368 matches
-
o direcție greșită. Se uită la ea cu o expresie deranjată: — Da, sunt sigur, răspunse. — Sunteți sigur că e drumul cel mai scurt? sări Desert Rose din spate. — Da, doamnelor, e drumul cel mai bun! zise taximetristul pe un ton răstit. Încă un strop de mâncare ateriză aproape de Desert Rose, care se gândi Îngrijorată că un drum mai lung ar fi putut Însemna mai multe pete pe bluza ei. — Domnule, am fost de nenumărate ori la San Francisco, minți ea, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
un pat, doi amanți se încolăceau, se pătrundeau, se mușcau. îi vedeam limpede în imaginație, ascultând 40 gemetele ample ale femeii, mereu reluate, la un din ce în ce mai înalt prag al plăcerii si exasperării, și mormăitul jos al celui care poseda. Vorbe răstite, rugăminți și comenzi se întretăiau cu lovituri înfundate. Aproape că vedeam scena: se întîmpla într-o lumină roșiatică, într-un pat cu cearșaful boțit tot și împins, în semicerc, spre tăblie. Femeia, al cărei păr brun-transparent îi ajunge până la mușchii
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
un șanț de irigație. Este adus, legat și purtat ca pe moaște, alături de coloane; foarte târziu, toată mulțimea pornește în marș spre colonie, unde, în poartă, nervos, mic și preocupat de gravitatea situației, așteaptă comandantul coloniei. Acesta i se adresează răstit făptașului, care clipește speriat din ochi, complet buimac la tot ce se petrece. — Bine, mă, nenorocitule, pui toată lumea în alarmă cu evadarea ta?! Procedura evadării, chit că nu era vorba de nici o evadare, era complicată și cerea eforturi birocratice care
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
Mi s-a părut că într-adevăr lucrurile pot lua o întorsătură gravă, dar că cei cinci cehi cu pricina n-aveau nici o intenție de a lua atitudine și că păreau doar speriați de ce se întâmplă. Tipul mi-a răspuns răstit, fără să se prefacă: De unde știam eu „ce e în capul cehilor“, că doar nu sunt ceh! Vadic Stukas, evreu rus, a cărui mamă a murit în timpul blocadei Leningradului, ca să-l salveze pe el, copil, mi-a spus că ultimele
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
într-o manieră similară existenței umane, credibilă. De exemplu, atunci când îi vorbeam calm și într-un mod prietenos lui Fin Fin, acesta putea să zburde prin lumea virtuală a junglei sale, răsplătindu-mă cu un cântecel. Dar atunci când mă adresam răstit și țipând, el ar fi ales să fugă, speriat. Acest aspect i-a influențat comportamentul și Fin Fin devenise precaut înainte să se apropie de mine din nou, până în momentul când a căpătat încredere în mine. --------------------------------------------------------------- TITLU DE ȘTIRI DIN
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
la prăvălie. Sub tejghea, acolo era locul lui. Sta de-a bușilea și se uita la cântar. Și-atunci, după stabilizare, un sac de bani i-a dat omu ei să se joace... Ei, mănâncă, ce mai stai, zise el, răstit. Iar l-a apucat, el știe ce l-a apucat ! A ieșit și s-a dus dincolo în cameră. L-apucă așa, dintr-odată... întinde mâna, ia miez de pâine, ia brânză și o vâră în gură. Nu merită să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Îl dezbrăca din priviri, pe el, care nu Încasase niciodată vreo palmă de la nimeni. Unde-i Vlăjganul? A plecat, spuse Puicuța, Dar de ce ești atît de rău? „Dacă străinul pune mîna pe Puicuța, Îl omor“, se gîndi el și zise răstit: — „Puicuțo, ce vrei să bei?“ — Plătește, Bobby, Îi spuse Santiago; plecăm. — Plecăm? — Da, plecăm... Let’s go, Lester. Plătește tu, Bobby; Încă n-am bani. Ți-i dau Înapoi pe urmă... Viceregele arde de nerăbdare să chelfănească pe cineva și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
socoti și tu că întreaga zi are aceeași putere, replică sec Tiberius. Îl agasează această încăpățânare prostească. Până acum Pater culus nu i-a creat nici un fel de probleme, dar se pare că începe să-și piardă uzul rațiunii. Continuă răstit: Procesele nu se judecă în timpul primei părți a zilei, când sunt ucise victimele. Să-l fi auzit cumva Iulia? Ca din întâmplare, aruncă o privire spre grupul format de el și Velleius Paterculus. Se pare că nu i-au scăpat
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
alarmă. I se părea că trecuseră ore. Dar Thom plecase doar de 15 minute din cameră. Întrebă: - De ce faci toate astea? Toți cei pe care i-ai omorât... Care-i ideea? - Nu au murit toți, vorbi Magicianul pe un ton răstit. Tu ești cel care mi-a stricat numărul cu călăreața de la râu. - Bine, toți cei pe care i-ai atacat. De ce? - Nu a fost nimic personal, spuse el începând să tușească. - Nimic personal? întrebă Rhyme neîncrezător. - Să spunem doar că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
scăpat... Nu, nu a murit. A fost regie. Vreau să-i duci pe Grady și pe familia lui într-un loc sigur până îl prindem pe individ. Trimit... Ce? La auzul ultimului cuvânt, care fusese spus și pe un ton răstit, toată lumea își îndreptă atenția spre Bell. - Cine mai e cu el?... E singur? Ce vrei să spui? Rhymea privea fața lui Bell, foarte calmă de regulă, dar pe care acum era întipărită o expresie de îngrijorare și tensiune aproape inexplicabilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
toate asociațiile posibile, daca proful are cheia de aici înseamnă că au mare încredere unul în celălalt, înseamnă că proful e omul lor și că ea de fapt a fost atrasă într-o cursă...Nu-și pierdu însă cumpătul. Întreba răstit a cui este garsoniera și ceru un răspuns numaidecât, altminteri urma să coboare la portar, să verifice afișierul și să se convingă personal, apoi vor mai discuta. Primi deci informațiile necesare: garsoniera aparține domnului M., despre care Lăură știe sigur
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
clădirii priveai în curtea unui liceu. Se auzea mersul cadențat al elevilor la ora de instruire, vedeai figurile lor vesele, îmbujorate încă după jocul nebun din recreație, ropotul pasului lor de defilare strivea ceva din jovialitatea aceea, se auzea strigătul răstit al instructorului: Stângul, stângul, răzbătând dincolo de ritmul cadenței. Mă, acela, păstrează distanța, stânga împrejur. Grupul albastru de elevi mergând în susul și-n josul aleii, printre sălciile cu frunzele crețe. Acest final nu-i tocmai un paradox, se pronunță Alexe. Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
mai strâns o dată de umăr, semn că trebuia să-mi țin gura. "De la mănăstire!" a răspuns Ioan. "Cu ce treburi pe-acolo?" a continuat interogatoriul. "În ospeție!" "Da de unde sunteți?" "Din București!" "Și ce meserie faceți?" Aici, Flora a răspuns răstit și apăsat: "Poeți. Suntem poeți!". S-a stârnit rumoare, iar eu am început să descâlcesc câte ceva prin ochelarii aburiți: era o încăpere nici mare, nici mică, populată de oameni ai locului, bărbați și femei, în haine de lucru, care ședeau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
cei de la vetre, și cei care păleau cu topoarele în trunchiuri, și cei care se holbau spre noi comunicau necontenit, chemându-se, stropșindu-se unii la alții, veselindu-se, în limba aceea rumânească, ce părea totuși străină. Vorbirea lor răsuna răstit în aerul pur; auzeam și cele mai depărtate glasuri. Era o vorbire deosebit de colorată, în care la fiecare trei cuvinte se asociau sudălmi stranii și două ori trei vocabule dintre cele mai rușinoase. În societatea bună, în adunări politice ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
dat, mai rău ca atunci; în petic. În fâșia de lumină care pătrundea de-afară prin ușa rămasă deschisă, am zărit o femeie căutând înfrigurată ceva. " Ce vrei? Ce cauți aici?" mi se adresă ea pe un ton înfricoșat și răstit. Am înțeles imediat ce căuta: un obiect cu care să se apere. Asta m-a azvârlit brusc în realitate. Nimerisem ca un nătărău într-o situație penibilă luîndu-mă după poveștile lui Aristide. Furios, am trântit o înjurătură. Apoi am bâlbâit ceva
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
și voci umane. Și, toate astea, în lipsa oricărei explicații, fără un motiv întemeiat. De câte ori încerca să afle cu ce a greșit, primea doar pumni în cap, palme peste gură și o droaie de înjurături. Printre toate acestea, deslușea, câteodată, îndemnuri răstite și însoțite de scrâșnituri din dinți, să spună al cui spion este, cine-l plătește și unde a făcut școală. El nu le spunea decât adevărul, că e un țăran simplu de la coada sapei, cine-ar putea crede că el
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
în dreapta ținea cuțitul însângerat de la carnea tăiată, britanicul s-a pani cat. Uitase cum să spună pe românește că nu înțelege. Tăcerea lui părea să îi irite pe cei de față, care începu seră și ei acum să îi vorbească răstit, peste strigătele mă celarului. Nu păreau a fi cuvinte de alinare. Din brutăria lui tata, l-am văzut pe englez alergând mai să-și piardă basca. În goana sa, i se prinsese de haină o bucată de beteală care flutura
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
seama că-ți irosești viața?“. I-a trebuit timp să-i înțeleagă vorbele, că nu la el se referea, ci la amândoi și poate mai mult la ea însăși. Numai uimirea surdă îl împiedicase să-i răspundă pe un ton răstit și batjocoritor că are o meserie, are nenumărate planuri și nu-i nici o catastrofă că, la cei nici treizeci de ani ai săi, n-a realizat ceva epocal, așa cum nici nu se știe dacă va realiza vreodată, esențial este că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
propuse Ferdinand Sinidis, pălmuindu-mă cu surâsul său ironic. Țuica era o șliboviță poloneză de esență concentrată. El înghiți, totuși, dintr-odată conținutul unui pahar plin. După aceea îi pieri surâsul, deveni neliniștit, plescăi din limbă și începu să vorbească răstit, întunecat de o cumplită supărare: ...Și mai cu seamă dintr-o râie a obiceiului și de teama mizeriei care mă poate duce la mormânt, sau la ospiciu, stărui încă afundat cu tălpile în cleiul de acasă. Nu sunt bine pregătit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
aprobarea?!... Constantin Arion, tânăr nou intrat în Cameră și el, erea alături de Kogălniceanu. Arion, respectuos și zâmbind, spuse: — E un debut, coane Mihalache, dar nu puteți tăgădui că n-are talent. Kogălniceanu se întoarse brusc către Costică Arion și, cam răstit: — Domnule Arion, să știi de la mine un lucru: Nicăieri n-ai să găsești mai mult talent ca la Văcărești. Toată lumea a rămas tăcută! D-abia câteva zâmbete. Erea o vorbă care lăsa locul cugetării. A doua zi Camera a acordat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
pildă, umblă din mână în mână, uneori pe căi atât de lungi că nici nu mai dau de urma lor. Criza de cititori e o invenție sau o frustrare venită din visul cifrelor mari. Mai deunăzi am auzit o voce răstită care voia să scoată poezia de pe lista genurilor premiabile, pentru că n-are destui cititori. Pe criteriul ăsta, vă dați seama, Andreea Esca n-o va avea de rivală decât pe Andreea Marin. (De altminteri, dacă ele ar scrie poezie, ar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
cu orice preț! Țâșnind afară din baie într-un mod pe care era sigur că avea să-l regrete mai târziu, puse din nou telefonul în priză și încercă să-l sune pe șeful poliției, al cărui asistent îi răspunse răstit: — A plecat deja la o investigație, ceea ce era neadevărat. Șeful poliției nu putea fi deranjat deoarece, în clipa aceea, își lustruia pantofii la standul de pantofi din spatele gării. Conștient că nu avea nici un rost să îl sune pe perceptorul districtual
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
lui Dwight D. Eisenhower și a lui Averell Herriman, puteam auzi ecoul gemetelor mele înfundate în timp ce stăteam întins în pătucul de sub scări și mă împreunam cu amintirea lui Charlotte pe care o luasem în ascunzătoare cu mine. Dar apoi vocea răstită a tatălui meu îl înăbușea. — Mergem pe vârfuri toată ziua în șosete, nu putem nici să ne ușurăm de teamă să nu fim auziți și Romeo, aici de față, trimite scrisori de dragoste prin Miep. De ce nu agăți la fereastră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
dusese mâna la gură dintr-un rău obicei, apoi crezuse de cuviință să-și exprime bunele sentimente: - Ce păcat că doamna Elena lipsește! Adesea chema pe sora ei "doamna Elena", așa cum o numeau secretarii. - Dumneata nu te amesteca! îi zisese răstit Drăgănescu, așa de moderat totdeauna. Cumnata Norica tăcuse, luând aerul inert de păpușă oblă. Plin de instinct ca un dog, Drăgănescu nu îngăduise solicitudinea malițioasă a fetei. Pentru lipsa Elenei nu avea nici o obiecție. Foarte adesea se întîmpla să decidă
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
auzea vioara doctorului și distracțiile de orice fel erau suspendate Voia bună fiind singura ei grație, Lina căpătase o mutră încă i uricioasă: pământie, cu ochii tumefiați fără de plâns, îmbătrînită. Era circulația rea a sângelui, autointoxicarea! Odată ce apucase să vorbească răstit, părea că așa-i fusese vorba de când lumea; arțagul era hrana pătimirii ei. N-o părăsea însă grija că trebuie să facă ceva! Se chibzuise să cheme într-o zi fata și să-i spună marele secret al nașterii ei
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]