283 matches
-
I din ORDINUL nr. 234 din 22 februarie 2016 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 137 din 23 februarie 2016. Articolul 7 (1) Formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, menționate în Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
ORDIN nr. 619 din 6 aprilie 2015(*actualizat*) pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271711_a_273040]
-
a prezentei legi." ... 28. La articolul 26, alineatele (1), (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins: "Art. 26. - (1) Formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal al acestora, cu mențiunea la titular, după
LEGE nr. 247 din 19 iulie 2005 (*actualizată*) privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272158_a_273487]
-
I din ORDINUL nr. 809 din 16 mai 2016 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 375 din 16 mai 2016. Articolul 7 (1) Formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, menționate în Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
ORDIN nr. 619 din 6 aprilie 2015(*actualizat*) pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, condiţiilor specifice şi a modului de implementare a schemelor de plăţi prevăzute la art. 1 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, precum şi a condiţiilor specifice de implementare pentru măsurile compensatorii de dezvoltare rurală aplicabile pe terenurile agricole, prevăzute în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272283_a_273612]
-
tocmai în umplerea acestei lacune. Este pregătit astfel terenul pentru o mult aș-teptată monografie, care, în mod obligatoriu, se va întemeia în partea sa genealogică și biografică, pe cercetările de față. Cartea debutează cu un scurt istoric al satului natal răzeșesc, Burdusacii, atestat documentar pentru prima oară în 1555, C. D. Zeletin se mișcă cu mare ușurință și siguranță prin domeniul aparent arid, în realitate foarte pasionant și semnificativ, al istoriei locale, reconstituită pe baza documentelor medievale de proprietate. În capitolul
O carte despre Ștefan Zeletin by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-website/Imaginative/14751_a_16076]
-
altul, de D. Juravle, pentru comuna Burdusaci. La fel ca inițiativa de atunci, și volumul de față reprezintă rodul aceleiași intenții culturale. Cuvintele lui C.D. Zeletin din introducere o exprimă în mod elocvent: "Închinată unuia dintre cele mai vechi sate răzeșești ale Moldovei, amenințat astăzi mai mult ca oricând de erodarea agresivă a sedimentărilor din veac, de îmbătrânire ori de aluviunile uitării, și unui spirit înalt și cutezător ce a văzut lumina zilei aici, autorul privește restituirea de astăzi ca pe
O carte despre Ștefan Zeletin by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-website/Imaginative/14751_a_16076]
-
mai 2015 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 331 din 14 mai 2015. (2^1) În cazul pajiștilor permanente deținute, în calitate de proprietari, de către formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, menționate în Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 3 din 18 martie 2015(*actualizată*) pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276982_a_278311]
-
că în replică sătenii din Orțești au ucis un episcop catolic (săsesc) la vadul Târziilor , eveniment de care este legată prima atestării documentara a satului Târzia sau mai degrabă a moșiei Târzia . Dacă la început satul Orțești a fost sat răzeșesc , aflăm mai târziu că a fost vândut Mitropoliei , care la rândul său l-a închinat Mănăstirii Neamț (2 martie 1548). Documentele vremii nu mai pomenesc nimic despre sat până pe data de 13 ianuarie 1597, când domnul Ieremia Movila a dat
Orțăști, Neamț () [Corola-website/Science/301657_a_302986]
-
cu satul Băhnășeni din ținutul Bacău, fiind pomenit și în alte documente la data de 20 aprilie 1627 și respectiv la 2 aprilie 1628. Conform „ Tezaurului Toponimic al României „ ,Băhnășenii ar fi înghițit satul Pleșești . . La început satul a fost răzeșesc ,apoi a devenit boieresc .În Cronica Liuzilor pe la 1803, era a Banului Constantin Miclescu , același proprietar stăpânindu-l și în anul 1816„. A fost reședință comunală între anii 1864-1876; 1887-1927 și 1931-1950, înglobând satele învecinate ; pe la 1927 avea peste 500de
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
Al doilea proces a fost stârnit de către locuitorii satului Cașen atunci când la tronul țării s-a urcat domnitorul Constantin Ipsilanti. Aceștia au arătat și noului domnitor hrisoavele ce le dețin de la domnitorii din urmă cerând libertate în fața Mănăstirii asemeni satelor răzeșești. Mănăstirea s-a apărat din nou cu cele două hrisoave ale sale. Rezultatul celui de al doilea proces a fost doar puțin mai favorabil sătenilor din Cașen, ei rămânând supuși Mănăstirii. Singura schimbare pe care a îngăduit-o domitorul Constantin
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Sfinții Voievozi Mihai și Gavril". Tot în această biserică a funcționat timp de 18 ani (1836-1854) și cea de-a doua școală ca an de înființare de pe teritoriul istoric al județului Vaslui, fiind devansată doar de cea din satul majoritar răzeșesc Zăpodeni, care a funcționat între anii 1830-1856. În contemporaneitate, prima școală s-a înființat în anul 1914 iar primul învățător a fost Lucreția Teodorescu. Până în acest an copiii învățau la școala din Bârzești care fusese înființată încă din anul 1865
Călugăreni, Vaslui () [Corola-website/Science/301869_a_303198]
-
ce avea moșiile în jurul mănăstirii, au scos la iveală o pereche de râșnițe de piatră și monede romane datând din timpul lui Antonius Pius (138-161), ce atestă valoarea istorică a acestor locuri. În această zonă găsim cele mai vechi așezări răzeșești în care a existat o intensă viață boierească ce a dat țării două familii domnitoare: Cantemir și Cuza, așa cum reiese și din lucrarea intitulată “Surate și Izvoade”, uricul tradus din sârbește de prof. Gheorghe Ghibănescu. Din comuna Dimitrie Cantemir mai
Grumezoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301887_a_303216]
-
la 9 km de municipiul Fălticeni. Prima sa atestare documentare datează dintr-un uric din 1365 al domnitorului Bogdan I al Moldovei (1359-1365), prin care satul Lămășeni este dat boierului Rotopan. În secolele următoare, satul a fost pe rând sat răzeșesc, sat boieresc, sat domnesc și sat mănăstiresc. Conform Cronicii parohiale redactate de preotul Petru Rusu, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504) a fost construită o biserică de lemn în imediata apropiere a actualei biserici de lemn.
Lămășeni, Suceava () [Corola-website/Science/301965_a_303294]
-
concluzia că familia Conachi coboară dintr-un neam de răzeși din satul Știboreni, județul Vaslui, cu urice din vremea lui Ștefăniță Vodă (20 aprilie 1517-14 ianuarie 1527) sau chiar a lui Ștefan cel Mare. Linia feminină a neamului este tot răzeșească". A fost educat de către un refugiat francez. A studiat ingineria, limbile clasice, greaca modernă, turca și franceza. Mare boier și mare proprietar, figură contradictorie în epocă pentru că pleda pentru luminarea poporului, a făcut un proiect de reformă a învățămîntului în
Costache Conachi () [Corola-website/Science/304254_a_305583]
-
sub numele de Paraschiva Brihuescu. Ea s-a căsătorit cu Vasile Iurașcu din Joldești, cu care a avut nouă copii, unul dintre ei fiind Raluca, mama lui Mihai Eminescu. Cu toate că era urmaș de boier, Vasile Iurașcu a dus o viață răzeșească. Paraschiva Iurașcu a decedat la vârsta de 51 de ani, după cum se spune din bătrâni. Venind iarna de la Joldești la Bănești cu trăsura, probabil pentru a-și vedea rudele, trăsura s-a prăbușit pe ghețușul podului cu cai cu tot
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
locuri și despre un neam de boieri cu nume Beiu. În prezent mai mulți locuitori ai satului Biești poartă acest nume de familie, Beiul fiind probabil urmași de sânge ai fondatorului. Locuitorii satului, secole la rând, și-au stăpânit moșia răzeșească respectând cu strictețe legile nescrise ale răzeșilor: de a nu-și vinde partea de moșie decât celorlalți răzeși din sat. Străinii nu erau acceptați. Ca un document convențional despre băștinașii acestor locuri și preocupările lor poate servi și comoara monetară
Biești, Orhei () [Corola-website/Science/305193_a_306522]
-
bisericești, 25 moldoveni, 6 țigani domnești, 1 persoană înscrisă în compartimentul sârbi și evrei, o femeie văduvă și în compartimentul mazili și ruptași sunt indicați Alexei, Nicolai, Ionița Macovei. La recensământul din 1817 e menționat că Tătătăuca reprezintă o moșie răzeșească și în sat sunt 44 gospodării bărbătești și 2 femeiești și are în posesie 25 de fălci de fânațuri, 50 de fălci de pământ arabil, 50 de fălci de pășuni, 5 livezi răzeșești și 30 de fălci de localitate. Către
Tătărăuca Veche, Soroca () [Corola-website/Science/305208_a_306537]
-
e menționat că Tătătăuca reprezintă o moșie răzeșească și în sat sunt 44 gospodării bărbătești și 2 femeiești și are în posesie 25 de fălci de fânațuri, 50 de fălci de pământ arabil, 50 de fălci de pășuni, 5 livezi răzeșești și 30 de fălci de localitate. Către anul 1870 locuitorii satului aveau în posesia sa 25 de cai, 520 de vite cornute mari și 509 oi și capre. În 1797 pentru prima dată e pomenită prezența unei biserici cu hramul
Tătărăuca Veche, Soroca () [Corola-website/Science/305208_a_306537]
-
locul Buzdugenilor. La 15 februarie 1721, printre moșiile împărțite de vornicul Ioan Sturza cu cumnații săi, este pomenită și o parte de moșie din s. Bădăjeni, ce rămâne în posesia Saftei, soția lui Cuza Spătarul A fost un sat mic răzeșesc, locuitorilor căruia nu le-a fost greu să-1 părăsească în timpul războiului ruso-turc din anii 1768-1774. Anume Bădăjenii, acest sătuc mic, și erau Buzdugeni de mai târziu. Prutul din preajmă se revărsa adesea, înecând satele, oamenii părăseau locurile natale și se
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
din anii 1768-1774. Anume Bădăjenii, acest sătuc mic, și erau Buzdugeni de mai târziu. Prutul din preajmă se revărsa adesea, înecând satele, oamenii părăseau locurile natale și se retrăgeau înspre Carpați și un adevăr incontestabil: satul se afla pe moșie răzeșească, iar dacă-i așa, înseamnă că existase secole în șir și nu putea să apară pe moșie cumpărată de la boieri sau dăruită de Imperiul Rus. Se întâmpla, de fapt, altceva: statul rus confis¬ca în folosul haznalei împărătești moșiile satelor
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
prin moștenire câte 100 des. și chiar mai mult. Cele expuse de autor în lucrarea "Crestiane Bessarabii" combat afirmația că această localitate apare pe harta lumii abia după ocupația Basarabiei în 1812. În 1859 satul Buzdugeni de pe r Racovăț, sat răzeșesc, avea 30 de gospodării, în care viețuiau 82 de bărbați și 75 de femei. Ei stăpâneau 600 des. de pământ arabil, suficient pentru un sat mic. Reforma țărănească din Rusia și Regulamentul din 14 iulie 1868 n-au stimulat viața
Buzdugeni, Edineț () [Corola-website/Science/305229_a_306558]
-
Teodor Scurtu, Andrei Gamarț, Timofei Burlac, Ananie sărăcuță și alții. În 1904 satul avea 577 de vite cornute mari și 3 mori de vînt; în 1910 cei 930 de locuitori stăpîneau 846 de desetine de pămînt propriu din moșia veche răzeșească și 114 de desetine, nadeluri din moșia boierească, care cîndva le aparțineau lor. Reforma agrară înfăptuită de instituția română „Casa noastră” mai întoarce răzeșilor 633 desetine de pămînt. În februarie 1912 dezertează din armata țaristă Constantin Platon, născut la 21
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
ținutului Soroca. Cel mai mare proprietar de pămînt era boierul Isacescul. 31 de case de locuit, 2 fețe bisericești, 27 de moldoveni liberi, 2 văduve (Moldova în epoca feudalismului, 1837, Chișinău, 1975, vol. II, p. I, pag. 164). 1774. Moșie răzeșească. 54 de case, 54 de breslași, 1 preot, 1 dascal, 2 văduve, 50 de poștași. "'1793". Hristici Ocolul Mijlocului, 77 de birnici, cărăușie, loc îndestul (Uricariul, Vol. VIII Iași, 1886, p. 282). 20 martie 1814. Arsenie Lozan și Arsenie Eftenie
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
1817. Satul Hristici din Ocolul Mijlocului al ținutului Soroca era unul cu bunăstare înaltă. S-au înregistrat: 2 preoți, 1 dascăl, 1 pălămar, 3 mazili, 68 de gospodari , 5 văduve, 11 burlaci; în total - 86 de bărbați, 5 văduve. Moșie răzeșească și avea 300 f. fînaț, 400 f. Imaș, 300 f. pămînt arabil, 1 iaz cu pește și cu moară. Localitatea ocupa 50 de fălci. 1837. Țăranii cei mai în vîrstă Ștefan Bostan, Lupu Titelea, Ion Titelea, Ion Ghervas, Catan, Nicolae
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
județene că nu vor încheia contracte benevole cu proprietarii, de la care aveau pămînt în folosință. (ANRM), F 457, inv I, u.p. 7, f. 173). 1859. Situat pe dreapta drumului de poștă Soroca-Bălți, la 8 verste de orașul Soroca, satul răzeșesc Hristici avea 130 de gospodării, 746 de locuitori. 1867. Satul e ortografiat Cristici. Locuitorii dețineau 3255 des. de pămînt. 1869. Au fost înregistrați ca proprietari de pămînt răzeșii: nobilul Grigore Cotruță, cetățeanul de onoare Constantin Herța, podporucicul Nicolae Bulhac, registratorii
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
sfârșitul vieții, cu apariții sporadice. Tatăl, Dimitrie a fost de profesie institutor. S-a născut la Bacău la 10.02.1870 din părinții Neculai și Anica și a decedat la Ploiești la 27.07.1960. Era dintr-o veche familie răzeșească, fiind proprietari de pământuri, originari din comuna Osebiții Mărgineni, Luizi Călugăra, de lângă orașul Bacău. Ctitori de biserici și de școli, apărători ai ortodoxiei, într-o zonă populată și de ceangăi catolici. Străbunii din linia paternă odihnesc în capela ortodoxă sfințită
Aurel D. Broșteanu () [Corola-website/Science/314498_a_315827]