649 matches
-
chirurgicală este ușurată dacă este practicată în primele 20 zile după și bolnavii mor prin metastaze la distanță, fără recidive locale. a fost nesatisfăcător deoarece carcinomul scuamos. Există două explicații. Percepția că adenoc cinomul, spre deosebire de carcinomul scuamos, este rezistent la radioși a fost o creștere reală și dramatică a incidenței adenocarcinomului esofagian. Această creștere a depășit orice altă tumoră la om. Intrterminarea iradierii datorită reducerii edemului și înaintea producerii fibrozei radice. Totuși cei mai mulți chirurgi recunosc că operația este mai dificilă, se
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
amestecate. Propunerile politice ale acestor ani roșii și negri și-au împrumutat credibilitatea, forța persuasivă și propulsivă unor profunzimi ilogice, tuturor acestor șoapte ale imaginarului în care se regăsesc amestecate: Missa Criolla, cîntecele Violettei Parra, filmele lui Glauber Rocha, fața radioasă și țigările de foi ale lui Che, imaginea și accentele răgușite ale lui Fidel Castro adresîndu-se milionului de cubanezi adunați în piața Revoluției din Havana; fond care la rîndul lui trebuia să îndepărteze imaginarul Revoluției secolului XX în care există
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de lege. Lecția a XI-a LOGICA CENZURII Relația inversă • Urmărirea • Cenzura: omagiul adus de autoritate puterii • Nevoia de control • Este interzis să nu interzici Istoria politică a comunicării este adesea scandată ca o ascensiune epică spre libertate: inexorabilă și radioasă emergență ce străpunge corsetele întunecate ale servituții. Legendă atrăgătoare, dar sumară. Istoria îndelungată a instituțiilor de cenzură, pe care o vom lua aici în discuție începînd cu epoca tipografiei, prezintă un anumit număr de mecanisme recurente, în rîndul cărora nu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
pentru comportamentele inavuabile. Tăcea brusc și ieșea îndată din încăpere. Felul de-a se manifesta în lume al lui Ion Caraion se poate spune că avea un corespondent în cele două fețe ale lirismului său: una „întunecată“, „nesociabilă“, și alta „radioasă“, „prietenoasă“, dacă e să simplificăm, una marcată de viziuni sumbre, de grimase, de proiecțiile „nevrozei“ („noi am scris cu nevroză pe ziduri“ e un vers memorabil al lui Caraion), iar alta deschisă candorilor, gingășiei, grațiosului și ludicului, trăsături per ceptibile
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Împreună cu Nichita, cu Hagiu, cu Fănuș Neagu însuși, cu Pâcă, Pucă, Tudor George și cu atâția alții, scriitori, pictori, actori, s-a dăruit cu fervoare boemei, care, se știe, începe săr bă torește și sfârșește trist. O față îi era radioasă, iar o alta întu necată, hâdă. Triști au fost și anii din urmă ai lui Nicolae Velea, bolnav, deprimat, secătuit sufletește, cu tot mai rare tresăriri a ceea ce fuseseră cândva la el sclipitoare inteligență și farmec neasemuit. Ultima întâlnire cu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
să fi fost reciprocă. Odată, înaintea intrării sale în clasă, făcusem nu știu ce pocinog și, conform cu dispoziția sa, fusesem notat pe lista neagră de monitor. Urmarea era cunoscută: inculpații erau pedepsiți cu lovituri de linie la palmă chiar de către profesor, care, radios, gusta din plin, se pare, aceste mini-execuții. Când mi-a venit rândul, profesorul Totoiu se opri din procesul justițiar și povesti clasei următoarea anecdotă istorică: „Pe timpul pontificatului lui Paul III, sculptorul Benvenuto Cellini comisese un omor. Adus în fața papei, acesta
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
fapt pentru a-și ascunde febri litatea și emoția... Intrigată și fericită totodată, Alice, până la care răzbăteau revăr sările de hohote din casă, îl întreba: — Dar ce se întâmplă acolo, Buțule? Nu știu, zău, ce i-a apucat! îi răspundea radios Mihai. Parcă au înnebunit cu toții! Se servi bufetul, mai bogat, mai ispititor și mai gustos decât am fi putut bănui, se băură vinațuri de la mama lor, se cântă „Mulți ani trăiască“ și se râse și se petrecu întruna, până târziu
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
nici ea nu se mai află printre cei vii. Încerc să-mi imaginez, cinematografic, o luminos-idilică lecție de gimnastică pe când mama avea 15 ani, iar profesoara ei vreo 18-20. Obțin secvența, o „fixez” și mă încumet s-o trec „dincolo”: radioase, mama și profesoara ei mai tânără cu câțiva ani fac gimnastică în paradis. * De ce nu o visez pe mama? De ce continui să nu o visez? E supărată pe mine? Nu vrea să mă sperie? Dar de ce să mă sperie? Oare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
bine de nouă ani (scriu aceste rânduri în decembrie 1990; mai are oare mult?) Căci acum toate resurecțiile ei clandestine depind de lumina aceasta, care, din când în când, scaldă fotografia descoperită și expusă de băieți, făcând-o să strălucească, radioasă, splendidă, ca într-o vitrină. De câte ori sting lumina și holul se prăbușește în beznă, nu se pare că moarta, acolo unde o fi ea, se întristează. * După plecarea noastră de pe Florilor „la bloc”, strada și cartierul în care am locuit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
făcuse din introvertitul de mine un exuberant. Triumful consensului național, al spiritului de fraternitate a rămas legat în amintirile mele despre acea zi, și despre cele următoare, vreo zece-cincisprezece, de porțiunea de pe bulevardul Șulea, dintre Sălăjan și Ozana, străbătută impetuos, radios, pe la începutul după-amiezii, când am crezut că buba răului crăpase odată pentru totdeauna. Pluteam, zburam, mă aflam în al nouălea cer. Ajuns, în fine, acasă, m-am îmbrățișat cu toți ai mei, bărbătește, ca în filme, dar niciodată n-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
olimpiene. Mâini invizibile ne dezbracă de orice tristețe, însuflețiri necuprinse plutesc cu aripi de înger, pierderea de sine e moleșitoare sub noianul ramurilor de tei. Zile magice de mai și plimbări romantice prin Iași. Dintre oglinzile norilor albaștri ne surâd radios chipuri luminoase, figuri protectoare, de parcă cei de pe pământ, forme amorfe neajutorate, simt nevoia unei alte existențe. Care să fie ea? Un amestec de grație și vis, o stare inefabilă toropită până la epuizare. Până și destinul pare a lua calea predestinării
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
-ți aducă nenumărate neplă ceri. Unii cred că, printre acestea, ar mai fi vorba și de ceva plăceri. Așa a fost maică-mea, care, după ce am publicat textul cu schija, s-a dus la Nenea Dode și i-a spus, radioasă, că fiul ei a scris o povestire în care el, Dode, e personaj principal și în care se vorbește și despre Tia, soția lui, și despre cașul pe care-l aducea ea bunicii. Desigur, oamenii, în fața entuziasmului doamnei de la oraș
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
mic de fier, o bucată de ceramică foarte veche - desigur - și o pastă de pix. Acum băiatul mai găsise ceva, care, curățat de pămînt, se dovedise a fi, spre bucuria și uimirea tutu ror, un inel. Dănuț și-l puse radios pe deget, dar, după ce se gîndi puțin, își luă seama și le zise celor două că este o decorație și că cine va munci cel mai bine o va primi din partea lui drept răsplată pentru fapte deo sebite. (Era de la
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
că începe o epocă de enervări și de griji pentru ca să poată păstra pe bărbatul pe care-l iubește. Cântă amândoi la piano. Știm noi ce însemnează asta. De câtăva vreme are înfățișarea mai puțin inteligentă: e înamorat. Ea pare mai radioasă. E înamorată. Deci iată doi oameni meniți să devie dușmani în viitor. Nu mă mai iubești căci începi să te gândești la viitor. Restituite "Minervei": Spitalul amorului O femeie fără însemnătate Oscar Wilde Broșu și Malcoci. Urgie Filosofia lui Conta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
favorabilă lui, încerca să sugereze bunele raporturi avute cu istoricul literar. „Ești singurul cazac om de lume”, i-ar fi spus acesta. Alta, tăioasă, a relevat suspiciunile lui Călinescu față de Tudor Vianu. Odată, la Academie, după ce l-a întîmpinat cordial, radios, pe autorul marii Istorii a literaturii române cu „Salut, colega! Mă bucur să te văd!”, esteticianul a primit următoarea replică: „Nu te bucuri, rîzi!...” Cam spre sfîrșitul prelegerii, în sala mare a Casei de Cultură și-a făcut apariția Nichita
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
altul și mi-o ridică"! (și erau o mulțime ăia care suspinau pe urmele dumneaei) -, mi-am zis că cel mai bine florii respective i-ar sta la mine la butonieră. Zis și făcut! După o discuție cu "angelul meu radios", m-am prezentat conform uzanțelor la viitorii socri, le-am făcut cererea de rigoare și ulterior acceptului, pe baza adeverinței de la "Sfat", am cumpărat două inele de aur, în greutate totală de 7 grame, ne-am programat la Primărie și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Precizez în acest context că la vremea respectivă ‚prietenii" noștri de pe Tisa dispuneau pentru promovarea culturală de câteva zeci de milioane de dolari! Am participat la mai multe reuniuni fără buget și, cam după un an, Herr Doktor ne anunță radios "Avem buget". Am tresărit toți fericiți, precum cardinalii de la Vatican la știrea "Habemus Papam"!. Ni s-a dus fericirea pe apa Dâmboviței când am fost informați că "deocamdată" bugetul e aprovizionat din sumele rezultate prin economiile la fondurile de salarii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
apusul soarelui și primul cetățean întrebat despre casa lui Senhor Mota s-a și oferit să ne conducă. Era o "casona", un conac, mare, primitor, cu grădină, multe flori și mulți pomi și avea și prispă! Ne-a întâmpinat proprietarul radios care nici n-a vrut să audă de cazarea noastră la hotel. Aveam deja camerele pregătite, am făcut un duș și ne-am întâlnit cu amfitrionul în marea sufragerie. I-am înmânat cadourile o "Istorie a literaturii române" de George
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
satul Vămile, comuna Poiana de Sus. Cei doi, Gheorghe V. Pop și Gheorghe V. Pop, au primit acasă Decizia Judecătoriei cu nr. 190394 și amândoi, atât Gheorghe V. Pop, cât și Gheorghe V. Pop, au venit încă în aceeași seară radioși la cârciumă, fluturând în mâini fiecare actul oficial. Gheorghe V. Pop pretindea acum, cu hârtia ștampilată în față, că Gheorghe V. Pop să-i plătească pe loc suma de 1.200 lei, așa cum a decis Curtea. Însă, în același timp
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
dă buletinul, primește fluturașul, ștampila și merge în cabina de vot. Cât stă în cabină, reporterul ne turuie fericit că politicianul a dat buletinul, a primit fluturașul și ștampila și a mers în cabina de vot. După ce iese, politicianul pășește radios către urnă, ținând la vedere buletinul de vot, și introduce hârtia prin fantă. (De fapt, politicianul nu aruncă pur și simplu buletinul înăuntru, ca orice alegător, ci întârzie câteva zeci de secunde cu foaia împăturită în dreptul fantei, pentru ca fotografii acreditați
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
cauza diaree. În cele mai multe cazuri diareea poate fi tratată la domiciliu, cu medicație simptomatică (la prescripția medicului). Totodată trebuie să consumați lichide suficiente și să evitați alimentele care pot agrava diareea. FATIGABILITATEA ȘI OBOSEALA Cel mai comun efect advers al radioși chimioterapiei este fatigabilitatea și lipsa de „energie”. CĂDEREA PĂRULUI Căderea părului este un efect advers comun al chimioterapiei, deoarece acest tratament lezează foliculii piloși sănătoși. Dacă ați pierdut părul datorită chimioterapiei, trebuie să știți că acesta va începe să crească
CANCERUL CAVITĂŢII ORALE GHID PENTRU PACIENŢI by DANIELA TRANDAFIR , VIOLETA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/414_a_861]
-
lemnul supliciului. Scrierea colțuroasă, numai cu consoane, și cea grecească, mai rotunjită, pe care vocalele o fac mai suplă. Nordul câmpenesc și sudul cu aspect de deșert. Hristos n-a vrut să arunce prima piatră. El venea dintr-o Galilee radioasă și curățată de pietre, unde ploile abundă și colinele sunt mereu înverzite, și nu din Iudeea zgrunțuroasă, stâncoasă, cu ceva aspru și sălbatic în firea ei. Ceva neobișnuit: izolat la jumătatea colinei, în plin spațiul sacru evreiesc, silueta subțiratică a
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
alt critic și dăruindu-mi - ca o altă cataplasmă sufletului meu rănit și însângerat de singurătate - entuziasmul său față de „capodopera” absolută pe care o considera a fi Bunavestire. „Ah, de-aș fi scris eu acest roman, exclama el, cu figura radioasă, ascunzându-și de bine-de rău crispările dureroase pe care i le cauza fractura, de mi s-ar fi făcut mie acest dar!” Prima oară când mi s-a acordat viză de ieșire după revenirea mea din ’72 și după câteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Data trecută vă prezentam - mai scria el învățătoarei sale din clasele elementare - pagina neagră a târgulețului meu. Însă acum, trebuie să vă descriu pagina albă, pentru că există și asta și, datorită lui Dumnezeu, devine zilnic tot mai amplă și mai radioasă... Mă văd înconjurat de un foarte mare număr de copii. Patruzeci dintre ei i-am ales ca aspiranți și sunt foarte fideli învățăturii creștine și sacramentelor. Țin lecții fixe de catehism cu 150 de băieți. În fiecare sâmbătă adun vreo
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
societatea de hiperconsum o civilizație a fericirii paradoxale. „Cine vorbește de fericire are adesea ochii triști”, scria Louis Aragon. Trebuie oare să dăm dreptate poetului de ieri, lecturilor paranoice ale consumului de astăzi, care cred a distinge abisul îndărătul spectacolului radios al abundenței și al comunicării? M-am străduit să evit o atare pornire diabolizantă. Desigur, bilanțul uman și social al societății de hiperconsum nu este chiar roz, dar este el negativ în toate aspectele sale? Dacă această societate nu e
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]