmă, fără altă legătură cu revista noastră decît prezența ca membru în juriu a dlui Manolescu. Desigur, nominalizarea Jurnalului suedez era o idee bună. Tot în 22, președintele A.C. răspunde unui articol despre mizeria societății civile publicat în aceeași revistă de dl Andrei Cornea. Cu excepția acestei replici, A.C. nu s-a mai ilustrat de multișor în presă. Iar dezbaterile de la sediul asociației au fost nemediatizate. Așa că, dl Cornea avea oarecare
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14394_a_15719]
-
de prim-miniștri. Experiența dobândită în septembrie 1991, când a dat de pământ cu un alt arogant, Petrică Roman, i-a folosit în noile împrejurări. Atunci, problema era dacă revenim sau nu în sfera de influență a Rusiei. Acum, dacă răspundem obligațiilor luate în fața N.A.T.O. Atunci, Iliescu a chemat corpul de control mineresc. Acum, el face apel la trupele de șoc ale occidentalismului pe care a ajuns să le apere în maniera sa atât de expresivă: codița serviciilor secrete, vorba
Cântecul scrâșnit al amânarii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14396_a_15721]
-
natură pe care mai bine o tac. Cît privește hotărîrea cu ascunderea cătușelor, ea pare o glumă proastă de felul celor de la Radio Erevan de pe vremuri. "Un ascultător ne trimite o scrisoare. Vrea să știe dacă Leonid Brejnev are cancer. Răspundem cu toată sinceritatea: n-am primit scrisoarea dv." CNA nu vrea să ne protejeze pe noi de abuzurile poliției, ci vrea să protejeze abuzurile poliției de ochii noștri: dacă nu vedem cătușele, ele nu există și poliția e curată ca
CNA a pus cătușe cătușelor by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14418_a_15743]
-
dovedesc că nu uzarea modelelor sau schimbarea generațiilor (în sens biologic) a determinat cursul literaturii după 1948, ci evenimentele politice cu urmări în plan ideologic. 1948, 1964 și 1971 sunt datele cheie, momentele cruciale ale istoriei literare ș...ț scriitorii răspund, deliberat sau nu, provocărilor factorului politic într-un mod care le organizează destinul literar și îi grupează într-un soi de perechi de generații de creație marcate ideologic: ideogenerații."(p.154) în fine, etapa naționalismului comunist (1971-1989) este definită de
Creșterile și descreșterile prozei sub comunism by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14398_a_15723]
-
finețuri, iar dacă a mai și luat unu-n plus, atunci are-n mustață ceva de Sadam. Întoarce de la perete cîteva pînze, mi le pune dinainte și, cu mîinile-n șold, mă somează: Îți plac? Zic: Dacă nu mă gîtui, îți răspund. Și cum știindu-i bine pictura și de altfel apreciindu-i-o, nu mi-e greu să recunosc: Îmi plac. Dar nu-i de-ajuns: ia una din lucrări și mi-o bagă sub nas, gata să mi-o vîre
Dacă nu-ți plac, te gîtui! by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/14419_a_15744]
-
atâta frenezie tragică, aventuri stranii, printr-atâta freamăt inegal și patetic, ar rămâne să ne punem întrebarea cât este mărturie directă, cât adaos al imaginarului, câtă intuiție de artist în această lume coerent particulară. Și, totodată să încercăm să ne răspundem dacă Dimitrie Stelaru a creat oameni sau doar siluete dialogante și mai ales dacă personaj este unul singur, de o puternică individualitate. Umbra de tristă ironie la colțul buzelor sale, din fotografia de pe coperta acestui volum, deschide o perspectivă în
Prozatorul-poet by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14403_a_15728]
-
sexuale cu bona); în Gluma, un tribunal alcătuit din trei studenți îl judecă pe Ludvik pentru o frază pe care o trimisese iubitei sale; el se apără spunând că o scrisese în mare grabă, fără să se gândească; i se răspunde: "așa cel puțin știm ce se ascunde în tine", căci tot ceea ce acuzatul spune, murmură, gândește, tot ce ascunde va fi pus la dispoziția tribunalului. Procesul este absolut și prin faptul că el nu rămâne între limitele vieții acuzatului; dacă
Milan Kundera: Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14416_a_15741]
-
interziși în țările comuniste Lukács și Sartre, de exemplu, chiar și cu textele lor procomuniste); "de ce străzile noastre poartă încă numele lui Picasso, Aragon, Eluard, Sartre?" se întreabă în 1991, într-o beție post-comunistă, un ziar parizian; ești tentat să răspunzi: pentru valoarea operelor lor! Dar în procesul lui contra Europei, Sartre a spus bine ceea ce reprezintă valorile: "scumpele noastre valori își pierd aripile, privindu-le de-aproape, nu vei găsi una care să nu fie pătată de sânge"; valorile pătate
Milan Kundera: Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14416_a_15741]
-
Florenței Albu, Aurel Dumitrașcu și Costache Olăreanu, sînt și pagini din dna Eugenia Tudor Anton și din dnii Dieter Schlesak, Anatolie Paniș și Vasile Andru. Toate, remarcabile. Critica tînără, azi se intitulează ancheta revistei, cu trei întrebări clare și pertinente. Răspund: dl Gh. Grigurcu (fără a numi pe cineva), N. Bârna (care-i consideră "tineri" doar pe criticii născuți după 1968 sau chiar 1970), Mircea A. Diaconu și Mihai Vakulovski. C Oarecum spre ilustrare, revista publică mai departe cîteva texte ale
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14421_a_15746]
-
dlui Matei Călinescu despre Craii de Curtea-veche, poeziile dlui Ion Pop și îndeosebi interviul acordat de compozitorul și muzicologul Cornel Țăranu, mare iubitor de poezie, altminteri, dnei Petreu. "Ce iaște muzica?" întreabă dna Petreu în stilul lui Marius Chicoș Rostogan. Răspunde dl Țăranu: "Muzica iaște acea formă de magie în care fachirul cîntă din fluier și șarpele se ridică dintr-un borcan misterios." Și totuși ziarele Cum la început de an nu se întîmplă mai nimic, ziarele trăiesc din retrospective și
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14421_a_15746]
-
suvunu?" - e interesant nu doar pentru că dublarea operează succesiv cu două consoane, "v" și "n", producînd deci cîte două silabe variabile - ci și pentru că e un tipar atestat în literatura secolului al XIX-lea. La Alecsandri, în Rusaliile (1861), Suzana răspunde unui adept al purismului, Galuscus: "Păsărește vrei? (Tare) Stivini, ivini, căvănă, evene, stivini, nevene, buvunu, nuvunu?" (V. Alecsandri, Opere, V, ed. G. Rădulescu-Dulgheru, București, Minerva, 1977, p. 610). într-o variantă a textului (note, p. 938), replica e chiar mai
Păsăreasca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14435_a_15760]
-
să fie cult", adică "să aibă putința de a înțelege opera artistului în cele mai fine nuanțe", când polemizează reverențios cu G. Ibrăileanu, comentându-i volumul Studii literare, când recenzând cartea lui Mihail Ralea Ipoteze și precizări în știința sufletului, răspunde celor care îi reproșează că a citit prea mult: "De ce nu se poate face această imputare mai des și la cât mai mulți dintre scriitorii noștri?" Întrucât tot nu am posibilitatea să cuprind aici, prin exemple varietatea preocupărilor Izabelei Sadoveanu
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
diferită, iunie 1908. Când Izabela Sadoveanu comentează poziția lui Anatole France din "Le Temps", privitoare la simbolism, "pe la 1886", Margareta Feraru aduce în subsol titlul Les premières armes du symbolisme, însoțit de toate datele bibliografice. Accentele puse de Margareta Feraru răspund legilor riguroase ale unei ediții științifice. Nu este pentru prima oară când lucrările sale demonstrează că ceea ce face egalează cu o certitudine. Că știe mult, dar se exprimă în puține cuvinte, cu o înțelepciune disciplinată și cu o putere de
Repere pentru literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14433_a_15758]
-
egalitate pe care s-a bazat inițial, cît de la aceea de solidaritate națională pe care a întreținut-o la sfîrșit. Întrebați despre voința de a se reforma a PCR, foștii săi lideri simpatizanți ori doar beneficiari (unii astăzi, mari capitaliști), răspund exclusiv prin exemple de "naționalizare" a politicii lui, fie acestea doar de natură morală, ținînd de "demnitatea" cu care Ceaușescu s-a raportat atît la sovietici, cît și la americani. Nu l-a pus el la punct pe reformistul Gorbaciov
Comunism și naționalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14481_a_15806]
-
Holocaustului, lagărelor de concentrare și exterminărilor în masă, care au refuzat calitatea de om unor zeci de milioane de indivizi? Acestea sînt cîteva din întrebările care l-au frămîntat pe filozoful evreu-francez Alain Finkielkraut și la care a căutat să răspundă în cartea sa Umanitatea pierdută - eseu asupra secolului XX. Toate marile sisteme totalitare, arată Finkielkraut, și-au afirmat voința de a schimba omul (crearea "omului nou"), de a purifica umanitatea: comuniștii, pe calea luptei de clasă, a desființării proprietății individuale
Umanitatea pierdută a secolului XX by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14483_a_15808]
-
între indivizi. Cu atât mai mult cu cât în calendarul zilelor glorioase ale neamului există suficiente date înălțătoare. Cu toate acestea, cei mai importanți oameni din statul maghiar au găsit de cuviință să facă un gest de eleganță și să răspundă invitației premierului român, aflat într-o vizită de lucru la ei în țară. în loc ca presa dâmbovițeană să comenteze acest gest, întru totul remarcabil și semnificativ pentru politica oficială a Ungariei, s-a preferat turnarea gazului pe foc și oferirea
Costul prostiei bine informate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14454_a_15779]
-
asculți. Îl întreb: "Iura, de ce mă disprețuiești? Eu am obținut totul prin muncă îndârjită. N-am avut o viață ușoară. Acum ocup un post important. Ce crezi, de ce eu, un felcer modest, am fost numit șeful spitalului?..." Iar el îmi răspunde: "Pentru că toți colegii tăi deștepți au fost împușcați..." Ca și cum eu i-am împușcat... Sună telefonul. - La aparat, - rosti Teppe, - excelent. Apoi trecu la limba estonă. Era vorba de centimetri și de kilograme. - Ei, iată, spuse el, - a născut cea din
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]
-
de familie. El e din Etiopia. Învață la Școala de marină. - E negru? - Aș spune - șocolatiu. - Stați așa, - îi spun, - e interesant... Se profilează un caz de internaționalism. Prietenia între popoare... Îmi permiteți să dau un telefon? Sun la redacție. Răspunde Turonok. - Ghenrih Franțevici, tocmai s-a născut un băiețel. Mare, sănătos. Are cincizeci și opt de centimetri. Cântărește patru două sute... Tatăl e etiopian. Urmă o pauză apăsătoare. - N-am înțeles, - spuse Turonok. - Etiopian, - spun, - de fel din Etiopia. Învață aici
Compromisurile by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/14448_a_15773]