18,605 matches
-
Torontalului și altele. Pentru eliberarea căilor de acces și a arterelor rutiere au fost mobilizate patru echipe de intervenție din cadrul firmei „Drufec Cons CF“ și Formațiunea de Protecție Civilă „Salvo“, care, până în seara aceleiași zile, la ora 23, au tăiat ramurile și arborii doborâți de furtună. Acțiunea de îndepărtare a resturilor vegetale a continuat și sâmbătă, fiind implicate și echipe ale altor societăți abilitate pentru intervenție în astfel de situații. Domnul viceprimar Adrian Orza a declarat că, urmare constatărilor din teren
Agenda2004-48-04-administratie () [Corola-journal/Journalistic/283087_a_284416]
-
bisericesc. În această perioadă de Advent se fac pregătiri spirituale pentru Marea Sărbătoare a Nașterii Mântuitorului, iar credincioșii romano-catolici țin Postul Crăciunului. În acest an, prima duminică de Advent este în 28 noiembrie. Caracteristică perioadei de Advent este coroana de ramuri de brad cu patru lumânări, care se aprind pe rând în fiecare duminică, drept simbol al creșterii luminii și care culminează cu aprinderea de Crăciun a celei suplimentare din centru, reprezentând adevărata lumină a Nașterii lui Isus Cristos. Coroanele de
Agenda2004-48-04-general8 () [Corola-journal/Journalistic/283102_a_284431]
-
devine vlăguita de orice expresivitate. Orice posibilă surprindere a cititorului, orice strălucire se îneacă în balastul unei retorici care jonglează insistent și fără discernămînt cu conceptele mari (și cumplit de uzate): "De i-ar crește copacului/ din fiece frunză alte ramuri/ s-ar chema că înrămureste.// Toamnă,/ ne-am construit adăpost/ din durerea copacului dezrămurit// că așa comunicăm cu copacul/" ("Non-comunicare"). Dar nu doar un platonism nedezmințit și patetic, extras din Nichita Stănescu, ne zgîrie ochii și urechile de cititori, prin
Nici o provocare by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17693_a_19018]
-
ar mai putea adăuga? Declarația lui Adrian Popescu Cea mai clarvăzătoare și impresionantă luare de atitudine în legătură cu Declarația de la Cluj este aceea a lui Adrian Popescu. Sub titlul De ce n-aș fi semnat " Declarația de la Cluj", cunoscutul poet scrie (în Ramuri nr. 7-8): Nu văd, sincer, cu ce sunt ardelenii mai patrioți decât oltenii; sau moldovenii decât bănățenii. Nu pot judeca pe provincii, stabilind îndreptățirea unora de a fi ăpivotul integrării europeneă, în timp ce alte zone sunt considerate retrograde. Nu vreau să
OCHIUL MAGIC by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17707_a_19032]
-
germen progresiv", în temeiul unui vitalism de sorginte nietzscheiană: "Căci numai prin desăvîrșirea indivizilor se produce desăvîrșirea societății. Supraenergia, germen progresiv, creează indivizi superiori din care va trebui să emane societatea cea nouă". Deci o răscumpărătoare concentrare de energie în ramurile răzlețite, insuflate de ambiție, ale trunchiului social. Încercînd a caracteriza esență "supraenergiei", Felix Aderca face distincție între personalitățile politice și militare, care au întemeiat imperii, "supraenergii vane", de pe urma cărora umanitatea n-a beneficiat, și "supraenergiile veșnice", închinate valorilor spiritului, "întotdeauna
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
Nicolae Manolescu N-am fost niciodată un pricepător în genealogie, cu alte cuvinte, în știință filiațiilor sau a înrudirilor, care formează una din ramurile nepricopsite ale istoriei (deși are în vedere, mai ales, pricopsiți: familii vechi, nobiliare ori domnitoare). Nepricopseala de care vorbesc e o treabă românească și se trage, între altele, din disprețul comuniștilor față de elite. De curînd, la Editură Albatros, dl Mihai
Genealogie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17885_a_19210]
-
sora a fost soția lui Alexandru Rosetti, profesorul meu de la Universitate din anii '50. Dacă ne întoarcem acum în susul arborelui, dăm și de un frate al lui Xenofon, pe nume Leon Eraclide, care este străbunicul (cred că am numărat bine ramurile!) lui Mihai Botez, cunoscutul matematician disident și, cum spuneam, prieten al meu. Care ar fi fiind gradul de rudenie (fie și prin alianță) între V. Hugo, Al. Rosetti și Mihai Botez, nu mă simt în stare să precizez. Dar ce
Genealogie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17885_a_19210]
-
sunt divinitate în patru labe" (Jurnal de bord). Poezia culorilor lui Breughel ("Bate la ușă simplitatea/ În veșmintele baroce ale iernii./ Abia simțită amărăciune sau bucurie,/.../ Umbra ce îmi răpește carnea ușoară ca de miere,/ Fugară de la pământ, râzând pe ramuri și sfere" - Simplitate) își dispută, în altă parte, tușa groasă a unui tablou de Villon (de felul celor în care sunt zugrăvite trupurile goale exhibându-și indecența macabră, agățate în furcile spânzurătorilor): "Umblu peste morminte și văd/ Drumurile înconjurate de
Imposibila euharistie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17369_a_18694]
-
tine,/ Lepră ce totuși te numesc mântuitoare/ Când însăți moarte îți ești./ Mâine voi fi departe de pragul tău, Voi trece urma îngerului" (Către Paris). Cu acest al cincilea volum apărut după 1990, Miron Kiropol se întoarce, încă o dată, sub ramuri de măslin, în limba română.
Imposibila euharistie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17369_a_18694]
-
cu lăuntrica acuratețe ("de mii de ori l-am visat cu migala de orfevru/ l-am reinventat încet-încet după mintea mea" - Sînt plin de această moarte a lui), Gabriel Chifu e și o conștiință intelectuală distinsa, ca diriguitor al revistei Ramuri, pe o linie temerar antiprovincială. Fiorul de neliniște al articolelor d-sale ne trimite, de regulă, la teme și atitudini de interes general. Gabriel Chifu, La marginea lui Dumnezeu, Ed. Cartea Românească, 1998, 68 pag., preț nemenționat.
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
întrunește exigențele devoratorilor de gen din alte domenii. Curiozitatea firească față de personalitate este satisfăcută aici după toate regulile bunei-cuviințe, ceea ce nu exclude însă reacțiile de uimire, haz, indignare sau melancolie. Interviurile realizate de Romulus Diaconescu au apărut în revistă craioveana Ramuri în intervalul 1992-1998 și aduc în scenă personaje de primă mărime din lumea culturală românească. Enumerarea (cronologică) a acestora se impune, fiind în sine o recomandare a volumului: Silviu Purcărete, Octavian Paler, Adrian Marino, Mihai Sora, Adriana Babeți, Augustin Buzura
Dialoguri bine temperate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17965_a_19290]
-
simte că lumea e o fulgerare în cenușă,/ Numai cucul într-un vis de copil cheamă/ Fecioara să se-nfiripe din nămeți./ Vuiește monstrul la porțile cu lame/ Și vocea-i sugrumata ar vrea să fie o intrare/ Pentru tot ramul pregătit de muguri." (Cîntă în cer abisul). Începînd prin a dezarticula, a sfărîmă, a anula, fantezia ajunge a compune, a ordona, a întemeia. Dar reordonarea e aci relativă, deoarece se-ntemeiază pe stratul de lavă pasional, pe acea stihială manifestare
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
împlinite" (Solitudinea lui Eros). Nu o dată stihul i se pierde în sublima spumă hermetica: "La noapte mă voi căuta printre puștii/ Chemînd din fluier căderea./ Cine mă alunga va naște un scut/ Și va ridica pe el regii către ultimele ramuri.// Rană făcută de săgeată/ Sfărîmă-te în mine/ Peste oglinzi că hrană din Treime/ Cînd totul freamătă și lumile se rup/ De malurile altădată calde/ Cu spumă zeițelor pe degete.// Prin întuneric umblă cu bîlbîiri pe ochi/ Sunetul frămîntat al unei
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
mă cîntă). Sugerat de fluiditatea izvorului și de incertitudinea vegetalului, divinul se identifică cu poetul prin omogenitatea intemporalitătii fantaste, prin mirabila contemporaneitate a toate celor ce au ființat, ființează și vor ființă: "Mă voi înfrînge, de toate descarnat./ Strălucește umbră ramurilor pe trunchiul copacului/ Și eu privesc alarmă de pe coaja/ Mea arătînd prin falie/ Roșeața fragedă că de obraji virgini./ Copacul mă va da și mai îngenuncheat/ Izvorului din care ma cuvintez/ Arc și piatră pentru a nu lovi./ Șunt divinul
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
casă atît de spațioasa? - Nu, am stat în grădina, era vreme frumoasă, în luna mai, pe 10 mai. Îmi aduc aminte acea zi, fiindcă am imortalizat-o, în calitate de fotograf. Pozele originale nu le mai am, le-am dat la revista Ramuri în 1986 și nu le-am mai vazut înapoi, vă pot arăta doar reproduceri. -Cum era Mateiu, cum s-a purtat în acea împrejurare? - Spre marea noastră dezamăgire - erau acolo Eliade, Sebastian, Acterienii, Noica, Polihroniade și alții - Mateiu Caragiale a
Cu BARBU BREZIANU despre Momentele privilegiate ale prieteniei by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/18071_a_19396]
-
Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Gib Mihăescu, Sulutiu, G.M. Zamfirescu, G. Călinescu, G. Ibrăileanu, I. Peltz, Anton Holban, Felix Aderca, M. Blecher și încă atîția alții care au modificat fizionomia românului românesc. Sămănătorismul nu a depus armele. Fortificat, prin cîteva reviste (Ramuri, Năzuința, Neamul Românesc literar, Cuget clar, Noul Sămănător), toate dirijate de N. Iorga, s-a năpustit, violent, împotriva modernității literaturii, continuînd să opună marilor creatori pe inexistenții Lascarov-Moldoveanu, Eugen Boureanu, I. Dongorozi și alții mai prejos. N. Iorga a văzut
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
obraji, pe geana sa; / Pe un spic frumos de grâu / și pe val adânc de râu, / Pe-amiros de măr, pe-o stea, / pe-o crenguță de ceasla; Pe răsuflet cald de doină / și pe tremur lin de horă, / Pe ram verde de stejar, / Pe coamă de armăsar; / Pe doi faguri dulci, mustoși, / Într-un clopot de strămoși, / Pe-amintirea lui bunicu, / Pe nesomnul lui Tăticu, / Pe un vers de Eminescu, / Pe pământul ce-l iubescu, / Să-l iubești și tu
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
bolții trup? / Căci sus e nesfârșit adâncul, / Iar sufletu-mi e doară / Cât ochiul tău cel umed. De moarte nu mă tem, / Mă tem să nu apese trupu-mi / Suflarea de izvor. / De moarte nu mă tem, / Dar cântă pasărea pe ram / și lunca nu mă știe. («Doină” VRF, 22). Patria-Mamă este pentru eroul liric al lui Grigore Vieru aroma, aurul desfășurării vieții în dienoc (diurnnocturn): Piatra asta e o pâine caldă. Vântul ăsta e un vin domnesc. / și pelinul busuioc sălbatic
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
plete, / S-au întâlnit la mine-n plete. // Copii am. Dar și-acum, când / Vin zorii noaptea s-o destrame, / Găsesc pe frunte mâna mamei, / Găsesc pe frunte mâna mamei. // O, mâna ei, o, mâna ei, / O, mâna ei, ca ramul veșted, / A-mbătrânit la mine-n creștet, / A-mbătrânit la mine-n creștet. («Mâinile mamei” VRF, 45). „Tăcerea” Mamei-Patrii prilejuiește poetului un lanț de comparații de o mare forță lirică: Tăcută / Ești, draga mea mamă, / Tăcută. // Ca mierla / Ce-nhamă, deshamă, / Ca
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
al Cronicarului se întoarce iar la 1, primele reviste literare din 2000 sînt încă în gestație. Așa că sîntem nevoiți să trecem pragul înapoi și să luăm din decembrie un subiect, ca și cum am mînca din resturile reîncălzite ale ospățului. Subiectul din RAMURI nr. 12, proza românească de azi, are un termen lung de valabilitate, știut fiind că azi în istoria literaturii e o felie groasă de un deceniu și că '99 sau '00 deocamdată nu se despart. Întrebîndu-i pe scriitori: "ce așteptăm
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
chiar de la al doilea titlu al operei, așezat după Pridoslovie, ideea unității și continuității este formulată cu toata claritatea: Hronicon a toată Țara Românească (carea apoi s-au împărțit în Moldova, Munteneasca și Ardealul) din descălecatul ei de la Traian Împăratul Ramului. Asisderea pentru numerele snumelet carele au avut odată și carele are acmu. Și pentru Românii cârii, de atuncea într-însa asăzindu-să, într-aceeasi și până acmu necontenit lăcuesc.1 Acesta este deci testamentul sau, în care istoria poporului român este
O descoperire senzatională by G. Mihăilă () [Corola-journal/Journalistic/17520_a_18845]
-
și de risc, în raport cu o sarcină motrică dată. Pentru abordarea teoretică a relației „încredere în sine ↔ autonomie motrică”, pornim de la premisa conform căreia însușirea de către elevi, în condiții de securitate corporală și câmp afectiv pozitiv, a conținuturilor motrice specifice diferitelor ramuri / probe sportive, predate pe durata școlarității, se repercutează pozitiv cantitativ și calitativ - la nivelul activităților curente și ulterioare de timpul liber. Încrederea în sine, sentimentul de siguranță gestuală, gradul de manifestare a acestuia în timpul derulării activităților motrice, se dezvoltă progresiv
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
față de procesul de predare-învățare, ca de exemplu: atitudinea care ridică probleme, care se întoarce spre reflecție, spre căutare de repere sau spre cooperare. Această ultimă caracteristică atitudinală pare esențială în majoritatea activităților motrice dirijate, chiar și în cadrul comportamentelor manifestate în ramurile / probele sportive individuale, unde deși subiectul răspunde motric doar pe baza propriilor raționamente, el este integrat într-o structură competițională la care iau parte și alți colegi, transformați pe moment în parteneri de întrecere. Atitudinile sunt predispoziții ale comportamentelor motivate
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
internațională, evaluare în sistem specific, s-a legiferat ca domeniu fundamental, educație fizică și sport.Dinamica evoluției, rigurozitatea demersului legislativ, au condus la consolidarea unui domeniu fundamental în sistem specific educație fizică și sport ocupând locul și rolul unei distincte ramuri de științe ale cărei evoluții pe componente, structurale, licență, masterat, doctorat, personalizează și impune promovarea unui nou concept național de evaluare și recunoaștere profesională centrat pe competiție științifică. II. Scop obiective Elaborarea unui nou concept național de evaluare și recunoaștere
CONCEPTUL NAȚIONAL DE EVALUARE ŞI RECUNOAŞTERE PROFESIONALĂ PRIN COMPETIȚIE ŞTIINȚIFICĂ, ÎN DOMENIUL FUNDAMENTAL EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ioan Ion Lador () [Corola-journal/Journalistic/247_a_509]
-
mai puține obiective. Cu toate acestea, activitatea de educație fizică nu diferă esențial de celelalte două țări. Sunt asigurate toate condițiile pentru educarea celor patru aptitudini psihomotrice de bază, pe de o parte și pentru formarea deprinderilor motrice specifice unor ramuri de sport, pe de altă parte. Ceea ce lipsește din pregătirea alevilor, sunt exercițiile din fotbal și handbal. Totuși, ne simțim datori să menționăm faptul că, in acest caz, profesorul de la școală este cel care își fixează atât obiectivele cât și
STUDIU COMPARATIV PRIVIND OBIECTIVELE EDUCAȚIEI FIZICE ÎN DIFERITE ȚĂRI EUROPENE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cătălina Ababei , Izabela Țuțu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_535]