1,183 matches
-
s-a unit cu Patria sa mamă, în virtutea unui vot exprimat aproape cu unanimitate de către „Sfatul Țării”, adunare națională, legislativă a Republicii Moldovenești din Basarabia. Această adunare emană din voința națiunii și se găsește a avea astfel aceeași origine ca Rada centrală ucraineană, ea reprezintă în consecință, la fel ca și Rada, o putere suverană care îi dă dreptul să ia hotărâri definitive și de aceeași importanță pentru popoarele Basarabiei, ca acelea ale Radei pentru popoarele Ucrainei. Toate naționalitățile Basarabiei fiind
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
găsește a avea astfel aceeași origine ca Rada centrală ucraineană, ea reprezintă în consecință, la fel ca și Rada, o putere suverană care îi dă dreptul să ia hotărâri definitive și de aceeași importanță pentru popoarele Basarabiei, ca acelea ale Radei pentru popoarele Ucrainei. Toate naționalitățile Basarabiei fiind reprezentate în „Sfatul Țării”, în proporția necesară importanței lor economice, minoritățile trebuie să se supună, ca în toate adunările deliberative, majorității. Guvernul român apreciază că în Republica Democrată nimeni nu va contesta acest
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
fi cerut alipirea la Ucraina. Pe lângă aceasta, este evident că n-ar fi suficient ca o populație să se declare ucraineană pentru ca ea să și fie în realitate și guvernul român este convins că nu este în intenția nici a Radei centrale, nici a guvernului ucrainean să ațâțe în Basarabia agitații și mișcări ale minorităților de diferite naționalități contra marii majorități române. E de asemenea un fapt incontestabil că dincolo de Nistru există o numeroasă populație românească cu privire la care Basarabia Românească și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
indisolubilă; guvernul român va lua, la rândul său, după exemplul guvernului ucrainian, „toate măsurile de care dispune” pentru ca chestiunea Basarabiei să fie considerată ca soluționată pe veci. 5) Din tot ce precede rezultă că guvernul român nu poate accepta protestele Radei centrale „contra unui sistem de represalii și violare a drepturilor naționalităților ce locuiesc în Basarabia”. Nu poate fi vorba de represalii, România și Basarabia n-au avut ocazia să exercite nici una, dar este complet inexact că ar fi existat în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
fi existat în Basarabia un singur act de violare al drepturilor. Această afirmație atât de puțin precisă, regretăm s-o constatăm, nu se bazează pe nimic serios și nu poate emana decât de la persoane care au avut interesul să inducă Rada centrală și guvernul ucrainean în eroare. Guvernul român a fost fericit de a fi putut manifesta prin mijlocirea d-lui Ministru al Afacerilor Străine, d-lui Galip, care se prezentă în numele guvernului Ucrainei, dorința ce nutrește de a întreține raporturile
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
noul stat vecin, în sentimentul ce avea că noua Republică democrată renunțase la sistemul fostului Imperiu Rus de a nesocoti drepturile celorlalte națiuni de îndată ce nu erau conforme cu interesele sale sau cu vederile sale. Permiteți-i să creadă că protestele Radei centrale nu trebuie să schimbe în nimic sentimentele sale și că România va putea stabili în curând și să întrețină totdeauna relațiile amicale care trebuie să existe între popoare vecine și care vor avea în viitor mai mult de un
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
se întâmplă aproape peste tot după schimbări violente de regim; că modul general adoptat pentru organizarea normală a unei reprezentanțe naționale poate diferi de la o țară la alta, după timpuri și împrejurări și că, potrivit informațiilor ce i-au parvenit, Rada ucrainiană, al cărei rol a fost preponderent la începutul republicii, s-a constituit și funcționează la Kiev într-o manieră aproape identică cu acea a „Sfatului Țării” de la Kișinău. Departamentul regal nu înțelege bine de altfel importanța și sensul argumentului
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nu s-ar fi constituit într-o manieră strict conformă cu spiritul legilor rusești care reglementau altă dată alegerea și funcționarea. Aceasta s-ar putea spune pentru toate adunările legislative ale statelor care au succedat imperiul țarilor, în special pentru Rada ucrainiană, iar guvernul român nu crede că s-au preocupat foarte mult în Ucraina, ca și în altă parte, să respecte vechile legi rusești. Trebuie deci considerat, ca un principiu esențial al bazei înseși a existenței legale a acestor adunări
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
fi de natură să tulbure, după părerea noastră în mod inutil, buna înțelegere ce trebuie să existe între state vecine și pe care suntem dispuși să le stabilim și să le întreținem. Trebuie de asemenea notat că de la 13 aprilie Rada Centrală din Kiev a adresat guvernului român o notă de protest împotriva anexării Basarabiei și a unor pretinse vexațiuni aduse populației. Răspunsul a sosit fără întârziere, restabilind lucrurile în adevărata lor lumină, declarându-se că nu poate fi vorba de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
el totuși este silit să recunoască că cea mai mare parte din teritoriul basarabean este populat de români, contra afirmațiunilor cuprinse în recenta notă ultimativă. La izbucnirea revoluției sovietice din 1917 populația din Basarabia n-a făcut cauză comună cu Rada Ucraineană din Kiev ci s-a constituit la 2 decembrie în „Republica Democratică Federativă Moldovenească” reprezentată prin Staful Țării, pentru ca la 24 ianuarie 1918 să se proclame Republica Moldovenească Independentă. Cum însă nici așezarea geografică, dar nici condițiile economice nu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cu mama sa România”. România a primit hotărârea de unire cu Basarabia, izvorâtă din propriul îndemn al Sfatului Țării, și, în baza votului liber exprimat, a reintegrat Basarabia în hotarele etnice și istorice ale statului român. Ba mai mult chiar Rada Ucraineană din Kiev a recunoscut formal unirea Basarabiei cu România, la 26 iulie 1919 dând următoarea declarație, prin șeful misiunii sale diplomatice la București: „Guvernul ucrainean declară că nu voiește sub nici un chip, de a pune în discuție fruntaria actuală
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
apucat, iar! Și, fără să privească în urmă, o rupse de fugă, spre bae, cu pantalonii în vine, trântind cu ciudă, ușa, după el. RĂZBOI ÎN TIMP DE PACE Ai lui Golu trăiau, toți trei, sub același acoperiș: Temistocle - tatăl, Rada - mama și Brândușa - fata. Posedau meserii serioase, de mare valoare, la vremea lor, sigur, pentru timp îndelungat, și plătite bine. Golenii, asemeni colegilor lor de combinat, la fel, specialiști de vârf. Tata -oțelar; mama - contabilă de secție; fata - laborantă. Nu
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
lui Saddam își găsiseră neveste persane și rămăseseră în piața de pește și de uleiuri, de unde turbanele lor se vedeau ca albușul de ou. Mai erau negustorii de pepeni și aceia de porumbei, care nu părăseau niciodată spațiile deschise ale radei. Omar ajunsese de Chaharshanbek, chiar în seara aprinderii focurilor, și de-aceea nu îi spuse șoferului să-l ducă în bază, unde, probabil, așteptau să-l cazeze în vreo mehmansara, ci să-l lase la ceainăria englezilor. Dar nimic nu
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
în China, acolo unde amândoi scăpaseră cu viață din masacrele naționaliste și iată că sus, pe cer, Malraux își împlinea visul pe care i-l mărturisise lui Corto într una din serile pe care le petrecuseră pe jonca ancorată în rada unui port. Simt în mine o energie pe care scrisul nu o poate epuiza, ceea ce am văzut aici m-a schimbat pentru totdeauna. Cartea pe care am s-o scriu este despre acești oameni care înfruntă destinul cu curajul pe
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
maiorescian - reproșează uneori autorilor moderni, lui D. Anghel de pildă, spiritul imitativ și unele „cuvinte cam prea străine limbii”. Articolul polemic din 1914 despre „Mișcarea contimporană poetică“: „...anume neologisme și elemente de comparație și alegorii, cîteva corăbii, de pildă, porturi, rade, niște droguri și coloniale, cacao, eucaliptus, opium, eter și hașiș, cîrpesc la spate pantalonii versificatorului cu un petic violent: simbolism. Dar fondul sufletesc al concurenților e aproape același. Aceiași poporaniști sînt cei ce din pricina multor lipsuri de complexiune par incapabili
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Și Își semnaseră condamnarea la moarte. Apartamentul din apropierea Arsenalului era după chipul și Înfățișarea Mariei: luminos și călduros. O cameră la mezanin dominînd un salon mititel, o bucătărie ca de casă de păpuși, și un imens geam care dădea spre radă. Era felul ei de a nu tăia cu totul cordonul care o lega de Lands’en, de unde, pe vreme senină, cu un pic de imaginație și o bună doză de rea-credință, aproape că se putea zări farul de la Ty Kern
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
și s-a sfîrșit prost. - Cineva i-a tăiat gîtul, Lucas. Niște copii? Se ridică brusc și se postă Îndărătul geamului mare peste care șiroia ploaia. - N-ai să mă faci niciodată să cred așa ceva. Afară se lăsase noaptea, luminile radei se iveau tulburi prin geam, iar dincolo de ele, departe de toate, adesea izolat de restul lumii, se găsea Lands’en. Își puse mîna pe umărul ei. Acest simplu contact a fost cumva ceea ce a declanșat În ființa ei flacăra dorinței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
căzând din toate părțile. „Zi atunci de ce-ți lucesc ochii și nu te ții pe picioare ?“ „Mi-e somn... scâncise ea, mi-e somn“, și repetase asta până când începuse să plângă. — Nu mai trebuie buletinul, doamnă, îi spuse polițistul. Rada zâmbi, încurcată, într-adevăr, nu i-l ceruse, dar ea rămăsese pregătită cu actele în mână. — De altfel, spuse, punând buletinul, cu un declic, între clapetele poșetei, știți cine sunt, doar dumneavoastră m-ați chemat... — Știm, nu-i așa ? întrebă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
îl observă cum vântura mai degrabă timpul decât aerul. — Nu știu ce să facem cu el, adăugă polițistul. Zice doar că vrea să stea de vorbă cu dumneavoastră. În rest, tace ca peștele. — Bătrânul vrea să stea de vorbă cu mine... repetă Rada, ca să fie sigură că a înțeles. — Nici nu e așa de bătrân. Are vreo cincizeci de ani. Dar dumneavoastră vreți să vorbiți cu el ? — Dacă trebuie... Nu trebuie... Mă gândeam că ați vrea să știți de ce stă un om o
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Nu e cu orar, ca la bătutul covoarelor. Numai că... Terminase de răsfoit. Puse buletinul pe masă, acoperindu-l cu palma. Numai să nu vă treziți iar cu el pe-acolo... Am mai văzut cazuri de-astea... Cum spuneți... zise Rada. — Nu pare periculos. Ne-am uitat prin lucrurile lui, i-am golit buzunarele... Chestii obișnuite... Atâta, că se cam uită în gol, dar nici de asta nu poți fi sigur. De-aia zic... „Ce vezi acolo, dacă te uiți așa
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și ne împușcă tot câte opt...“ „Nu ne împușcă“, zicea altul, „pe unii i-a dus la spital, ce rost avea, dacă tot îi omora, să-i bandajeze mai înainte ?“. „Poate că nu-i duce la spital.“ „Ba da“, spunea Rada, ca-n vis, „pe mine m-au adus în dubă cu unul pe care l-au lăsat la spital“. Nu le mai spuse că era, săracu’, mai mult mort decât viu, vânăt ca ciuma și cu țeasta crăpată. Și că
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
detașamentele încolonate care veneau dinspre bulevard, răcnind ceva despre muncă și ordine. Încă nu se făcuse lumină, muncitorii fuseseră scoși din schimbul de noapte, lunatici și furioși, asmuțiți de cei de pe margine care îndrumau coloana. „Ce puțin a durat !“, adăugase Rada, privind pierdută către coloana care înainta ca o lavă. „Sau poate că nici n-a fost.“ Și încă nu văzuse totul, vulcanul avea să erupă ceva mai târziu, odată cu venirea dimineții. „Berti trebuie să fie neliniștit“, îi spusese Alexandru, care
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
În a doua cameră nu era nimeni. Intră descumpănită în camera de la început, unde, văzând-o, polițistul își netezi șuvița de păr și-și puse din nou chipiul pe cap. Bețivul moțăia, cu capul sprijinit de braț, pufnind din buze. Rada așteptă răbdătoare până când polițistul copie, muindu-și creionul chimic în gură, rândul de deasupra. Privi ceasul și adăugă la sfârșit ora. — Trebuie să semnez ceva ? întrebă femeia, pregătită să-și arate din nou actele. Nu trebuie, răspunseră polițiștii, redeveniți unul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
tu, că trenul nu te așteaptă el pe tine. Rada se aplecase pe lângă volan, să-i poată vorbi. Chiar și așa, privit de jos, omul părea împuținat. — Ți-e foame ? Hai să mănânci ceva... — Unde ? — La mine acasă. Omul ezită. Rada zâmbi, arătându-i locul din dreapta : Doar știi, ai mai fost... — Mi-e rușine să viu acasă la dumneavoastră... Atunci, de ce m-ai căutat tocmai la mine acasă ? — Tot de rușine... Intră stângaci, se așeză prin deschizătura portierei, apoi se îndreptă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
crăpată, părul se năclăise, contrastul dintre fața curată și palidă, ca spălată cu năframa, și sângele lipit ca nămolul pe creștet și coborându-i după urechi, spre umeri, îi dădea aerul unui martir, căci părea întru totul nepăsător cu sine. Rada vedea diform și auzea înfundat, ca și cum ar fi stat cu capul sub apă. Ar fi vrut să strige după ajutor, dar își simțea încă pieptul strivit de lovituri, abdomenul arzându-i de o altfel de moarte care i se lățea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]