4,699 matches
-
produsul se va numi "rachiu de fructe", completat cu numele fiecărei specii, în ordinea descrescătoare a cantităților de fructe folosite; când se obține dintr-un amestec de două sau mai multe varietăți de fructe în proporții variabile, se va numi "rachiu de fructe"; ... l) depozitarea, păstrarea și învechirea produsului se realizează în vase din lemn, inox sau din sticlă. ... 5. Rachiul de tescovină de struguri este băutura alcoolică tradițională românească obținută din tescovină de struguri fermentată și distilată, fie direct prin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200628_a_201957]
-
când se obține dintr-un amestec de două sau mai multe varietăți de fructe în proporții variabile, se va numi "rachiu de fructe"; ... l) depozitarea, păstrarea și învechirea produsului se realizează în vase din lemn, inox sau din sticlă. ... 5. Rachiul de tescovină de struguri este băutura alcoolică tradițională românească obținută din tescovină de struguri fermentată și distilată, fie direct prin vapori de apă, fie după un adaos de apă, la care se poate adăuga drojdie de vin într-o proporție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200628_a_201957]
-
d) având un conținut în substanțe volatile de minimum 140 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol. și un conținut maxim în alcool metilic de 1.000 de grame la hectolitrul de alcool 100% vol.; ... e) folosirea la fabricarea rachiului de tescovină a produselor îndulcitoare, a zahărului caramelizat, substanțelor aromatizante, preparatelor aromatizante și coloranților, așa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, 3, 4, 5 și 7, nu este permisă; ... f) folosirea la fabricarea rachiului de tescovină a alcoolului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200628_a_201957]
-
e) folosirea la fabricarea rachiului de tescovină a produselor îndulcitoare, a zahărului caramelizat, substanțelor aromatizante, preparatelor aromatizante și coloranților, așa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, 3, 4, 5 și 7, nu este permisă; ... f) folosirea la fabricarea rachiului de tescovină a alcoolului etilic de origine agricolă sau a distilatului de origine agricolă, așa cum au fost definite în art. 2 pct. 11 și 12, nu este permisă; ... g) combinarea (cupajarea), așa cum a fost definită în art. 2 pct. 17
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200628_a_201957]
-
a fost definită în art. 2 pct. 17, este permisă; ... h) concentrația alcoolică minimă este de 37,5% vol. la comercializarea pentru consum; ... i) depozitarea, păstrarea și învechirea produsului se realizează în vase din lemn, inox sau din sticlă. ... 6. Rachiul de drojdie este băutura alcoolică tradițională românească obținută prin distilarea drojdiei de vin până la o concentrație de maximum 86% vol.: a) distilarea se efectuează în prezența drojdiei de vin în cazane din cupru cu ardere directă sau în instalații de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200628_a_201957]
-
a) distilarea se efectuează în prezența drojdiei de vin în cazane din cupru cu ardere directă sau în instalații de distilare, la o concentrație alcoolică de maximum 86% vol.; se permite redistilarea până la aceeași concentrație alcoolică; ... b) folosirea la fabricarea rachiului de drojdie a produselor îndulcitoare, a zahărului caramelizat, substanțelor aromatizante, preparatelor aromatizante și coloranților, așa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, 3, 4, 5 și 7, nu este permisă; ... c) folosirea la fabricarea rachiului de drojdie a alcoolului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200628_a_201957]
-
b) folosirea la fabricarea rachiului de drojdie a produselor îndulcitoare, a zahărului caramelizat, substanțelor aromatizante, preparatelor aromatizante și coloranților, așa cum au fost definite în art. 2 pct. 2, 3, 4, 5 și 7, nu este permisă; ... c) folosirea la fabricarea rachiului de drojdie a alcoolului etilic de origine agricolă sau a distilatului de origine agricolă, așa cum au fost definite în art. 2 pct. 11 și 12, nu este permisă; ... d) combinarea (cupajarea), așa cum a fost definită în art. 2 pct. 17
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200628_a_201957]
-
de bunăstare, prea mulți trăesc afară. Păstrează însă gândul,să se-ntoarcă mâine, Îi cheamă-acasă dorul și dragostea de țară. Îi chamă-aici strămoșii apărători de glie, Decebal bătrânul și Ștefan și Viteazul, Călușii,hora,sârba, frumoasa ciocârlie, Și slana și rachiul, sarmalele și prazul. În inimă ei poartă ca sfăntă efigie De dor pe Eminescu și-a lor maternă limbă Și se visează-acasă sătui de pribegie, Mânați și de speranța că țara lor se schimbă, Ca în belșug să-și crească
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/emil_%C5%9Eu%C5%9Fnea/canal [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
de bunăstare, prea mulți trăesc afară.Păstrează însă gândul,să se-ntoarcă mâine,Îi cheamă-acasă dorul și dragostea de țară.Îi chamă-aici strămoșii apărători de glie,Decebal bătrânul și Ștefan și Viteazul,Călușii,hora,sârba, frumoasa ciocârlie,Și slana și rachiul, sarmalele și prazul.În inimă ei poartă ca sfăntă efigieDe dor pe Eminescu și-a lor maternă limbăși se visează-acasă sătui de pribegie,Mânați și de speranța că țara lor se schimbă,Ca în belșug să-și crească copii și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/emil_%C5%9Eu%C5%9Fnea/canal [Corola-blog/BlogPost/379572_a_380901]
-
de vis”, 1930). Când ne-am apropiat de Castel, am trecut pe o alee numită „Aleea vinurilor" și urcând pe niște trepte am ajuns în fața unei crame unde vizitatorii degustă în voie numeroase feluri de vinuri bulgărești, dar și țuică, rachiu, lichioruri. Eugenia și cu mine am degustat numai câteva soiuri de vinuri foarte dulci, care ar fi putut să te îmbete numai cu parfumul lor. Mai târziu am regretat că nu am cumpărat câteva sticle, însă ne-a fost frică
RĂSCOLITOR COLŢ DE LUME de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_balcicul_rascolitor_co_elena_buica_1355464573.html [Corola-blog/BlogPost/365704_a_367033]
-
nea Petre făcea notă discordanta printre ortaci.Se prezența la șut primul, intră în vestiar, isi dădea jos cioarecii, cămașă lungă după ce a desbracinat-o de chimir, apoi îmbracă tacticos salopetele negre de cărbune, măi trăgea o dușca din clondirul cu rachiu, de care nu se despărțea niciodată, dar fără a abuză,doar așa, să-și facă curaj, bagă sticlă în traistră, o încuia în vestiar și se prezenta la lămpărie, de unde își lua în primire lampă de miner apoi se poștă
PETRU ŞI ROZA, POVESTIRE DE ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Petru_si_roza_povestire_de_ion_dorel_enache_andreiasi.html [Corola-blog/BlogPost/366883_a_368212]
-
Stan Virgil Publicat în: Ediția nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului MOTTO : „Viitorul unui om, ca și al unei lumi, se construiește, nu se visează.” Henri Nouwen 3. Ana, fiica munților Vasile, prin capul căruia bâltâcâia[1] rachiul, apăru iarăși printre prietenii lui de golit pahare, în birtul lui Nea Tase, un grecotei burtos, cu două rânduri de gușă, rătăcit de pe nu știa nimeni de unde și venit pe meleagurile prahovene. Birtul era o încăpere insalubră, îmbâcsită de fumul
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389606962.html [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
ușa cu putere. Ajuns la poarta larg deschisă, îi trase cu tărie un picior, de se bălăngăni din balamale și o porni pe scurtătură, direct spre birtul de unde abia plecase. Simțea nevoia să-și omoare necazul în alte pahare cu rachiu, de parcă nu golise destule. Ajuns la bodegă, Tase cârciumarul se uită mirat la el și-l luă la rost. Știa că-i cu arțag, atunci când i se urca răchia la cap. - Ce-i, măi Vasile, ți-ai uitat cumva năravul
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389606962.html [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
cap și, urând seară bună crâșmarului, porni spre ușa birtului. Se văzu afară, înconjurat de răcoarea amurgului ce se cobora de pe vârful munților, așezându-se peste Teșila. Aerul răcoros îi făcea bine. Parcă îi mai alunga aburii ridicați de tăria rachiului lui nea Tase. Pe deal se auzeau tălăngile vacilor ce se întorceau de la pășunat. Nici nu băgă în seamă țăranul care îi dădu binețe când trecu pe lângă el. Nu-i cunoștea pe toți sătenii. Fiind o fire mai retrasă, mai
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389606962.html [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
cu o congestie pulmonară de toată frumusețea. Oricât s-au străduit medicii spitalului din Câmpina să-l pună pe picioare, nu au reușit. Era încăpățânat din fire și credea că se va vindeca la începutul răcelii cu o cinzeacă de rachiu fiert și cu piper, care să scoată tot focul din el, apoi, văzând cum sănătatea lui a devenit tot mai șubredă,când a ajuns pe patul de spital sub îngrijirea medicilor, a constatat că a fost prea târziu. Plămânii lui
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389606962.html [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
în special) a se agita fără motiv, a fi plin de neastîmpăr. Furie subită, acces de nebunie (DEX) [4]păhărel în formă de sticluță cu gâtul lung și îngust, cu capacitatea de 50 ml. din care se bea țuică sau rachiu (DEX) Referință Bibliografică: ANA, FIICA MUNTILOR, roman; cap. III / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1109, Anul IV, 13 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stan Virgil : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389606962.html [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
și chiar livezi întregi au fost defrișate 726. Pentru a ne face o imagine mai apropiată de adevăr cu privire la întinderea suprafețelor ocupate cu pomi fructiferi în județ, trebuie să examinăm de asemenea și documentele care se referă la cantitățile de rachiu obținută din fructe. Astfel un document din anul 1833 aflăm că în întreg județul se produceau peste 200000 vedre rachiu din care erau necesare pentru consum numai 150000. Cele mai mari producții se obțineau în plasa Baia din zona de
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_evolutia_viticu_varvara_magdalena_maneanu_1379926887.html [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
suprafețelor ocupate cu pomi fructiferi în județ, trebuie să examinăm de asemenea și documentele care se referă la cantitățile de rachiu obținută din fructe. Astfel un document din anul 1833 aflăm că în întreg județul se produceau peste 200000 vedre rachiu din care erau necesare pentru consum numai 150000. Cele mai mari producții se obțineau în plasa Baia din zona de munte (100000 ocă) precum și în plășile Motru (30000 vedre), Ocolul (22311 vedre) și Câmpul (19370 vedre). Cele mai mari cantități
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_evolutia_viticu_varvara_magdalena_maneanu_1379926887.html [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
ocupate cu pomi fructiferi erau situate în zonele nordică și centrală a județului și confirmă ipoteza noastră că acestea depășeau cu mult pe cele plantate cu viță de vie728. Dintre pomi, cel mai răspândit era prunul, dovadă, marile cantități de rachiu (țuică) de prune ce se fabricau în fiecare an. În lumina celor arătate se poate concluziona că viticultura și pomicultura continuă să ocupe în sec. XVIII-XIX, un loc important în cadrul economiei părții de vest a Olteniei. NOTE 721 .Arh. St
MITE MANEANU, EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Mite_maneanu_evolutia_viticu_varvara_magdalena_maneanu_1379926887.html [Corola-blog/BlogPost/365090_a_366419]
-
bun, proprietatea lui Dodoloanță, moștenită de la Cuculeț de la Olteț, se auzeau sunete nostalgice de vioară cu un acompaniament discret de cobză, ce ținea hangul unei voci de fată-ndrăgostită care chema tot călătorul să petreacă «LA DEȘLIU» - unde vinul și rachiu' curg ca Oltu și Siriu”. Ceea ce este uimitor la acest autor, care trebuie privit cu toată seriozitatea, recitind această Operetă, este capacitatea domnului Marin Voican de a reda „spiritul românesc al acelui loc și al acelui timp”. Este un lucru
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_anton_stefan_dumitrescu_1372044181.html [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
roțile imense, cu cutii de conserve prinse de ele, care bagă apă rece în butiile cazanelor de fabricat țuica, tăria specifică locurilor noastre. Și-au început lucrul povernile, destul de multe la Domnești, sat recunoscut pentru frumusețea merelor domnești și tăria rachiului de Tudoran. Povernile merg până primăvara târziu, prelucrând mai întâi borhotul de prune, apoi cel de pere și, atunci când înfloresc merii în livezi, se fabrică țuica din borhotul de mere. În gura cuptorului, în jarul de sub cazane, se coc cartofi
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
pațachina asta n-a crăcit-o, pân’acu’ bese-n sac ăsta al meu! Ia, să iau eu niște măsuri! Privi într-un anumit fel către cupele de nectar ale celor doi. Nectarul din cupa lui Zeus se prefăcu în rachiu și după două înghițituri părintele zeilor nici nu mai putea deschide gura. În cupa Fortunei nectarul zeiesc se prefăcu în nectar omenesc și biata fată fu apucată de o nenorocită de pântecariță absolut jenantă... Prin urmare, convorbirea din iatacul lui
UN OM INCREDIBIL DE NOROCOS de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1192 din 06 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1396800330.html [Corola-blog/BlogPost/347752_a_349081]
-
original]*** (Aceste denumiri pot fi însoțite de termenii "malt" sau "grain".) 2. (b) Whiskey ***[Please insert text from the original]*** (Aceste denumiri pot fi însoțite de termenii "Pot Still".) 3. Alcool din cereale ***[Please insert text from the original]*** 4. Rachiu de vin ***[Please insert text from the original]*** (Denumirea "Cognac" poate fi însoțită de termenii următori: ***[Please insert text from the original]***) ***[Please insert text from the original]*** 5. Brandy ***[Please insert text from the original]*** 6. Rachiu de tescovină
22004A1221_01-ro () [Corola-website/Law/292021_a_293350]
-
original]*** 4. Rachiu de vin ***[Please insert text from the original]*** (Denumirea "Cognac" poate fi însoțită de termenii următori: ***[Please insert text from the original]***) ***[Please insert text from the original]*** 5. Brandy ***[Please insert text from the original]*** 6. Rachiu de tescovină ***[Please insert text from the original]*** 7. Alcool din fructe ***[Please insert text from the original]*** 8. Rachiu de cidru de mere și rachiu de cidru de pere ***[Please insert text from the original]*** 9. Alcool de gențiană
22004A1221_01-ro () [Corola-website/Law/292021_a_293350]
-
insert text from the original]***) ***[Please insert text from the original]*** 5. Brandy ***[Please insert text from the original]*** 6. Rachiu de tescovină ***[Please insert text from the original]*** 7. Alcool din fructe ***[Please insert text from the original]*** 8. Rachiu de cidru de mere și rachiu de cidru de pere ***[Please insert text from the original]*** 9. Alcool de gențiană ***[Please insert text from the original]*** 10. Băuturi spirtoase din fructe ***[Please insert text from the original]*** 11. Gin și
22004A1221_01-ro () [Corola-website/Law/292021_a_293350]