324 matches
-
5,5 mm. Armata, în 1989, nu dispunea de astfel de muniție, ci doar de 7,62. Nu știu Securitatea sau cei de la DGIA dacă aveau așa ceva. Apoi, în partea stângă, cum te uiți spre Antiaeriană, sus era Compania de radiolocație a Armatei și la etajele 1 și 2 eram noi: la etajul 1 era biroul comandantului, era punctul nostru de comandă și după aceea era compania. Celor de la companie le-au găurit geamurile. De unde au venit gloanțele acelea? Noi între
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
olimpiada München (1972). În perioada 1982-1997, a fost cadru militar în activitate în efectivele Ministerului Apărării Naționale. Nicolae Buruiană [Colonel (r)] a urmat Liceul Militar "Ștefan cel Mare" din Câmpulung Moldovenesc (1969-1973), Școala militară de ofițeri de artilerie antiaeriană și radiolocație Brașov (1973-1976). A fost Comandant pluton lansare la Regimentul 48 de Rachete antiaertiene, București (1976-1980) și instructor UTC la aceeași unitate (1980-1983). A urmat Academia Militară (1983-1985), iar în perioada 1983-1989 a fost secretar adjunct la comitetul de partid al
[Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
la plutonul de cercetare, în grupa de cercetare, dar am făcut de serviciu și în PC, pentru că eram și planșetist. M. M.: Aoleu! Urmăreați totul vizual, nu ca acuma folosind tehnica. S. B.: Da. Primeam date fie de la Stația de radiolocație (SRC), fie de la Divizie ("Distilat" era indicativul ei) și le puneam pe planșeta cu situația aeriană generală (PSAG). M. M.: Da, și se scria pe dos, cu mâna, țintele se mai ștergeau... Cui îi povestești nu crede, fiindcă acuma totu
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
că zburau vinetele cât colo, pentru că jetul era puternic pentru incendii, nu pentru legumicultură. Iar spre poziția Bateriei a IV-a, spre "blocurile NATO", era grădina cu roșii și dovlecei. Varza era tot pe latura aceea, dar spre Stația de radiolocație. Foamea era mare, mâncare era dar nu prea consistentă - "foamea e cât calul; mâncarea, cât broasca" era expresia cel mai des formulată de noi. Înainte de a merge la masă, treceam prin grădină, ne puneam roșii în buzunar și așa aveam
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
dispoziție. Și-a pus capăt zilelor și a terminat povestea. Cine știe ce-a fost în mintea lui? Să revenim! Spuneam că m-au chemat în PC pentru că nu mai reușea să pună pe planșetă. Planșeta SRC, de la Stația de radiolocație, era plină de boabe de orez, că așa le spuneam, că pe ecranul SRC apăreau ținte cu nemiluita. Și pe PSAG venea situația generală. M. M.: Cine, ale cui erau simulatoarele? Cine le-a folosit? S. B.: Știu eu? Eu
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
pădure? S. B.: Nu, prin cimitir și în comună, prin case la oameni. M. M.: Cine v-a trimis? La ordinul cui ați fost? S. B.: Pe noi ne-a însoțit un locotenent, Daniel Dabu, care era la stația de radiolocație. Ordinul a venit de la Comandantul unității noastre. Mai mult nu știu, fiindcă eram militar în termen. M. M.: O fi sunat primarul din comună. S. B.: Nu știu. Asta a fost după atacul de noapte. A doua zi, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
de camuflaj, cum s-ar spune. Țin minte că au mers doi camarazi ieșeni în patrulă (Costel Hoffman și Dan Afilipoae, ambii de la SRC), însoțiți de maistrul lor militar, Agache. Patrulau de la poziția Bateriei a IV-a până la stația de radiolocație. Și, în noaptea de Revelion, celor de la "blocurile NATO" li s-a tăiat curentul și săracii sărbătoreau la lumânare. Iar maistrul militar când vedea aprinsă lumânarea striga: " Stinge lumina!" Săracii oameni din nou suflau în lumânare. M. M.: Apoi o
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
la plutonul de cercetare, în grupa de cercetare, dar am făcut de serviciu și în PC, pentru că eram și planșetist. M. M.: Aoleu! Urmăreați totul vizual, nu ca acuma folosind tehnica. S. B.: Da. Primeam date fie de la Stația de radiolocație (SRC), fie de la Divizie ("Distilat" era indicativul ei) și le puneam pe planșeta cu situația aeriană generală (PSAG). M. M.: Da, și se scria pe dos, cu mâna, țintele se mai ștergeau... Cui îi povestești nu crede, fiindcă acuma totu
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
că zburau vinetele cât colo, pentru că jetul era puternic pentru incendii, nu pentru legumicultură. Iar spre poziția Bateriei a IV-a, spre "blocurile NATO", era grădina cu roșii și dovlecei. Varza era tot pe latura aceea, dar spre Stația de radiolocație. Foamea era mare, mâncare era dar nu prea consistentă "foamea e cât calul; mâncarea, cât broasca" era expresia cel mai des formulată de noi. Înainte de a merge la masă, treceam prin grădină, ne puneam roșii în buzunar și așa aveam
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
dispoziție. Și-a pus capăt zilelor și a terminat povestea. Cine știe ce-a fost în mintea lui? Să revenim! Spuneam că m-au chemat în PC pentru că nu mai reușea să pună pe planșetă. Planșeta SRC, de la Stația de radiolocație, era plină de boabe de orez, că așa le spuneam, că pe ecranul SRC apăreau ținte cu nemiluita. Și pe PSAG venea situația generală. M. M.: Cine, ale cui erau simulatoarele? Cine le-a folosit? S. B.: Știu eu? Eu
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
pădure? S. B.: Nu, prin cimitir și în comună, prin case la oameni. M. M.: Cine v-a trimis? La ordinul cui ați fost? S. B.: Pe noi ne-a însoțit un locotenent, Daniel Dabu, care era la stația de radiolocație. Ordinul a venit de la Comandantul unității noastre. Mai mult nu știu, fiindcă eram militar în termen. M. M.: O fi sunat primarul din comună. S. B.: Nu știu. Asta a fost după atacul de noapte. A doua zi, s-a
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
de camuflaj, cum s-ar spune. Țin minte că au mers doi camarazi ieșeni în patrulă (Costel Hoffman și Dan Afilipoae, ambii de la SRC), însoțiți de maistrul lor militar, Agache. Patrulau de la poziția Bateriei a IV-a până la stația de radiolocație. Și, în noaptea de Revelion, celor de la "blocurile NATO" li s-a tăiat curentul și săracii sărbătoreau la lumânare. Iar maistrul militar când vedea aprinsă lumânarea striga: " Stinge lumina!" Săracii oameni din nou suflau în lumânare. M. M.: Apoi o
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
cu un microfon și antenă de emisie. Mediul de radiocomunicațiilor terestre este atmosfera terestră. Receptorul este format din: antena de recepție, amplificator de RF, detector, amplificator de AF și sistemul de redare a informației, difuzor, cască telefonică. 8.2.6. Radiolocația și radioastronomia radiolocația - detectarea și determinarea poziției unui obiect (în mișcare) față de un reper, cu ajutorul unor fascicule de unde electronice emise și vizualizarea acestora după reflectarea lor de către obiectul detectat. radar: aparat care emite prin impulsuri unde electromagnetice și apoi le
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
și antenă de emisie. Mediul de radiocomunicațiilor terestre este atmosfera terestră. Receptorul este format din: antena de recepție, amplificator de RF, detector, amplificator de AF și sistemul de redare a informației, difuzor, cască telefonică. 8.2.6. Radiolocația și radioastronomia radiolocația - detectarea și determinarea poziției unui obiect (în mișcare) față de un reper, cu ajutorul unor fascicule de unde electronice emise și vizualizarea acestora după reflectarea lor de către obiectul detectat. radar: aparat care emite prin impulsuri unde electromagnetice și apoi le recepționează, după ce au
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
unor fascicule de unde electronice emise și vizualizarea acestora după reflectarea lor de către obiectul detectat. radar: aparat care emite prin impulsuri unde electromagnetice și apoi le recepționează, după ce au fost reflectate de un obiect aflat la o anumită distanță deosebită. instalația radiolocație: cuprinde un emițător, un receptor și mai multe antene. schema unei instalații de radiolocație: Distanța de la care se găsește obiectul de detectat față de instalația radiolocație, și se află cu relația: r = v? 2 , unde v reprezintă viteza undelor electromagnetice, iar
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
radar: aparat care emite prin impulsuri unde electromagnetice și apoi le recepționează, după ce au fost reflectate de un obiect aflat la o anumită distanță deosebită. instalația radiolocație: cuprinde un emițător, un receptor și mai multe antene. schema unei instalații de radiolocație: Distanța de la care se găsește obiectul de detectat față de instalația radiolocație, și se află cu relația: r = v? 2 , unde v reprezintă viteza undelor electromagnetice, iar t este intervalul de timp după care este recepționată unda reflectată. Pe ecranul oscilografului
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
recepționează, după ce au fost reflectate de un obiect aflat la o anumită distanță deosebită. instalația radiolocație: cuprinde un emițător, un receptor și mai multe antene. schema unei instalații de radiolocație: Distanța de la care se găsește obiectul de detectat față de instalația radiolocație, și se află cu relația: r = v? 2 , unde v reprezintă viteza undelor electromagnetice, iar t este intervalul de timp după care este recepționată unda reflectată. Pe ecranul oscilografului electronic a receptorului, apare semnalul undei electromagnetice incidente și după un
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
avea să-mi arate că, totuși, rămăsesem în continuare un suspect. în vara lui 1957 am mers la trageri, la Capul Midia. A fost o experiență extremă pentru cei 17 ani ai mei. Întîi pregătirile (ancorarea tunurilor și stațiilor de radiolocație pe platforme, căratul muniției etc.), apoi călătoria, noaptea, înghesuiți în vagoane de marfă („bou-vagoane”), zdruncinați, iar după sosire marșul pînă la tabără, pe jos, sub un soare torid și orbitor. Locul era dezolant. Deasupra dunelor de nisip și praf, pe
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
va avea timp pentru a acoperi obiectivul cu ceață artificială". Americanii au subestimat însă stațiile radar Freya și Wurzburg, greșeală fatală, după cum vom vedea. La acea dată, pe teritoriul românesc se găseau amplasate nu mai puțin de 18 stații de radiolocație Wurzburg românești (dintre care 8 la București) și 24 germane. La ora 5.05 dimineața, în ziua de 10 iunie, două grupuri americane decolează din Italia, de la Foggia (mai precis, 82 FG de la Vincenzo și 1 FG de la Salsola), cu
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
am îndreptat spre coasta Jugoslaviei. Cine a zburat la joasă înălțime știe cât de greu este să menții o formație de 16 avioane; un întreg Grup, cum eram noi, era și mai dificil". În România, în acest timp, stațiile de radiolocație Freya și Wurzburg intră în acțiune. La 7.10 dimineața, colonelul Eduard "Edu" Neumann comandantul stației radar Freya de pe Otopeni și bun prieten al lui Dan Vizanty îl atenționează pe comandorul aviator Gh. Miclescu că un grup compact de aparate
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
piață agroalimentară. În centrul zonei Circumvalațiunii... s-a deschis o nouă piață agroalimentară având o suprafață acoperită de circa 800 mp, unde au fost instalate 96 mese de beton“. (Drapelul Roșu din 18 iulie 1978). 5 ani „La Centrul de radiolocație Giarmata va fi inaugurat, în 25 iulie, de Ziua Radiolocației, un radar deosebit de performant produs de «Lockheed Martin International», primul de acest gen din România(...) Radarul are o acoperire mare și afișează automat azimutul țintei aeriene, distanța și înălțimea“. (Agenda
Agenda2003-28-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281227_a_282556]
-
nouă piață agroalimentară având o suprafață acoperită de circa 800 mp, unde au fost instalate 96 mese de beton“. (Drapelul Roșu din 18 iulie 1978). 5 ani „La Centrul de radiolocație Giarmata va fi inaugurat, în 25 iulie, de Ziua Radiolocației, un radar deosebit de performant produs de «Lockheed Martin International», primul de acest gen din România(...) Radarul are o acoperire mare și afișează automat azimutul țintei aeriene, distanța și înălțimea“. (Agenda din 18 iulie 1998). „Podul peste Mureș închis. Mari modificări
Agenda2003-28-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281227_a_282556]
-
de ani. Cei interesați se pot înscrie la: Institutul Postliceal de Maiștri și Subofițeri al Forțelor Terestre Pitești - specializările Artilerie și rachete, Auto, Transmisiuni, Tehnică de calcul, Tancuri; Institutul Postliceal de Maiștri și Subofițeri al Forțelor Aeriene Mediaș - specializările Aviație, Radiolocație; Institutul Postliceal de Maiștri al Marinei Constanța - specializarea marină. Durata școlarizării (între 2 și 5 ani) depinde de instituția militară și specializarea aleasă, diplomele de absolvire fiind echivalente cu cele eliberate de M.E.C. Toți absolvenții instituțiilor militare de învățământ beneficiază
Agenda2003-5-03-6 () [Corola-journal/Journalistic/280635_a_281964]
-
ortodoxă. Într-unul dintre cele mai mari cartiere timișorene, zona Tipografilor, mai precis pe Bd. Take Ionescu nr. 28-29, în prezent spațiu viran, se va construi o biserică ortodoxă română“. (Agenda din 25 iulie 1998). „Astăzi, 25 iulie, de Ziua Radiolocației, la Giarmata va fi inaugurat un radar deosebit de performant“. (Agenda din 25 iulie 1998).
Agenda2003-29-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281255_a_282584]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Cele câteva sute de cutremure care au zguduit România în ultima vreme au adus în actualitate întrebarea potrivit căreia dacă acestea pot fi prevenite sau nu. În acest sens, generalul Emil Străinu, specialist în radiolocație, a dezvăluit, după studii care s-au întins pe durata a circa 30 de ani, câteva semne care previn un cutremur. Potrivit generalului Emil Străinu, există șase indicatori care pot fi folosiți pentru a prevesti un cutremur natural și care
Șase semne care prevestesc apariția unui cutremur by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/66343_a_67668]