1,802 matches
-
Facultății de Istorie, tot din București. La cea din urmă, tânărul teolog l-a avut profesor chiar pe savantul Nicolae Iorga. Dimitrie a adus la Academia Română pergamentul pe care Sfântul Voievod Ștefan cel Mare a semnat libertatea înaintașilor săi, a răzeșilor. Părintele Dimitrie Bejan a fost hirotonit preot în anul 1940, când a și fost trimis pe front, ca preot militar. Împreună cu regimentul de armată, Părintele a ajuns până la Stalingrad, unde va fi luat prizonier, în anul 1942, împreună cu alți 17
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
cauze, un om drept, un caracter, un patriot cu o imensă dragoste de țară și de poporul din care se trăgea. Un exemplu pentru toți preoții ortodocși din toată țara, prin modestia, simplitatea și dragostea lui față de oameni. Fiu de răzeș, licențiat în teologie și istorie, a luat parte în echipele sociologice, ca student, ale lui Dimitrie Gusti, participând alături de colegii săi la cercetarea satului românesc în Basarabia. S-a înrolat în Mișcarea Legionară și a avut un rol în Ajutorul
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
schimbări s-au petrecut în lume, cât timp a fost după gratii; câte evenimente în familie pe care nu numai că nu le-a trăit, dar nici nu le-a știut. A supraviețuit tuturor barbariilor comuniste. Cu rezistența sa de răzeș, dacă îi numeri anii de dureri și suferințe, sunt aproape o viață. A murit senin, fără a urî pe nimeni. El poate fi un model, un exemplu de urmat pentru orice preot ortodox român și o onoare pentru o națiune
PĂRINTELE DIMITRIE BEJAN – MUCENICUL, MARTIRUL ŞI MĂRTURISITORUL (1909 – 1995)… FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI IMPRESII ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ... de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/365601_a_366930]
-
parte închinate României, Loviștei, Bucegilor, Maramureșului, Basarabiei, Dobrogei, Dacului, Voievozilor Dragoș, Țepeș, Ștefan, Basarab I, Ioan Vodă, Tudor, alta mănăstirilor Arnota,Tismana, Cozia, Frăsinei, dintr-un lemn, Sfântului Gheorghe, marilor boieri Eminescu și Bălcescu, dar Doina pandurului Gheorghe și a răzeșului Ion este admirabilă, fără egal: „Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,/ Nu pentru pătule, nu pentru pogoane,/ Ci pentru văzduhul tău liber de mâine/ Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!// Pentru sângele neamului tău curs prin șanțuri,/ Pentru cântecul
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
Gheorghe Sorescu. Prelegeri asupra impozantei lucrări au fost susținute de scriitoarea Lucia Olaru Nenati, directorul teatrului Mihai Eminescu, Traian Apetrei și academicianul, Nicolae Dabija. “Dicționatul pe care-l prefațează Eugen Simion, care spune despre Mihai Cimpoi că are figură unui răzeș din epoca lui Ștefan Cel Mare ... ni-l arată pe Eminescu din copilărie până la maturitate, toate concepțiile, toate demonstrațiile care se puteau scrie despre el sunt introduse în acest dicționar. E o sinteză, dar de fapt nici nu știu cum aș putea
DICŢIONARUL ENCICLOPEDIC MIHAI EMINESCU A FOST LANSAT LA BOTOŞANI de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 771 din 09 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351857_a_353186]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Umoristic > UN ET ÎN RURAL Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului UN ET ÎN RURAL Ținutul de legendă al Vrancei. Satul Răstoaca, așezare milenară, obște a vechilor răzeși, urmașii vestitei Vrâncioaia, vitejii care înfruntaseră cu demnitate și nobilă dârzenie toate relele vremurilor, fără să-și plece genunchiul și nici grumazul, preferând moartea în locul dezonoarei și a silniciei... Mileniul al treilea își strecura alene zilele printre frunzele prăfuite ale
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
trecutului au făcut trecerea, firesc, în altă lume, speculez și eu, după pofla sufletului romantic, prezența la vreo masă dosită a vreunui pământean de prin satele megieșe hanului, care ar aduce cât de cât la chip și port cu vreun răzeș de demult. Și asta mă ajută să aud de la acest străbun încropit vorbe nerostite, dar închipuite după dorința mea ascunsă... *** Oameni buni, ia ridicați oleacă ochii din ulcelele burduhoase și ascultați povestea hanului ista, care nu-i han de rând
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
biciul, decît să ascult „Pomelnicul” de vindecare a păcatelor, varianta împrecație. Tata ne spunea cu mândrie că e din Reuseni, sat în care Aron Vodă și-a ucis fratele, pe Bogdan, tatăl marelui Ștefan, care i-a făcut pe localnici răzeși. Și au rămas așa până ce Ghiță Deju i-a făcut colectiviști. Atunci le-au confiscat locurile, boii și plugurile și uneltele celor care, ocazional, tăbăceau pieile, croiau cojoacele sau aveau piuă de făcut pănură pentru sumane. Tata, când a venit
IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354954_a_356283]
-
numai protestatari idealiști, retardați, făcuți la beție de niște incapabili de a dobândi competențe la limbile Străinului, vasăzică rezistenți la mankurtizare. De unde și pesimismul, iubite postacule, de moderezi pe nechezolii de ambe spețe sătul de atâta Caragiale, că oricât de răzeș sau mazil vajnic ar fi un nou basarabean la Paris, ca Paul Goma sau ca, tot exilat, Alecu Russo, de scrise „tânguirea intitulată Cântarea României“, te doboară bășcălia, la băutură și călărire în zori pe zare, pe orizontul de așteptare
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
În perioada 2000-2004 mi-am asumat în cadrul unui proiect monografic (materializat în volumul „Monografia comunei Miroslovești - Despre oameni și locuri”, coord. prof. Ioan Pârlea, Ed. Emia, Deva, 2004) răspunderea de a releva strânsele legături ale prozatorului cu spațiul și spiritualitatea răzeșilor de la Verșeni (sat aflat în componența comunei monografiate), loc din care Sadoveanu se trage după mamă. Am constatat că această filiație puternică, răzbătută în opera scriitorului, poate fi demonstrată (și) prin intermediul romanului „Nicoară Potcoavă” Sentimentul trecutului, din care au luat
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
devine verosimilă. Iată și fragmentul care încurajează motivarea deducerii de mai sus: "Duminică (...) dis- de-dimineață, cînd se îngîna ziua cu noaptea, dar mai luceau stelele, a sunat un bucium dincolo de Moldova (logic, de pe malul aparținător Verșenilor sau Miroslăveștilor ) și răzeșii cu feciorii lor" (din Davideni), însoțiți și de câțiva dintre oștenii lui Nicoară, "au prins a se aduna spre vaduri". După trecerea râului, vânatorii n-aveau cum să ajungă în pădurea de la Boureni, al cărei amplasament real este întocmai cu
NICOARĂ POTCOAVĂ – 60 DE ANI DE LA PUBLICAREA ULTIMEI CAPODOPERE SADOVENIENE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356871_a_358200]
-
în noaptea Crăciunului - m-am spovedit numai sufletului meu, sub patrafirul Unului, și-aș vrea să-mi murmure, sub stele, Eroica, în clipa aceea, Măiastra. m-am dat, ca orice bărbat-voevod, de zidul vieții și-al morții și, ca orice răzeș, am biruit și înfrậngerea și gloria - m-am prins, oricậnd, în horă cu toți cei ce izvodiră Istoria, ... Citește mai mult ELOGIU ZARURILORM-am hotărât să aștept la capul podului și << ziua mậntuirii >>...și, ca orice mirean, să mă bucur
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
Belzebut chiar în noaptea Crăciunului -m-am spovedit numai sufletului meu, sub patrafirul Unului,și-aș vrea să-mi murmure, sub stele, Eroica, în clipa aceea, Măiastra.m-am dat, ca orice bărbat-voevod, de zidul vieții și-al morțiiși, ca orice răzeș, am biruit și înfrậngerea și gloria -m-am prins, oricậnd, în horă cu toți cei ce izvodiră Istoria,... XVIII. ELOGIU INSULEI, de Ion Mârzac, publicat în Ediția nr. 287 din 14 octombrie 2011. ELOGIU INSULEI ...poate sunt și eu o insulă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
în noaptea Crăciunului - m-am spovedit numai sufletului meu, sub patrafirul Unului, și-aș vrea să-mi murmure, sub stele, Eroica, în clipa aceea, Măiastra. m-am dat, ca orice bărbat-voevod, de zidul vieții și-al morții și, ca orice răzeș, am biruit și înfrậngerea și gloria - m-am prins, oricậnd, în horă cu toți cei ce izvodiră Istoria, și aștept aici, la capul podului, să arunci, Doamne, zarurile sorții. Referință Bibliografica: ELOGIU ZARURILOR / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
ELOGIU ZARURILOR de ION MARZAC în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356257_a_357586]
-
-n furci ori să-i ardă pe tron înroșit. • Le-am dat pădure-țepi turcilor, ca să-și vânture zdrențele oastei lui Hamza-Pașa, circa 40 000 de turcaleți înălțați în rang de Vlad Țepeș... • Le-am dat pădure tătarilor, căsăpiți cu ghioagele răzeșilor lui Măria Sa ȘtefanVodă. • Le-am dat pădure leșilor, care apoi ne-au compensat arând la jug și sădind Codrii Cosminului sub biciul Marelui Ștefan Domnul. • Le-am dat pădure fanarioților care ne-au supt vlaga existenței. • Le-am dat pădure
RĂSPLATĂ PENTRU TRĂDARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370452_a_371781]
-
PE BISTRIȚA, de Gabriel Todică , publicat în Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015. Plutaș pe Bistrița Într-o țară-nfloritoare, Cu păduri și port la mare Dintr-un sat de pe la munte Unde-s baci și doruri multe, Se sculau răzeșii toț’ Cum să facă ei negoț Ș-au pornit ca la îndemn, Să facă comerț cu lemn. Un prinț de neam avid Tot cumpără lemn de molid Ca să-l toace în fierăstraie Și să facă din el... parale!... Îl plătește
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
doi Ne-au rămas versanții goi Ne trezim cu-nfrigurare Cu ochii privind în soare. Citește mai mult Plutaș pe Bistrițaîntr-o țară-nfloritoare,Cu păduri și port la mareDintr-un sat de pe la munteUnde-s baci și doruri multe,Se sculau răzeșii toț’Cum să facă ei negoțș-au pornit ca la îndemn,Să facă comerț cu lemn.Un prinț de neam avidTot cumpără lemn de molidCa să-l toace în fierăstraieși să facă din el... parale!...Îl plătește pe răzășPe lemn, c-
GABRIEL TODICĂ [Corola-blog/BlogPost/370366_a_371695]
-
mânuitorul a căzut pe un scaun gata-gata să facă infarct. Era însă un om obișnuit cu greutățile vieții, așa că nu a murit, ci a dat un telefon la prefectură unde a transmis vestea că aici, în această glorioasă comună de răzeși, a izbucnit o răscoală pusă la cale de opoziție și că ar fi necesare unele forțe de ordine... Mai puțin cunoscut era faptul că un alt grup de presiune avea un plan bine chibzuit, cu o strategie clară, construit pe
GLODEXIT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370654_a_371983]
-
Gabriel Todică Publicat în: Ediția nr. 1643 din 01 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Plutaș pe Bistrița Într-o țară-nfloritoare, Cu păduri și port la mare Dintr-un sat de pe la munte Unde-s baci și doruri multe, Se sculau răzeșii toț’ Cum să facă ei negoț Ș-au pornit ca la îndemn, Să facă comerț cu lemn. Un prinț de neam avid Tot cumpără lemn de molid Ca să-l toace în fierăstraie Și să facă din el... parale!... Îl plătește
PLUTAŞ PE BISTRIŢA de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369771_a_371100]
-
din secolul al XX-lea. Așadar, în data de 10 august anul 2015 se împlinesc doisprezece ani de la trecerea la cele veșnice a Părintelui Profesor Constantin Galeriu. Părintele Galeriu s-a născut la 21 noiembrie anul 1918, în comuna Răcătău - Răzeși din județul Bacău. A urmat cursurile Seminarului Teologic „Sf. Gheorghe“ din Roman, apoi Facultatea de Teologie din București. În anul 1973 a devenit doctor în teologie. A fost preot paroh în mai multe sate, după care a devenit „spiritual“ la
ÎMPLINIREA A DOISPREZECE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. [Corola-blog/BlogPost/368148_a_369477]
-
DIN SOMN NORODUL SĂ REDEVINĂ NEÎNFRICAT ! JURAM, PE NEÎNDURĂTORUL ȚEPEȘ, PE TUDOR, JIANU, BRAVII PANDURI, PE CEI DE PEȘTERI OCROTIȚI, PE FRAȚII CODRILOR STRĂBUNI ! JURAM. PE URIAȘUL CLOPOT BUGA AL SFANȚULUI ȘI DOMN ȘTEFAN, CĂ VOM VENI IARĂȘI LA PUTNA RĂZEȘII TOȚI SĂ NE PLECĂM LA CEASUL SFÂNT DE ASCULTARE ! JURAM, PE CUGETUL LUI IANCU, PE JERTFĂ CELOR DE PE ROATA, CĂ VOM RIDICĂ NEAMUL VALAH ORIUNDE S-AR AUZI ÎN GRÂI STRĂBUN RUGA ROSTITA CĂTRE SOARELE DREPTĂȚII ! JURAM, PE FRUMUSEȚEA DACĂ
LEGĂMÂNT DE NEAM ŞI CREDINŢĂ – CREZUL ROMÂNILOR PENTRU ROMÂNIA UNITĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370273_a_371602]
-
2015. În „Istoria literaturii române”, G.Călinescu îl include pe C. Negruzzi în capitolul „Primii umoriști”, alături de Anton Pann și Cilibi Moise. C. Negruzzi, fin literat și cunoscător al mai multor limbii de circulație europeană, provine dintr-o familie de răzeși, având rădăcini care coboară până în secolul al-XVII-lea la marele logofăt al Moldovei, Gavrilaș Neniu(1667), cum se poate citi în hrisovul lui Alexandru Vodă. Se poate ca numele de Negruț să se fi format de la o poreclă dată străbunicului sau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/353103_a_354432]
-
mult În „Istoria literaturii române”, G.Călinescu îl include pe C. Negruzzi în capitolul „Primii umoriști”, alături de Anton Pann și Cilibi Moise. C. Negruzzi, fin literat și cunoscător al mai multor limbii de circulație europeană, provine dintr-o familie de răzeși, având rădăcini care coboară până în secolul al-XVII-lea la marele logofăt al Moldovei, Gavrilaș Neniu(1667), cum se poate citi în hrisovul lui Alexandru Vodă. Se poate ca numele de Negruț să se fi format de la o poreclă dată străbunicului sau
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/353103_a_354432]
-
și care, de regulă, nu intră în uzul publicării. Cu mulțumiri, pentru toleranță. *** Cuvânt omagial* rostit la Casa Memorială Mihail Sadoveanu din Fălticeni, cu prilejul comemorării a 125 de ani de la nașterea marelui prozator La această "adunare domnească", eu sunt "răzeșul"... Eu sunt răzeșul, nu atât pentru faptul ca vin de pe meleagurile satelor răzeșești atinse de condeiul celui pe care îl omagiem, cât mai ales pentru că, în timp ce printre d-voastră se află intelectuali elevați, profund cunoscători ai operei sadoveniene, eu sunt
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]
-
regulă, nu intră în uzul publicării. Cu mulțumiri, pentru toleranță. *** Cuvânt omagial* rostit la Casa Memorială Mihail Sadoveanu din Fălticeni, cu prilejul comemorării a 125 de ani de la nașterea marelui prozator La această "adunare domnească", eu sunt "răzeșul"... Eu sunt răzeșul, nu atât pentru faptul ca vin de pe meleagurile satelor răzeșești atinse de condeiul celui pe care îl omagiem, cât mai ales pentru că, în timp ce printre d-voastră se află intelectuali elevați, profund cunoscători ai operei sadoveniene, eu sunt doar un anodin
AZI E 5 NOIEMBRIE. NIMIC DESPRE SADOVEANU? de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357462_a_358791]