2,974 matches
-
zdreanță? Mai să nu te creadă omu’ când te vede așa de nerușinat. Cre’ că-i din cauza parfumului, adăugă pe un ton mai filosofic, ținându-se de nas, În timp ce Winkler, care tocmai băgase mingea În coș, executa un dans de războinic În jurul panoului. — Cred că toți care-ți pasează ar trebui să știe din start că o să piardă. După care i se alătură prietenului său. Împreună Începură să se Învârtă În jurul panoului, care scârțâia ca balansoarul mamei, apoi bătură darabana cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
cafea. Îi zic că nu știu. În carte este numit descântec de adormire. În unele culturi arhaice li-l cântau copiilor în perioadele de foamete sau secetă, ori de câte ori tribul nu mai putea fi hrănit de pământurile sale. Li-l cântau războinicilor schilodiți în bătălii și celor bolnavi, oamenilor care ar fi fost bine să n-o mai ducă mult. Ca să le pună capăt chinurilor. E un cântec de leagăn. Cât despre etică, am învățat că treaba ziaristului nu este să judece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
totul. Treaba mea este să nu simt nimic. Se numește descântec de adormire. În unele culturi arhaice li-l cântau copiilor în perioadele de foamete sau secetă, ori de câte ori tribul nu mai putea fi hrănit de pământurile sale. Li-l cântau războinicilor schilodiți, celor foarte bătrâni, celor pe moarte. Ca să le pună capăt chinurilor. E un cântec de leagăn. O să fie bine, zic. O țin pe Helen și o legăn, zicându-i să se odihnească acum. Zicându-i că totul o să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
s-a scufundat ca urmare a acțiunii curenților de apă din adâncul lacului Hongze. Însă în 1963, o secetă cumplită a făcut ca apa lacului să scadă și un mare număr de statui reprezentând figuri de balauri, lei, cai, demnitari, războinici și eunuci au ieșit la iveală. Fiecare statuie are o înălțime de peste trei metri și cântărește zece tone. Palatele de la suprafața edificiului funerar s-au distrus în timp, dar cele subterane sunt bine păstrate și conțin o mulțime de vestigii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
calde ale oamenilor, ea s-a simțit cuprinsă de melancolie și de o mare singurătate. Aflând că soțul ei a murit, Chang'e s-a întristat și a plâns toată noaptea în palatul lunii. Povestea bătăliei dintre împăratul Galben și războinicul Chiyou Cu mii de ani în urmă, în bazinele Fluviilor Galben și Yangtze din China, trăiau mai multe triburi. Fiecare șef de trib își spunea împărat. Împăratul Galben (Huangdi) a fost șeful celui mai puternic trib din bazinul Fluviului Galben
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
fel de "căruță-busolă", pentru a-și îndruma soldații să iasă din ceață. După bătălii înverșunate, Împăratul Galben i-a nimicește pe toți cei 81 de frați ai lui Chiyou și l-a luat prizonier pe el, apoi a poruncit executarea războinicului. Capul și corpul lui Chiyou au fost înmormântate în două locuri, departe unul de celălalt, de teamă ca nu cumva după moarte, duhul lui Chiyou să bântuie în continuare. Imaginea lui fioroasă dăinuia și înspăimânta chiar și după executare. Împăratul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
adevăratul scop al vizitei lui Chu Long și era deja convinsă de dreptatea acestuia. Mezinul fu atunci trimis în regatul Qi și acesta promise reginei-mamă că va veni în ajutorul statului Zhao, atunci când Qin îl va ataca. Eliminarea celor trei războinici cu două piersici În secolul al VII-lea î.e.n., China se afla în Perioada Statelor Combatante. În regatul Qi erau trei luptători cunoscuți, Tian Kaiqiang, Gu Yezi, Gongsun Jie, numiți "cei trei bravi războinici". Alintați de rege, ei deveniseră orgolioși
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
îl va ataca. Eliminarea celor trei războinici cu două piersici În secolul al VII-lea î.e.n., China se afla în Perioada Statelor Combatante. În regatul Qi erau trei luptători cunoscuți, Tian Kaiqiang, Gu Yezi, Gongsun Jie, numiți "cei trei bravi războinici". Alintați de rege, ei deveniseră orgolioși, despotici și nesupuși. Chen Wuyu, dându-și seama de acest lucru, plănui să-i corupă pe cei trei luptători, ca să răstoarne regatul și să pună mâna pe putere. Yan Ying, întâiul dregător din Qi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
cei trei luptători, ca să răstoarne regatul și să pună mâna pe putere. Yan Ying, întâiul dregător din Qi, printr-o iscoadă, află ce se punea la cale și, neliniștit pentru viitorul statului său, decise să-i elimine pe cei trei războinici. Într-o bună zi, suveranul din Qi îi primi la palatul regal din Lu pe Yan Ying, pe cei trei oșteni și doi mandarini. Văzând comportamentul obraznic al celor trei, Yan Ying avu o idee. El îi ceru voie regelui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
găsi ideea bună. Unul dintre luptători, Gongsun Jie, spuse că el a salvat viața suveranului ucigând, la o vânătoare un tigru, ceea ce este fără îndoială, cea mai însemnată ispravă. Yan Ying îi dădu atunci o piersică. Gongsun Jie zâmbi. Alt războinic, Gu Yezi, zise cu nerăbdare că el a ucis o broască țestoasă uriașă, salvând de asemenea viața regelui, în timp ce traversau Fluviul Galben și, prin urmare, i se cuvine a doua piersică. Suveranul socoti că are dreptate și îi oferi a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
sabia declarând : Faptele mele sunt mai puțin strălucite decât cele ale generalului Tian care n-a fost recompensat, iar eu nu pot suporta acest lucru. Imediat după ce rosti aceste vorbe, își luă la rândul său viața. În acel moment, ultimul războinic, Gu Yezi, spuse: Noi trei am jurat să trăim împreună și să murim împreună. Cum aș putea să trăiesc doar eu singur? Și imediat, își puse la rândul său capăt zilelor. Totul se petrecu mult prea repede, ca să mai poată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
creat oamenii 352 Povestea celor cinci munți sfinți 353 Sui, omul care a descoperit focul 355 Povestea lui Kuafu, cel care alerga după soare 357 Povestea lui Houyi, cel care a săgetat sorii 358 Povestea bătăliei dintre împăratul Galben și războinicul Chiyou 360 Cum au cedat tronul împărații Yao și Shun 361 Cum au îmblânzit apa Gun și Yu 363 Povestea regelui cerealelor 365 2. Snoave 366 Când desenezi un șarpe, nu-i face și picioare 366 Jadul Heshi 367 Bian
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
despre învățătură 423 O poveste despre Mo Zi 423 De ce și-a tăiat porcul Zeng Shen 425 Povestea lui Ximen Bao 425 Tian Ji la cursele de cai 427 Cum o convinge Chu Long pe regina-mamă 428 Eliminarea celor trei războinici cu două piersici 429 6. Povestiri militare 431 Sun Bin, marele strateg militar 431 Bătălia de la Changping 433 Cao Gui și lupta de rezistență împotriva agresiunii statului Qi 434 Bătălia de la Baiju 437 Banchetul de la Hongmen 439 Bătălia de la Jingxing
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
sub ochii lui tata, am să ies puțin din poveste și am să-l caut pe Matei. Noi, frații Florian, avem de lămurit niște chestii: chestia 1 - mamă, ce nasoale sunt mâncărimile pe dinăuntru! chestia 2 - mi-e milă de războinicii ăia căzuți în luptele din spatele ușii închise, în tundra nesfârșită din camera Mateiului mic, acolo unde „noaptea se furișează duminica la ora două după-amiaza“, unde există „o stâncă uriașă care seamănă ca două picături de apă cu o carte“ și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
brațelor și sudoarea frunții pentru propășirea, bunăstarea și mândria colectivului. Orice gest (bunăoară acela de a păși peste granița de cauciuc) era considerat ca o agresiune de tip imperialist, o încălcare a tratatelor de pace, o mănușă aruncată în obrazul războinicilor, cărora nu le mai rămânea nimic de făcut decât să pună mâna pe arme și să oprească hoarda invadatoare. Eu, unul, eram războinic. Ca războinic, una dintre atribuțiile importante care-mi reveneau era să identific spionii și comportamentele suspecte, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
ca o agresiune de tip imperialist, o încălcare a tratatelor de pace, o mănușă aruncată în obrazul războinicilor, cărora nu le mai rămânea nimic de făcut decât să pună mâna pe arme și să oprească hoarda invadatoare. Eu, unul, eram războinic. Ca războinic, una dintre atribuțiile importante care-mi reveneau era să identific spionii și comportamentele suspecte, mai întotdeauna camuflate sub cuvinte meșteșugite și ipocrite de felul „ne împrumutați și nouă o găletușă“ sau „aha, voi faceți un castel“. Era de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
agresiune de tip imperialist, o încălcare a tratatelor de pace, o mănușă aruncată în obrazul războinicilor, cărora nu le mai rămânea nimic de făcut decât să pună mâna pe arme și să oprească hoarda invadatoare. Eu, unul, eram războinic. Ca războinic, una dintre atribuțiile importante care-mi reveneau era să identific spionii și comportamentele suspecte, mai întotdeauna camuflate sub cuvinte meșteșugite și ipocrite de felul „ne împrumutați și nouă o găletușă“ sau „aha, voi faceți un castel“. Era de la sine înțeles
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
chiar și chestiunea, mai mult decât evidentă, că nu a rezistat căldării cu apă rece și a bufnit într-un plâns vecin cu isteria. La cât era de pornit, nu m-ar fi mirat să-l aud spunând că un războinic ca el nu cunoaște dezonoarea lacrimilor. În fine, chiar dacă nu avea nici un sens, eu totuși i-am amintit. Iar dacă m-a șocat într-adevăr ceva, acel lucru n-a fost nicidecum tăcerea de gheață cu care mi-a întâmpinat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
sticlă nemaivăzute, boluri mari, fragile, cu forme ciudate, prelungite cu tuburi subțiri și spiralate prin care, credeam noi, puteau țâșni polimeri. Țăcănitu’ aranja vasele pe rafturi, ne înarma pe toți cu bolovani pregătiți într-o sacoșă cadrilată, urla ca un războinic pornit la atac, țintea și ne îndemna să țintim cu precizie, tirul era nimicitor, obiectele alea delicate se făceau țăndări, fără să geamă, fără să țipe, împroșcând cioburi, nu polimeri. Părinții Țăcănitului tocmai divorțaseră, iar taică-su plecase la mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
ajută la nimic. „Bravo, Vincent“, își zise. „Ți-ai trădat prietenul și stăpânul, și de ce? Din curiozitate? Din răutate?“ Se gândi preț de o milisecundă, apoi căută în banca de date o carte. Hagakure de Tsunetomo Yamamoto. Citi: „Bushido, calea războinicului, constă în moarte. Dacă cineva va fi confruntat cu două alternative, moartea și viața, trebuie să aleagă fără ezitare moartea. Nu este greu, dacă persoana își urmărește scopul cu hotărâre“. Se mai gândi încă o milisecundă. Pula de oțel privea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
hotărâse să nu se afilieze sectei Arioi sau vreunei alte societăți secrete de acest fel. Tapú avea să fie un om liber și independent, al cărui antebraț avea să demonstreze, într-o zi, ca atinsese râvnitul rang de Căpetenie a Războinicilor, Constructor de Nave, sau chiar legendarul titlu de Mare Navigator pe Infinitul Ocean. Se lasă seară. O briză ușoară agită apele transparente ale imensei lagune, bătând dinspre Raiatea, a cărei silueta se profila la douăzeci și ceva de mile distanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
-i poată aruncă în mare, pentru că zeul Taaroa să aibă grijă de sufletele lor, aceasta fiind probabil cea mai mare umilință prin care putea să treacă bunul rege Pamáu, care visase dintotdeauna la o frumoasă și binemeritata înmormântare de mare războinic polinezian. Se lașase noaptea când oamenii reușiră, în sfârșit, să se strângă printre ruinele fumegânde ale marelui Marae, dar era clar că nimeni nu avea nici cea mai mică idee despre ce atitudine ar trebui să adopte în fața unui atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
supremă din Bora Bora. Un popor fără pirogi este oricând la mâna dușmanilor săi. Apoi, va trebui să încercăm să aflăm din ce parte a lumii au venit sălbaticii aceia. —Cum? întreba Roonuí-Roonuí, care era considerat drept cel mai viteaz războinic al insulei. Marea asta e foarte mare. —Habar n-am, răspunse bătrânul cu sinceritate. S-a înfruntat cineva față-n față cu ucigașii? —Eu! Toți se întoarseră către tânărul Tapú Tetuanúi. Era clar că majoritatea adulților se simțeau ofensați de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
o arunce. Bestia păru să-nțeleagă pericolul care se apropia și răcni și mai puternic, însă de această data Tapú nu se mai lăsa intimidat și, învârtind curelușa cât putu el de tare, ținti cu atenție și lansa proiectilul. Monstruosul războinic încerca să se arunce asupra lor, dar era evident că în starea în care se găsea abia dacă se putea ține pe picioare, rezemându-se de o stâncă, astfel că, la a patra încercare, îl nimeri exact în față, făcându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
cu siguranta celui care are dovada în fața ochilor. Miti Matái povestește că i-a trebuit aproape un an că să se întoarcă din marea în care se solidifica apă și că în drumul său a descoperit o insulă apărată de războinici de piatră, de peste zece metri înălțime. —Aș da orice ca să aud povestirea acelei călătorii, suspina Tapú Tetuanúi. —Miti Matái nu vorbește niciodată despre ea, îi aminti Chimé din Farepíti. Tatăl meu, care-a navigat împreună cu el, mi-a spus ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]