270 matches
-
diferite. De altfel, o cât de sumară incursiune în sursele documentare de epocă și profil ne edifică în această privință. Alex. I. Gonța, scrie că ies din devălmășie și devin megieși locuitori din categoria celor ce se raportează la „proprietatea răzeșească a familiilor mici”. Noi constatăm că recurgeau la dreptul separării, de predilecție, familiile puternice economic și politic, respectiv cele cu părți consistente în hotarul devălmaș. Așa cum se va putea vedea din cele ce vom expune în continuare, cazul obștei arhaice
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
devreme, dar actele nu s-au păstrat pentru anii anteriori; acum forma veche de stăpânire este abandonată de nevoie și înlocuită cu stăpânirea individuală, boierească, răzeșii de altă dată devenind dijmași. Deși câțiva dintre locuitori și-au rezervat o stăpânire răzeșească în continuare pe partea de nord a moșiei, rezistența lor nu a durat decât puțină vreme după 1683, iar satul ajunge în întregime boieresc prin 1698, poate puțin mai înainte. Destul de explicit ni se prezintă, documentar, felul cum s-a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
puțină vreme după 1683, iar satul ajunge în întregime boieresc prin 1698, poate puțin mai înainte. Destul de explicit ni se prezintă, documentar, felul cum s-a produs la umbrăreștenii de la vest de apa Bârladului separarea părții boierilor Costăchești de cele răzeșești. Am arătat într-un capitol precedent că, până în anul 1704, stăpânirea a fost devălmașă, răzeșească, în totalitatea moșiei, neamul Costache având aici „părți nealese” timp de generații. Aspectul rezultă clar din documentele anterioare separării, respectiv împărțeala frățească dintre Gavril Costachi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
înainte. Destul de explicit ni se prezintă, documentar, felul cum s-a produs la umbrăreștenii de la vest de apa Bârladului separarea părții boierilor Costăchești de cele răzeșești. Am arătat într-un capitol precedent că, până în anul 1704, stăpânirea a fost devălmașă, răzeșească, în totalitatea moșiei, neamul Costache având aici „părți nealese” timp de generații. Aspectul rezultă clar din documentele anterioare separării, respectiv împărțeala frățească dintre Gavril Costachi cu sora sa, Tudosica Jora, în 1679, dată a unei redistribuiri privind „ocinile părintești”. Readucem
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din documentele anterioare separării, respectiv împărțeala frățească dintre Gavril Costachi cu sora sa, Tudosica Jora, în 1679, dată a unei redistribuiri privind „ocinile părintești”. Readucem în atenție fragmente din actul de împărțeală prin care se confirmă aserțiunea noastră privind stăpânirea răzeșească a obștii umbrăreștene de către toți sinpărtașii de pe ea, inclusiv boierii Costăchești: „Iar Umbrăreștii, pe Bârlad, la Tecuci, ce s-ar veni partea părinților noștri, să fii la mini”, la Gavriliță; „și de la Bozăești de pe Bârlad, cât s-a alegi iar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
apa Siretului, deoarece partea de peste Siret era stăpânită în acest timp de către „hătmăneasa Rucsanda Ruset, născută Calimah”, fiind vorba de partea Umbrăreștilor boierești de la vest de Siret, aflată în hotar cu Bilieștii la nord și cu răzeșii surăieni de pe moșia răzeșească umbrăreșteană, în partea de sud. Trebuie să mai observăm și să reținem permanenta distincție care se face în documentele din care am reprodus prin termenii „înpărtășire răzășască” și „stăpânitorii părții de sus”; în primul caz, referirea se face pentru cei
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sus”; în primul caz, referirea se face pentru cei rămași în devălmășie, care stăpâneau încă pe părți nealese și nefixate pe teren și pe indivizi; în cel de-al doilea, stăpânirea boierească, devenită individuală. Distincția ce se face între stăpânirea răzeșească a Umbrăreștilor și cea a boierilor o găsim exprimată, pentru această parte de vest de Siret, și în mărturia hotarnică întocmită de Săndulache Stamatin, în anul 1827, când răzeșii afirmă: „făcându-ni-se întrebare câtă parte are și stăpânește dumnialui
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dumnialui, iarăși, le are după soția dumisale, fiica răposatului vornic Gavril Conachi”, moșie care a fost acum „stâlpită cu pietri de giur-împregiur și fără vreo amestecare cu dânșii”, adică cu răzeșii. Se vorbește adesea în lucrări de referință de sate răzeșești, restrângându-se accepția termenului doar la locuitorii respectivului sat, în cazul nostru Umbrărești, Condrea, Slobozia-Torcești. Corect credem că este mai bine să se spună, mai ales pentru ultima perioadă a existenței lor, moșii răzeșești, deoarece nu sunt puține situațiile în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în lucrări de referință de sate răzeșești, restrângându-se accepția termenului doar la locuitorii respectivului sat, în cazul nostru Umbrărești, Condrea, Slobozia-Torcești. Corect credem că este mai bine să se spună, mai ales pentru ultima perioadă a existenței lor, moșii răzeșești, deoarece nu sunt puține situațiile în care locuitori din alte sate, chiar și orașe, au părți de răzeșie și se consideră răzeși de moșia cutare, deci alt loc decât cel în care viețuiesc. Este acest aspect încă o dovadă că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
XIX-lea și începutul celui următor stând mărturie acestei situații. Pricinile dintre răzeșii statornici și cei plecați își pot afla ușor explicația, la o privire mai superficială ar părea greu de înțeles frâmântările și procesele aproape neîntrerupte din interiorul obștii răzeșești. Am văzut într-un capitol precedent că, încă de prin 1801, poate chiar de mai înainte, iau amploare neînțelegerile dintre copărtașii din obște, prin acele încercări de eliminare a unor răzeși sub forma a ceea ce ei numeau „îndepărtarea din stăpânirea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la alte instanțe cuprind între coperțile lor jalbe, rapoarte, citații, adrese, jurnale (procese-verbale) de constatare etc., stau mărturie a frământărilor ce au continuat și bântuit lumea răzășească umbrăreșteană. De fapt, fenomenul s-a petrecut aidoma în toate satele cu stăpânire răzeșească din această perioadă. Iar procesele acestea se prelungeau cu anii. Explicația situației la care s-a ajuns este, totuși, ușor de găsit și rezidă în faptul că, în timp ce sporul demografic ajunge să fie substanțial crescut, suprafețele de teren, rămânând aceleași
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vreo rudenie” și, „după protimis ce are, ar vrea a răscumpăra”, solicitând judecătoriei să hotărască de dreptul preemțiunii ce-i conferă legea protimisului. Circumstanțe asemănătoare, de natură juridică, din care desprindem informații cu privire la neînțelegeri și implicații privind dreptul de stăpânire răzeșească, aflăm din filele altui dosar de la aceeași judecătorie. Se iscă o dispută pentru pământ între neamul Stănilă din satul și moșia Umbrărești, cu neamul Hărăborilor din satul Suraia, răzeși în moșia Umbrărești, ambele dovedindu-se familii răzeșești rămuroase și descinse
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dreptul de stăpânire răzeșească, aflăm din filele altui dosar de la aceeași judecătorie. Se iscă o dispută pentru pământ între neamul Stănilă din satul și moșia Umbrărești, cu neamul Hărăborilor din satul Suraia, răzeși în moșia Umbrărești, ambele dovedindu-se familii răzeșești rămuroase și descinse din înaintași cu renume în vechime. Căci unul din cei 34 bătrâni ai moșiei Umbrărești avea numele Stănilă, iar Hărăborii, așa cum am mai menționat, își coboară originea până la acel Giurgea, al patrulea din slujitorii domnești cărora, pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hârtie, astfel de măsurători, în baza cărora li se atribuia copărtașilor părți din veniturile realizate de pe mărimile socotite în stânjeni, palme, palmace, linii și puncturi. Din situațiile și exemplele prezentate mai sus, înțelegem cât de complexă se înfățișează problematica vieții răzeșești, pe de o parte, dar și necesitatea de a se apropia și preocupa cât mai mult de investigarea și cunoașterea datelor specifice acestei problematici cuprinse în izvoarele documentare necunoscute încă, pe de alta. Deocamdată putem afirma, în cazul Umbrăreștilor, că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în 1817, de hotarnicul Petrache Negrea, în afara celor două găsite de noi, cu arborele genealogic al bătrânului arătând cursul neamului respectiv, ar oferi o bună posibilitate de a reconstitui o imagine cât mai aproape de realitate a ceea ce a fost obștea răzeșească a umbrăreștenilor din ținutul Tecuciului în vremea respectivă. E nevoie de noi căutări. Prin ceea ce am relatat despre răzeși, am încercat să dăm expresie și culoare unor realități de odinioară, să aducem spre amintire câte ceva din viața satelor vechi umbrăreștene
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-și creeze orice venituri vor găsi de cuviință, spre îndeplinirea deosebitelor trebuințe ale localității, precum îmbunătățirea școlii” și alte nevoi. Din acest text rezultă că satele libere aveau deja școli, ceea ce nu se prea poate dovedi, dacă vedem că satele răzeșești sunt primele care încep să acționeze în vederea înființării lor. În satele boierești, cu clăcași, proprietarii ori arendașii lor aveau unele obligații de a întreține câte o școală pentru copiii locuitorilor. Numai că, sub diverse pretexte, stăpânii satelor nu-și onorau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nr. 1/2000 , cu modificările și completările ulterioare, se înscriu în anexa nr. 38. Articolul 63 (1) Reconstituirea dreptului de proprietate pentru formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestier��, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri se face, pe vechile amplasamente, restituindu-se în întregime suprafață avută în proprietate, potrivit tabelului nominal cuprins în anexa nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/221888_a_223217]
-
nr. 1/2000 , cu modificările și completările ulterioare, se înscriu în anexa nr. 38. Articolul 63 (1) Reconstituirea dreptului de proprietate pentru formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri se face, pe vechile amplasamente, restituindu-se în întregime suprafața avută în proprietate, potrivit tabelului nominal cuprins în anexa nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/259288_a_260617]
-
Asociației; - dovada înscrierii în Registrul asociațiilor și fundațiilor. 4) Cooperativele agricole: ... - certificatul de înscriere de la Oficiul Registrului Comerțului. 5) Formele asociative de administrare/de exploatare/de proprietate în comun a pășunilor și fânețelor (composesorate, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, obști de cumpărare, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri), conform Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267038_a_268367]
-
plată de către forma asociativă." ... 7. La articolul 7, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins: "Art. 7. - (1) Formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, menționate în Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269444_a_270773]