19,627 matches
-
tragem brazde lațe În jurul lanului În flécéri! - Sé fim mai veseli decît albinele! - Ca niște hîrciogași! Sé apérem de peste tot, din géuri, holdele patriei sé le salvém! - Sé umplem podurile cu gréunțe! - Ambarele! - Pivniță și dulépioarele! - Hudițele! - Satele și oréșelele! - Raioanele! - Sé nu ne paré réu! - Cé am murit degeaba! - Nu! - Niciodaté! Își vézu țară din autobuz. Era frumoasé, dar tristé. Era frumoasé pentru cé avea copaci frumoși care Înfloriseré În séptémîna aceea peste tot și de departe seménau cu niste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
pe care o scoase Învelité Într-o gazeté din torbé. Pe urmé Îl prinde pe Vasilii Gavrilovici cum scoate cuiele și furé sticlă de la geam și-l duce pîné la Marin Gheorghevici și-l pun În motocicleté și... drept la raion! Vin nu-și va lua cu el Alexandr Timofeevici. Nu se poate. Nu era bine sé se consume vin și nici alté béuturé alcoolicé la serviciu. Alexandr Timofeevici știa asta foarte bine. Iar serviciul lui Alexandr Timofeevici, o daté cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
la "Seminarul Pedagogic Comercial" din cadrul ASE București. Activitatea sa profesională, începută cu cea de pedagog și institutor la Școala de Aplicații de pe lângă Școala Normală de băieți din București, a continuat cu funcțiile de profesor, director de școală, inspector școlar la raionul "Nicolae Bălcescu" din Capitală, inspector general în Ministerul Învățământului, șef a.i. al Serviciului Metodico Didactic, inspector general șef al Serviciului "Inspecții Școlare" și membru al Consiliului științific din cadrul acestui minister. Au fost ani în care școala românească, la conducerea căreia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Îmbrăcați cu haine scumpe (pentru el), vorbeau despre bani, averi și bunăstare... Bunăstare? Ce-o mai fi și aia că de multă vreme nu există așa ceva În satul cu bunic, deși era situat la numai zece kilometri de reședința de raion, târg oarecum prosper din care evreii plecau pe capete din cauza evenimentelor socio politice aduse de noul regim și de teama că previziunile celor „de afară” se vor adeveri, În țară se va instala Comunismul -spaima Occidentului. Șoseaua, pietruită pe atunci
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
sinea lor: I-a murit femeia și acum scoate din pălărie vrute și nevrute, ca Grigori cerșetorul! Alții, majoritatea, gândeau dimpotrivă: De la primară se vedea că o să fie om deștept!, sau Cum p...a m...i de nu l-a luat la raion! Aceste seri Îi aminteau de serile și discuțiile interminabile și ades contradictorii avute cu ani În urmă la Cățălești ori la Șerbești, Săucești și Bacău, atunci când se discuta la alt nivel și se atingeau subiecte tabu, când Înțelesul și concluziile
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
de rezultatele obținute ... și era cât pe ce să continue ...În lupta cu dușmanul de clasă!, o formulă pe care nu a suportat-o niciodată, care i-a pricinuit multe necazuri politice În viață și pe care maiorul Iftimie, de la raion, o adresa unui coleg a lui Victor, un produs de tip nou, ca și maiorul de altfel; unul ajuns plutonier major din pușcăriaș și altul devenit maior dintr-un țigan hoț și agresiv! Gata pentru azi! Pune mâna și te
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
zboruri printre fluturi și flori și gândul la ticălosul de Niță care Încercase să fure rochița Anetei! Cooperativizarea agriculturii era În toi, În Poiană, sat altădată de țărani clăcași și devenit firesc sat cu oameni săraci, organele și tovarășii de la raion s-au trezit cu o listă completă de „Înscriși din proprie inițiativă, oameni care și-au Însușit În mod conștient cauza pentru care clasa muncitoare luptă”, cu „inconștienții” săraci au dus o luptă pașnică de convingere (dacă amenințările pot fi
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
in vino veritas”-ul Îl ajutau să-și de-a frâu liber nemulțumirilor, să aducă tot mai des vorba despre corectitudinea boierilor și a vechiului regim, să-l critice pe cel nou, pe cei din conducerea gacului, pe politicienii de la raion și regiune și chiar să rupă afișele electorale și politice de pe poarta unui om. S-a auzit imediat de către cine trebuie și tot imediat s-au luat măsurile de rigoare. Factorii de la nivelul satului, care Îi erau În linii mari
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
cu Partidul! și mi-a sucit urechea stîngă pînă la o mare fier bințeală. De mult nu mai poruncesc popii În țara noastră, toată comanda e-n mîna Partidului, iar de Partid, În comună, mă ocup eu și tovarășii de la raion, ai Înțeles, măgarule? — Iai! — Te doare, hai? Dar mie să-mi placă dacă tu trădezi cauza Partidului și mergi pe la popi pe acasă ? Dacă vrei să-nveți la popa unguresc, Partidul o să te scoată de la școală și o să te lase
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de o perdea de viță-de-vie. Cele două catete ale edificiului ocroteau În unghiul lor o grădină de flori, iar În dreptul bucătăriei de vară, un liliac În care mă suiam și cîntam fals de mama focului, spre amuzamentul tuturor tovarășilor de la raion sosiți cu munca de teren. Îi țin minte pe toți, ba chiar și figurile lor mi au rămas proaspete. Mă opreau adesea, Întrebîndu mă cum merge școala și strecurîndu-mi cîte o hîrtie roșcată de trei lei. Îmi plăcea mai ales
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
deosebită. Obligîndu mă să-mi trag șosetele și sandalele, a luat o carte scrisă În braille pe care o adusesem de la Cluj, m-a prins de mînă și m-a dus În biroul lui. Acolo ne așteptau patru tovarăși de la raionul de Partid. — Răducu, tu ești băiat deștept. Uite, tovarășii vor să știe cum e cu punctele astea ale tale... E simplu, eu le-am Învățat foarte repede. L-am surprins pe tata zîmbind de Încîntare. Îmi tot ex plicase că
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
despre mine auzise tot felul de năzdrăvănii... M-a salvat pentru moment pre ședintele de Sfat comunal, deschizînd cartea la Întîmplare și dîndu-mi să pipăi paginile nimerite. — Le știe pe de rost, ăsta-i bandit mare! a insistat șeful de la raion. Mare bandit, nu-i așa? — Da, am făcut eu măgulit. — Nu, el nu e bandit, a intervenit necăjit tata, cum ar putea să fie?! În aceeași seară, m-a luat deoparte cu vorbele: Să nu mai spui niciodată că ești
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
și ei acolo preț de vreo cinci ani, după Întoarcerea mamei Floare la fiica ei, tot la Pișcari. Au rămas În așezarea verde dintre colinele dulci ale Văii Măriei pînă la reforma administrativă din 1968, cînd au reapărut județele În locul raioanelor și al regiunilor, dar cînd Răteștii și-au pierdut rangul de comună, devenind sat arondat primăriei din Beltiug, cinci-șase kilometri mai spre sud. În toți acești ani, moșu’ era Încîntat de ce vede În jur, de mulțimea pomilor și de atingerile
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
se află În jurul meu. ― Și care Îți vor sări În ajutor la nevoie. ― Vă mulțumesc, domnule profesor. Întâi, pentru primul și cel mai de seamă ajutor pe care mi l-ați dat... ― ??? ― Atunci când, prin neprețuitul dumneavoastră coleg - medicul șef al raionului - m-ați determinat să mă prezint - eu, medic de țară - la examenul pentru postul de la catedra dumneavoastră. ― Meritul nu-i al meu. Este al tău, fiindcă În anii studenției m-ai convins de calitățile tale de chirurg și de om
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
prietene, că ai a face cu o veche cunoștință!” - l-a atenționat gândul de veghe. „Dacă Îmi spui și cine-i ochioasa, atunci vei crește În ochii mei. Altfel...” „Ia adu-ți tu aminte de acei ani când „tovarășii” de la raion veniseră acolo la dispensarul din Pomârla să „te Închinge”. Când mașina lor te-a lăsat În fața dispensarului, o liotă de șatrari te-au Întâmpinat cu bocete În cor: <Domnu’ doctoru’, bunule, hai cî moari mama noastrî ă. Ei, printre fusteicile
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
tâlc. Domnule Teodorescu, ar fi păcat! De ce țineți să plecați de-aici? Acum n-o să mai aveți neplăceri cu nimeni, pentru că v-am șters de pe lista de dușmani... Știți dumneavoastră... Nu vă mai privește nimeni cu ochi răi. Cei de la raion vă dau ca exemplu de cetățean care a înțeles să renunțe de bunăvoie la pământ... Iar noi aici, în sat, avem nevoie de un om cu experiență în cooperație ca dumneavoastră... Ne-ați fi de mare ajutor, dacă ați veni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
mai asigure încă o dată, foarte amical, la despărțire. 2 Când reveni, potrivit înțelegerii, a doua zi la sfatul popular, Stelian Teodorescu avu surpriza să găsească o adevărată comisie reunită în biroul vicepreședintelui. Întâmplător sau nu, în ziua aceea sosiseră de la raion activiștii Casapu și Ilici Vasile care, după ce serviseră un mic dejun frugal, pe bază de friptură de porc la grătar și vin de buturugă, întinseseră pe biroul vicepreședintelui niște planuri cadastrale și dezbăteau aprins împreună cu Tarbacea și cu Stan Pandelache
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
patria socialismului biruitor!... trâmbiță vioi activistul Ilici Vasile și, săltând de pe scaun, îi apucă lui Stelian mâna și i-o scutură îndelung, ca într-o adunare festivă cu activul de partid. Ceva mai târziu, după plecarea celor doi politruci de la raion, grăbiți să ajungă într-o comună învecinată, unde se inaugura un cazan care urma să producă țuică de stat, vicepreședintele îl conduse pe Stelian într-o cămăruță din spatele clădirii sfatului popular, care până atunci servise drept arhivă, și îi spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ocazionali. Mai târziu, când activitatea de la birou se dovedi insuficientă, începu să verifice gestiunea fiecărui magazin al cooperativei în parte, descoperind o grămadă de nereguli și de lipsuri, pe care le aduse conștiincios la cunoștință șefilor de la sfat și de la raion. Ca urmare, un gestionar fu dat afară de la magazinul de fieroase și mutat la bodega comunei, iar gestionarul de la bodegă, prins și el cu mâța-n sac, ajunse gestionar la magazinul de fieroase. Cei doi lucrători din comerțul cooperatist însă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
vină, nu era nici o îndoială în privința aceasta, apoi preferă să schimbe subiectul de discuție, mărturisindu-i tatălui său că se cam săturase cu viața de la Brănești și că ar fi vrut să se transfere cu serviciul mai aproape de casă, la raionul Vidra. Stelian îi răspunse că și el se gândise la asta după moartea Elvirei, dar că hotărârea îi aparținea lui și Marianei. Fiindcă trebuie să ții cont că Mariana o are pe mătușa ei de la Pasărea și poate că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
tipar, pe care-l adoptase nu de mult, Stelian îi dădea de veste că se afla de mai multe zile în munți, la Herculane, unde primise un bilet de tratament prin bunăvoința șefilor de la sfatul popular și a celor de la raion, și îl încredința cu satisfacție că acolo, la băi, avusese norocul de-o cazare bună, într-un pavilion rezervat pe vremuri senatorilor și miniștrilor, și că reușise să lege prietenie cu o mulțime de pensionari din țară, printre care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
poarta, Virgil văzu o căruță trasă în curtea casei și doi cai dormitând cu spinările acoperite de pături, dar nu dădu faptului prea mare atenție. Uneori moș Panciu, proprietarul, mai găzduia câte-un căruțaș venit cu treburi în reședința de raion. Spre surpriza sa, în casă îl găsi pe Grigore Gospodin, picat într-o vizită la care se aștepta de-abia pe la primăvară. Socrul său isprăvise tocmai de ospătat o strachină cu sarmale și mântuise aproape o mămăligă întreagă, iar acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
socrul Grigore clătină cu cerbicie țărănească din căpățâna-i ghiulea, zicând că el crezuse că avea să-i facă o bucurie mare copilului cu darul lui, apoi schimbă vorba, întrebându-l pe ginere ce se mai auzea pe acolo, pe la raion, cu politica și istorisindu-i fără să mai asculte răspunsul, cu hohote înfundate de râs, niște bancuri cu milițieni, auzite de el la oraș, în piața Obor. Deodată însă veselia aceasta îl părăsi și, uitându-se grijuliu în jur, omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
care nu poftise pe nimeni, ascultă aici la mine, bă, să vă băgați mințile-n cap și să nu-mi faceți risipă de fonduri bugetare, că partidul nu e o vacă de muls cum vă-nchipuiți voi, ăstia micii de la raion, că dacă dați cu banii statului în baltă, vă bag pe toți la pușcărie, de nu vă vedeți, băăă!... Virgil vru să spună și el ceva, dar celălalt săltă de pe scaun roșu la față ca sfecla și începu să tune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
când, cu titlu de pomană creștinească, bucate gătite, și se îngrijeau de grădina casei, unde semănaseră cartofi. În legătură cu chestiunea transferului la Vidra, nu era, deocamdată nimic lămurit; Stelian avea de gând, totuși, să se mai ducă pe la secția financiară a raionului și să discute din nou cu șeful secției, să afle cum mai stăteau lucrurile. Din nou dezamăgit, Virgil începu să se gândească că n-ar fi stricat să meargă el însuși pe la Vidra, ca să vadă ce se putea face pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]