1,672 matches
-
Europa Liberă. Îl ascultam împreună de câțiva ani și, în timp, învățasem nume complicate, cum ar fi Ioana Măgură-Bernard și Neculai-Constantin Munteanu, mai repede decât grupele muntoase din Carpați și-i recunoșteam rapid după voce. - |știa-s nebuni. Dau teatru radiofonic în miezul zilei. - Închide-l și hai la masă, i-a replicat bunica mea. Nu ne-am așezat bine, că ne-am trezit cu mama năvălind peste noi. - N-ați auzit ce se întâmplă? A căzut Guvernul! - Am auzit ceva
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2914_a_4239]
-
aveau să creeze roluri de referință în spectacole de referință ale „Teatrului la microfon” și „Teatrului la Microfon pentru copii”. (Vă vine să credeți că în adaptarea semnată de mine a celebrului basm al lui Frank L. Baum, în spectacolul radiofonic reluat de zeci de ori, Vrăjitorul din Oz era... Fory Etterlé, iar Zâna Albă, care mai și cânta, era... Clody Berthola?)... După un timp am fost transferată la etajul 6, acolo unde domnea pe-atunci „Direcția Culturală”. Îndemnată de redactorul
Ce a însemnat pentru mine „Revista Literară Radio“? by Silvia Kerim () [Corola-journal/Journalistic/3350_a_4675]
-
Elena Badea Teatrul Național Radiofonic vă invită luni, 12 mai, la ora 11:00, la clubul Ramada-Majestic de pe Calea Victoriei din București, să vă convingeți încă o dată de talentul actorului Marius Manole, care interpretează rolul medicului din „Două nuvele", opera originală și surprinzătoare a lui Mihail
Satiră sfredelitoare și tragism interior acut cu Marius Manole by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/32252_a_33577]
-
de întâmplări insolite, satiră sfredelitoare, de factură aproape gogoliană, elemente fantastice și un tragism interior acut, sfâșietor. Audiția producției „Două nuvele" de Mihail Bulgakov - "Ștergarul cu cocoș" și "Beregata de oțel" -, care a primit „Premiul pentru cel mai bun spectacol radiofonic al anului 2013", la cea de a XXII-a ediție a Galei Premiilor UNITER, ce a avut loc luni, 28 aprilie, dezvăluie în principal capacitatea actorului Marius Manole, în rolul doctorului, de interiorizare și o nemaipomenita mobilitate a mijloacelor de
Satiră sfredelitoare și tragism interior acut cu Marius Manole by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/32252_a_33577]
-
creează o lume de mare bogăție sufletească, o arhitectură complexă, remarcabilă prin unitatea viziunii și prin felul cum se îmbină realul, amintirile, accentele fantastice, va fi difuzat joi, 22 mai 2014, la ora 19:00, la Radio România Cultural. Spectacolul radiofonic alătură două nuvele ale scriitorului rus Mihail Bulgakov, publicate între anii 1925-1926, în volumul „Însemnările unui tânăr medic" - două cazuri medicale grave și oarecum neașteptate pentru tânărul doctor, proaspăt absolvent al facultății, repartizat la spitalul din satul Muriino, două experiențe
Satiră sfredelitoare și tragism interior acut cu Marius Manole by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/32252_a_33577]
-
ca să fie un vechi nou: „Postul Radio România Cultural confirmă astfel evoluția sa din ultimii ani, oferind emisiuni premium realizate de echipele sale de profesioniști, prin care îmbină tradiția și mijloacele clasice cu multimedia și cu cele mai recente tendințe radiofonice europene. Cele trei Reviste Radio: literară, teatrală și muzicală nu vor face excepție, ca emisiuni vii, actuale și de actualitate, cu deschidere către publicul larg și de diferite vîrste. Păstrînd standardele impuse de-a lungul vremii de echipele care au
Rușinea de la Radio România Cultural by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3224_a_4549]
-
esențial în comunicarea și comuniunea de idei. Am înțeles atunci că spiritul predominant caustic al Mariei-Luiza Cristescu era de fapt consecința caracterului ei ferm, ce nu admitea jumătățile de măsură, artificialitatea, ipocrizia, compromisurile intelectuale� în 1992, când am inițiat ciclul radiofonic Mozart - o permanentă descoperire, am fost surprinsă să constat că pentru Maria-Luiza Cristescu muzica era un pretext ideasl, un instrument de care se folosea în scopul radiografierii, la propriu, a stării bio-socio-umane a indivizilor unei societăți în raport cu artistul, creatorul, cu
Dialog inedit cu Maria-Luiza Cristescu: Arca lui Noe by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Imaginative/14976_a_16301]
-
revistelor interbelice (gazetăria oferind, cum scrie Mihail Sebastian, ,un contact direct, amplu și ascuțit, cu viața, cotidianul și psihologia"), dar și a jurnalelor și memoriilor, cărților de interviuri și anchete literare, la care se adaugă albume foto și almanahuri, conferințe radiofonice și casete cu înregistrări, anuare statistice (...) Prin consultarea tuturor acestor surse, autoarea se adâncește voit într-o experiență a detaliului semnificativ și evadează din prezentul metropolei noastre într-un trecut al ei mai bun. Diferențele frapante între ieri și azi
Tren de plăcere by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11116_a_12441]
-
rodul colaborării mai multor traducători, printre care am avut cinstea să mă număr. Am tradus foarte multe piese de teatru, câteva s-au jucat și în teatrele bucureștene, foarte multe în restul țării, și mult mai multe au devenit adaptări radiofonice. DJ: Când traduceți o carte, e important pentru dvs. să vă placă? DF: Sigur că este important să îmi placă ceea ce traduc, și încă nu am tradus ceva care să nu-mi placă. Explicația este foarte simplă: având de ales
"Fiecare traducere e o provocare" by Denisa Fejes () [Corola-journal/Journalistic/10709_a_12034]
-
rămas decât parfumul fierbinte al răsuflării lor Un val uriaș de tăcere se prelingea prin yala de sânge captiv. Am hotărât să mă prăbușesc oriunde voi fi departe de mine De azi sunt liber... O scurtă istorisire despre parcursul teatrului radiofonic la Târgu-Mureș o regăsim în cel deal treilea volum apărut în colecția Teatru de buzunar, semnat de Ion Calion, Pe culmi și mai jos, inițiat la celebrarea a 50 de ani de teatru românesc la Târgu-Mureș, „un loc privilegiat”, cum
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
îl caracteriza regizorul Radu Penciulescu 1. Volum dedicat colaborării secției române a Teatrului Național Târgu-Mureș cu Studioul de radio din același oraș. împreună cu omul de radio Ion Calion, tolăniți pe o canapea, ascultăm una sau poate toate cele douăsprezece lucrări radiofonice, grație inspiratei idei de a atașa cărții de față un CD cu acestea. Timp de câteva decenii înregistrările de teatru radiofonic, realizate de Radio București cu cei mai mari actori români și difuzate cu regularitate de mai multe ori pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
oraș. împreună cu omul de radio Ion Calion, tolăniți pe o canapea, ascultăm una sau poate toate cele douăsprezece lucrări radiofonice, grație inspiratei idei de a atașa cărții de față un CD cu acestea. Timp de câteva decenii înregistrările de teatru radiofonic, realizate de Radio București cu cei mai mari actori români și difuzate cu regularitate de mai multe ori pe săptămână, s-au bucurat de o importantă popularitate. Când încă nu exista televiziune, sau când emisiunile TV erau scurte și de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
actori români și difuzate cu regularitate de mai multe ori pe săptămână, s-au bucurat de o importantă popularitate. Când încă nu exista televiziune, sau când emisiunile TV erau scurte și de regulă atent supravegheate, repertoriul cinematografelor era sărăcăcios, teatrul radiofonic, mai ales (dar nu numai) în orașele mici, devenea singura ofertă culturală reală. Mulți oameni, de toate vârstele și condițiile sociale, îi cunoșteau după voce pe mai toți actorii importanți ai României. Mai târziu înregistrările făcute la București au început
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
de radio și avizat cronicar dramatic (a publicat numeroase cronici teatrale în revista târgumureșeană Vatra) face o necesară distincție între „teatru la microfon” (montare realizată pe o scenă de teatru și înregistrată pentru radio în timpul unui spectacol public) și „teatru radiofonic” (înregistrare în studioul de radio a unui text teatral scris sau adaptat special pentru spectacolul radiofonic), arătând avantajele și dezavantajele fiecărei modalități de înregistrare. în colaborarea Teatrului Național din Târgu-Mureș cu Studioul de radio Târgu-Mureș, semnatarul povestirii identifică trei etape
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
o necesară distincție între „teatru la microfon” (montare realizată pe o scenă de teatru și înregistrată pentru radio în timpul unui spectacol public) și „teatru radiofonic” (înregistrare în studioul de radio a unui text teatral scris sau adaptat special pentru spectacolul radiofonic), arătând avantajele și dezavantajele fiecărei modalități de înregistrare. în colaborarea Teatrului Național din Târgu-Mureș cu Studioul de radio Târgu-Mureș, semnatarul povestirii identifică trei etape distincte ale parcursului spectacolului radiofonic. Prima etapă, întinsă pe o perioadă de zece ani (1962-1972), începe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
radio a unui text teatral scris sau adaptat special pentru spectacolul radiofonic), arătând avantajele și dezavantajele fiecărei modalități de înregistrare. în colaborarea Teatrului Național din Târgu-Mureș cu Studioul de radio Târgu-Mureș, semnatarul povestirii identifică trei etape distincte ale parcursului spectacolului radiofonic. Prima etapă, întinsă pe o perioadă de zece ani (1962-1972), începe cu paradigma teatrală produsă în anii ’60, numită, de magistrul Liviu Ciulei, “reteatralizarea teatrului”. Perioadă când a prevalat teatrul la microfon. “Este un teatru al ființei și al unei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
explica anumite momente în care mișcarea scenică (pe care ascultătorul nu o vedea) era foarte importantă. Lui Ion Calion, nou venit la Radio Târgu-Mureș în 1972, i se încredințează responsabilitatea emisiunilor teatrale. Intrăm în etapa a doua (1972-1985), când piesa radiofonică, “redimensionată prin intermediul imaginii scenice la alt calibru” (pp. 12-13) devine mai penetrantă decât piesa scenică. Din acest motiv, s-a simțit nevoia realizării de spectacole concepute special pentru teatrul radiofonic, în care regizorii să-și poată exprima concepția regizorală, viziunea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
emisiunilor teatrale. Intrăm în etapa a doua (1972-1985), când piesa radiofonică, “redimensionată prin intermediul imaginii scenice la alt calibru” (pp. 12-13) devine mai penetrantă decât piesa scenică. Din acest motiv, s-a simțit nevoia realizării de spectacole concepute special pentru teatrul radiofonic, în care regizorii să-și poată exprima concepția regizorală, viziunea asupra textului prin mijloace specifice acestui gen de teatru. Așa se face că în această perioadă avem mai puține înregistrări de „teatru la microfon”, dar apar în schimb spectacole de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
care regizorii să-și poată exprima concepția regizorală, viziunea asupra textului prin mijloace specifice acestui gen de teatru. Așa se face că în această perioadă avem mai puține înregistrări de „teatru la microfon”, dar apar în schimb spectacole de „teatru radiofonic”. Acestea din urmă au fost adaptări ale unor romane sau piese (mai ales românești), dar și texte scrise special pentru Radio Târgu-Mureș de scriitori consacrați precum prozatorul și criticul Mircea Ghițulescu, dramaturgul și criticul ștefan Oprea, regizorul și dramaturgul Ion
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
venit din București prin telefonul negru” (p. 23). Studioul a fost reînființat chiar în timpul Revoluției din decembrie 1989. Practic se scria a treia etapă. Ion Calion începe din 1990 să realizeze un nou format al emisiunii de difuzare a spectacolului radiofonic. Acum prevalează înregistrările realizate în studio, dar ele sunt mai puține ca în trecut. Asistăm la o nouă paradigmă, deteatralizarea teatrului, caracterizată prin brutalism și spectacole de tip “underground” pentru tineret. Autorul acceptă inevitabilul: spectacolul radiofonic tehnologizat, mânuit de un
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
de difuzare a spectacolului radiofonic. Acum prevalează înregistrările realizate în studio, dar ele sunt mai puține ca în trecut. Asistăm la o nouă paradigmă, deteatralizarea teatrului, caracterizată prin brutalism și spectacole de tip “underground” pentru tineret. Autorul acceptă inevitabilul: spectacolul radiofonic tehnologizat, mânuit de un inginer specializat în procesarea electronică a sunetului. O relatare fluidă și interesantă, a culmilor pe care le-a atins acest gen de teatru la Târgu-Mureș, cât și a momentelor lui de criză. 1. în cartea lui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
art. 36), cât și rațiunea de a exista ca instituție liberă, de tip „breaslă“. Cuvintele de mai jos sunt o rememorare afectivă a Întâlnirii cu două conștiințe/scriitori ale/ai națiunii romane. Fiind vorba de afectiv, partea riguroasă a interviurilor radiofonice s-a evaporat În eter, așa cum se Întâmplă de multe ori cu Întâlnirile mediate de... microfon. Grigore Vieru și Vasile Tarateanu fascinează prin devotamentul pentru adevărul limbii și istoriei romanești. Iar inima, ea știe că martirii sunt printre noi și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
Aplicată (din 1939), din cadrul Universității Columbia. Biroul respective fusese creat în urma stării de panică, semănate în rândurile a peste un milion de americani, prin difuzarea la postul de radio CBS, în ziua de 30 octombrie 1938 (de Hallowen), a dramei radiofonice Războiul lumilor, o adaptare a romanului SF al scriitorului H. G. Wells, care descria o invazie a marțienilor pe pământ, în urma căreia mulți oameni speriați și au abandonat locuințele și orașele de baștină, crezând că invazia extraterestră se întâmplă în timp
ÎNTRE DISCURS ŞI DISCURSIVITATE. In: Editura Destine Literare by EUGENIU NISTOR () [Corola-journal/Journalistic/101_a_258]
-
concret în evocările prin intermediul povestirilor, realist, în bună măsură regionalist în recuperarea ținutului bănățean. Primul Sorin Titel e predominant vizual, autor de scenarii cinematografice, pe când al doilea Sorin Titel e predominant auditiv, un foarte bun povestitor, posibil autor de scenarii radiofonice. Simetria e, desigur, discutabilă, ca orice schematizare, pentru că există elemente comune de la o etapă la alta. Dar e evident că perspectiva socială a prozei lui Sorin Titel se deschide promițător spre ultimele romane. De asemenea, pactul autobiografic și regionalist (evocarea
Revanșa unui "marginal" by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10807_a_12132]
-
pentru Proza a fost Liliana Corobca pentru povestea despre țara copiilor maturi, victime resemnate pe timp de pace. Juriul format din Radu Croitoru, jurnalist, managerul postului Radio România Cultural, jurnalistul Anamaria Spătaru, regizorul Attila Vizauer, redactor-șef al Teatrului Național Radiofonic, publicistul și scriitorul Dorin Liviu Bitfoi, redactor-șef Radio România Cultural și muzicologul Oltea Șerban-Parau, director al Centrului Cultural Media Radio România, au decis că Liliana Corobca să primească Premiul pentru Proza pe anul 2013, pentru românul Kinderland, apărut la
Un confesor al ființelor neajutorate, premiat de Radio România Cultural by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/40215_a_41540]