940 matches
-
zilelor rămase până la grațiere. Români, de un președinte care unește și întărește minciuna, frauda și nelegiuirea avem nevoie, ori de unul care dorește să vegheze la bunul mers al treburilor în țară, lăsând justiția să se ocupe până la capăt de răufăcători, și a cărui prezență la Cotroceni va însemna deschiderea largă a ușilor celor mai importante cancelarii occidentale (până în prezent, pentru noi au fost doar întredeschise), în primul primul rând ale Germaniei, Austriei și Olandei?! Klaus Iohannis reprezintă pentru noi, românii
VOTUL RAŢIONAL ÎMPOTRIVA VOTULUI INERŢIAL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1410 din 10 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376845_a_378174]
-
pe Epifaniu, considerându-l Iuda. Constantinopolul era în fierbere, toți așteptau deznodământul fatal, dar de frica unei răscoale populare, conducerea imperiului îl recheamă în scaunul patriarhal pe Sfântul Ioan Gură de Aur. Aceasta a fost prima victorie a credincioșilor asupra răufăcătorilor marelui ierarh. Sfântul Ioan Hrisostom alcătuiește Sfânta Liturghiă care-i poartă, până astăzi, numele precum și rugăciuni mistuitoare mai ales la primirea Sfintei Împărtășanii. Dușmanii țes noi intrigi. Sfântul Ioan Gură de Aur este dus în exil la Cucuz, în Armenia
DESPRE VIAŢA, OPERA ŞI ACTIVITATEA SFINŢILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE ŞI REPERE AUTENTICE ÎN CADRUL BISERICII CREŞTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378044_a_379373]
-
sub boneta lui cu o stea cu cinci colțuri, are o frunte de două degete; sub ea, o căutătură încruntată, la care se adaugă o voce pițigăiată, de o asprime ieșită din comun. Ne privește ca pe o adunătură de răufăcători.” Cartea domnului profesor Grig Gociu mi-a amintit de un comentariu făcut de criticul literar, domnul Alexandru Ștefănescu, cred, cu prilejul reeditării unei cărți dragi mie, Un port la răsărit a lui Radu Tudoran. Domnia sa spunea: „Din dorința obsesivă de
CĂMINUL RACOVIŢĂ, AUTOR GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362235_a_363564]
-
de caracter. 2. În cuvintele lui Propp, calitatea exterioară (opusă uneia funcționale) a unui personaj de basm, specificîndu-i vîrsta, sexul, condiția, înfățișarea etc. Doi EROI pot avea atribute diferite (deși îndeplinesc aceleași funcții), la fel și doi DONATORI sau doi RĂUFĂCĂTORI. ¶Garvey 1978; Propp 1968 [1970]. auto-narație [self-narration]. O PSIHONARAȚIE într-o NARAȚIUNE LA PERSOANA ÎNTÎI. ¶Cohn 1978. autor [author]. Cel ce face sau compune o narațiune. Acest autor empiric sau concret nu trebuie confundat cu AUTORUL IMPLICAT al unei narațiuni
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și ACTANT, ANTIDONATOR, DRAMATIS PERSONA, SFERĂ DE ACȚIUNI. dramatis persona [dramatis persona]. În terminologia lui Propp, un ROL fundamental (într-un basm) repartizat unui personaj. Propp a izolat șapte asemenea roluri, fiecare din ele corespunzînd unei anume SFERE DE ACȚIUNI: RĂUFĂCĂTORUL, DONATORUL (furnizorul), AJUTORUL, Fata de împărat (PERSONAJUL CĂUTAT) și tatăl ei, TRIMIȚĂTORUL, EROUL (căutătorul sau victima) și FALSUL EROU. ¶Propp 1968 [1970]. Vezi și ACTANT. dramă [drama]. SCENĂ; redarea scenică a vorbirii (sau gîndirii) și a comportamentului. Distincția operată de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sau eroina) reprezintă, de obicei, valori pozitive. 2. Unul din cele șapte ROLURI fundamentale pe care un personaj și le poate asuma (într-un basm), după Propp. Eroul (analog cu SUBIECTUL lui Greimas și LEUL lui Souriau) suferă din pricina acțiunii RĂUFĂCĂTORULUI, ori din pricina vreunei lipse, și/sau lichidează nenorocirea ori lipsa care ține de el, sau de un alt personaj. ¶Hamon 1972, 1983; Propp 1968 [1970]. Vezi și ACTANT, ANTIEROU, DRAMATIS PERSONA, SFERĂ DE ACȚIUNI. ethos [ethos]. Vezi PERSONAJ. ¶Aristotle 1968
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în această ordine); în fine, numărul lor se limitează la 31, pe care Propp le scrie precum urmează: I) Unul din membrii familiei pleacă de acasă (absența). II) O interdicție este specificată eroului (interdicția). III) Interdicția este încălcată (încălcarea). IV) Răufăcătorul încearcă să iscodească cum stau lucrurile (iscodirea). V) Răufăcătorul obține informații asupra victimei sale (divulgarea). VI) Răufăcătorul încearcă să-și înșele victima pentru a pune stăpînire pe ea, sau pe averea ei (vicleșugul). VII) Victima se lasă înșelată ajutîndu-și astfel
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
la 31, pe care Propp le scrie precum urmează: I) Unul din membrii familiei pleacă de acasă (absența). II) O interdicție este specificată eroului (interdicția). III) Interdicția este încălcată (încălcarea). IV) Răufăcătorul încearcă să iscodească cum stau lucrurile (iscodirea). V) Răufăcătorul obține informații asupra victimei sale (divulgarea). VI) Răufăcătorul încearcă să-și înșele victima pentru a pune stăpînire pe ea, sau pe averea ei (vicleșugul). VII) Victima se lasă înșelată ajutîndu-și astfel fără să vrea dușmanul (complicitatea). VIII) Răufăcătorul face un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
urmează: I) Unul din membrii familiei pleacă de acasă (absența). II) O interdicție este specificată eroului (interdicția). III) Interdicția este încălcată (încălcarea). IV) Răufăcătorul încearcă să iscodească cum stau lucrurile (iscodirea). V) Răufăcătorul obține informații asupra victimei sale (divulgarea). VI) Răufăcătorul încearcă să-și înșele victima pentru a pune stăpînire pe ea, sau pe averea ei (vicleșugul). VII) Victima se lasă înșelată ajutîndu-și astfel fără să vrea dușmanul (complicitatea). VIII) Răufăcătorul face un rău sau aduce o pagubă unuia din membrii
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
iscodirea). V) Răufăcătorul obține informații asupra victimei sale (divulgarea). VI) Răufăcătorul încearcă să-și înșele victima pentru a pune stăpînire pe ea, sau pe averea ei (vicleșugul). VII) Victima se lasă înșelată ajutîndu-și astfel fără să vrea dușmanul (complicitatea). VIII) Răufăcătorul face un rău sau aduce o pagubă unuia din membrii familiei (prejudicierea). VIII.a) Unuia din membrii familiei îi lipsește ceva, dorește să aibă un lucru oarecare (lipsa). IX) Nenorocirea sau lipsa sînt comunicate eroului; i se adresează o rugăminte
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
donator (reacția eroului). XIV) Unealta năzdrăvană intră în posesia eroului (înzestrarea, obținerea uneltei năzdrăvane). XV) Eroul este adus în zbor, călare, pe jos la locul unde se află obiectul căutării lui (deplasarea spațială între două împărății, călăuzirea). XVI) Eroul și răufăcătorul intră în luptă directă (lupta). XVII) Eroul este însemnat (marcarea, însemnarea). XVIII) Răufăcătorul este învins (victoria). XIX) Nenorocirea sau lipsa inițială este remediată (remedierea). XX) Eroul se întoarce (întoarcerea). XXI) Eroul este urmărit (urmărirea, goana). XXII) Eroul scapă de urmărire
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
năzdrăvane). XV) Eroul este adus în zbor, călare, pe jos la locul unde se află obiectul căutării lui (deplasarea spațială între două împărății, călăuzirea). XVI) Eroul și răufăcătorul intră în luptă directă (lupta). XVII) Eroul este însemnat (marcarea, însemnarea). XVIII) Răufăcătorul este învins (victoria). XIX) Nenorocirea sau lipsa inițială este remediată (remedierea). XX) Eroul se întoarce (întoarcerea). XXI) Eroul este urmărit (urmărirea, goana). XXII) Eroul scapă de urmărire (salvarea). XXIII) Eroul sosește acasă sau într-altă țară, fără să fie recunoscut
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
țară, fără să fie recunoscut (sosirea incognito). XXIV) Falsul erou formulează pretențiile sale neîntemeiate (pretențiile neîntemeiate). XXV) Eroul are de făcut față unei grele încercări (încercarea grea). XXVI) Încercarea este trecută cu succes (soluția). XXVII) Eroul este recunoscut (recunoașterea). XXVIII) Răufăcătorul sau falsul erou este demascat (demascarea). XXIX) Eroul capătă o nouă înfățișare (transfigurarea). XXX) Răufăcătorul este pedepsit (pedeapsa). XXXI) Eroul se căsătorește și se înscăunează împărat (căsătoria). Se consideră adesea că abordarea funcțională a lui Propp marchează începutul NARATOLOGIEI moderne
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
neîntemeiate). XXV) Eroul are de făcut față unei grele încercări (încercarea grea). XXVI) Încercarea este trecută cu succes (soluția). XXVII) Eroul este recunoscut (recunoașterea). XXVIII) Răufăcătorul sau falsul erou este demascat (demascarea). XXIX) Eroul capătă o nouă înfățișare (transfigurarea). XXX) Răufăcătorul este pedepsit (pedeapsa). XXXI) Eroul se căsătorește și se înscăunează împărat (căsătoria). Se consideră adesea că abordarea funcțională a lui Propp marchează începutul NARATOLOGIEI moderne și al ANALIZEI STRUCTURALE A NARAȚIUNII, ea constituind un punct de început pentru numeroase modele
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1984, 1985 [1999]; Greimas 1983a; Greimas, Courtés 1982. Vezi și CONTRACT, SCHEMĂ NARATIVĂ, RECOMPENSĂ. Marte [Mars]. Una din cele șase FUNCȚII sau ROLURI fundamentale izolate de Souriau (în studiul său dedicat posibilităților dramei). Marte (analog cu OPOZANTUL lui Greimas și RĂUFĂCĂTORUL sau FALSUL EROU al lui Propp) este ANTAGONISTUL sau inamicul LEULUI. ¶Scholes 1974; Souriau 1950. Vezi și ACTANT, ANTISUBIECT. mască [mask]. Un procedeu de CARACTERIZARE prin care trăsăturile fizice (și/sau lucruri, mobile, nume etc.) ale unui personaj sînt în
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
înfățișare etc.; în funcție de faptul dacă se conformează unor ROLURI șablonizate (eiron sau țap ispășitor, alazon sau lăudăros, ingenua, femeia fatală, încornoratul) sau TIPURI; și în funcție de faptul dacă acestea corespund la anumite SFERE DE ACȚIUNI (aceea a EROULUI, sau aceea a RĂUFĂCĂTORULUI, de ex.), sau de modul cum concretizează anumiți ACTANȚI (REMITENTUL, DESTINATARUL, SUBIECTUL, OBIECTUL). Deși termenul de personaj este foarte frecvent folosit cu referire la existentele din universul de situații și evenimente povestite, el trimite și la NARATOR sau NARAT. 2
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
constituie o serie de răspunsuri la anumite întrebări, acțiunea complicantă este acel constituent al său care răspunde la întrebarea " Ce s-a întîmplat apoi?". Pratt 1977. punere sub tensiune. Vezi PUNERE ÎN INTRIGĂ. R răsturnare de situație [reversal]. Vezi PERIPEȚIE. răufăcător [villain]. 1. Un ANTAGONIST rău; un dușman al eroului, capabil sau vinovat de fapte rele. 2. Unul din cele șapte ROLURI fundamentale pe care și le poate asuma un personaj (într-un basm), potrivit lui Propp. Răufăcătorul (analog OPOZANTULUI la Greimas
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
situație [reversal]. Vezi PERIPEȚIE. răufăcător [villain]. 1. Un ANTAGONIST rău; un dușman al eroului, capabil sau vinovat de fapte rele. 2. Unul din cele șapte ROLURI fundamentale pe care și le poate asuma un personaj (într-un basm), potrivit lui Propp. Răufăcătorul (analog OPOZANTULUI la Greimas și lui MARTE la Souriau) se opune EROULUI și, mai exact, îi aduce prejudicii, lui sau altui personaj. ¶Propp 1968 [1970]. Vezi și ACTANT, DRAMATIS PERSONA, SFERĂ DE ACȚIUNI. receptor [addressee]. Unul din constituenții fundamentali ai
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
propus mai multe tipologii ale rolului, dintre care cîteva s-au vădit a fi foarte influente în NARATOLOGIE. Astfel, Propp a identificat în structura basmului șapte DRAMATIS PERSONAE, sau roluri funcționale de bază, fiecare corespunzînd unei anumite SFERE DE ACȚIUNI: RĂUFĂCĂTORUL, DONATORUL (furnizorul), AJUTORUL, fata împăratului (PERSONAJUL CĂUTAT) și tatăl ei, TRIMIȚĂTORUL, EROUL și FALSUL EROU. ¶Souriau a identificat șase roluri de bază, sau funcții dramatice: LEUL (Forța Tematică Orientată, SUBIECTUL, EROUL), SOARELE (Reprezentantul OBIECTULUI dorit, al valorii orientative), PĂMÎNTUL (Primitorul
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
PROPOZIȚIE INDEPENDENTĂ, PROPOZIȚIE NARATIVĂ, PROPOZIȚIE RESTRÎNSĂ. set de permutare. Vezi SET DE DISLOCARE. sferă de acțiuni [sphere of action]. Setul de FUNCȚII corespunzînd unui anume ROL sau DRAMATIS PERSONA (Propp). Se pot delimita șapte sfere de acțiuni: (1) sfera acțiunilor RĂUFĂCĂTORULUI: prejudicierea, lupta, urmărirea; (2) sfera acțiunilor donatorului: prima funcție a DONATORULUI (transmiterea uneltei năzdrăvane), înzestrarea eroului cu unealta năzdrăvană; (3) sfera acțiunilor AJUTORULUI: deplasarea spațială a eroului, lichidarea nenorocirii sau lipsei, salvarea eroului urmărit, soluționarea încercărilor, transfigurarea eroului; (4) sfera
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
acțiunilor AJUTORULUI: deplasarea spațială a eroului, lichidarea nenorocirii sau lipsei, salvarea eroului urmărit, soluționarea încercărilor, transfigurarea eroului; (4) sfera acțiunilor fetei de împărat (PERSONAJUL CĂUTAT) și ale tatălui ei: impunerea încercărilor grele, însemnarea, demascarea, recunoașterea, pedepsirea celui de-al doilea răufăcător, căsătoria (fata de împărat și tatăl ei nu sînt ușor de delimitat în raport cu funcțiile; de obicei, tatăl este cel care poruncește încercări grele EROULUI și tot el este cel care îl pedepsește pe FALSUL EROU, fata de împărat fiind aceea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
moral" al teoriei sale etice, care ridică la rang de principiu convingerea că datoriile morale sunt absolute, el vrea să arate că în realitate oamenii nu se comportă astfel și se întreabă dacă este moral să-l mintă pe un răufăcător care-și urmărește victima ce se ascunde în casa sa și îl întrebă dacă ea se află acolo. Răspunsul lui Kant pare să fie că este moral să spună adevărul, pentru că datoria de a nu minți este absolută, chiar cu
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
căreia pedeapsa este cea care a întârziat extrem de mult dezvoltarea sentimentului de culpabilitate. "Multă vreme, într-adevăr, în sufletul celui care judecă și pedepsește nu s-a strecurat chiar ideea că ar putea avea în față un "vinovat"", afirma Nietzsche. "Răufăcătorul era pentru el autorul unei pagube, o secțiune iresponsabilă a sorții. Și acel răufăcător asupra căruia cădea atunci pedeapsa, ca o altă secțiune a destinului, nu simțea altă "vină interioară" decât dacă era victima unei catastrofe neprevăzute, a unui fenomen
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
vreme, într-adevăr, în sufletul celui care judecă și pedepsește nu s-a strecurat chiar ideea că ar putea avea în față un "vinovat"", afirma Nietzsche. "Răufăcătorul era pentru el autorul unei pagube, o secțiune iresponsabilă a sorții. Și acel răufăcător asupra căruia cădea atunci pedeapsa, ca o altă secțiune a destinului, nu simțea altă "vină interioară" decât dacă era victima unei catastrofe neprevăzute, a unui fenomen terifiant al naturii, un bloc de piatră care se rostogolește și care strivește totul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
42. Împotriva convingerii generale că pedeapsa ar avea proprietatea de a trezi în vinovat sentimentul greșelii, fiind un "instrument" al acestei reacții psihice numită "conștiința încărcată" sau "remușcarea", filosoful german argumentează că "adevărata remușcare este extrem de rară, mai ales la răufăcători și criminali; închisorile, ocnele nu reprezintă locurile propice ecluziunii unui vierme care roade", iar pedeapsa "refulează, ascute sentimentele de aversiune, sporește forța de rezistență 43". O perioadă îndelungată de timp, răufăcătorii percepeau fapta lor rea ca fiind "un accident neprevăzut
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]