941 matches
-
deschizând ciocul. Aerul trece prin faringe, apoi prin trahee. Trahea se bifurca apoi în 2 bronhii primare la syrinx. Bronhiile primare se prelungesc în pulmoni, prelungirile acestea fiind numite mesobronhii. De la mesobronhii se ramifică tuburi mici, numite ventrobronhii. ventrobronhiile se ramifică în parabronhii mai mici. Acestea pot fi 2 mm în diametru. De asemenea de la bronhiile primare se mai prelungesc un numar de bronhii secundare de-a lungul părții anterioare a pulmonilor, care aprovizionează sacii aerieni abdominali cu aer. Alte bronhii
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
mici. Acestea pot fi 2 mm în diametru. De asemenea de la bronhiile primare se mai prelungesc un numar de bronhii secundare de-a lungul părții anterioare a pulmonilor, care aprovizionează sacii aerieni abdominali cu aer. Alte bronhii secundare, care se ramifică deasupra suprafețelor mai joase ale pulmonilor aprovizionează sacii aerieni anterior toracici. De asemenea, de la bronhii primari se mai ramifica 7-10 perechi de bronhii dorsali, care se ramifică de-a lungul suprafeței dorsale a pulmonilor, si bronhii ventrali, care se ramifică
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
bronhii secundare de-a lungul părții anterioare a pulmonilor, care aprovizionează sacii aerieni abdominali cu aer. Alte bronhii secundare, care se ramifică deasupra suprafețelor mai joase ale pulmonilor aprovizionează sacii aerieni anterior toracici. De asemenea, de la bronhii primari se mai ramifica 7-10 perechi de bronhii dorsali, care se ramifică de-a lungul suprafeței dorsale a pulmonilor, si bronhii ventrali, care se ramifică de-a lungul suprafeței ventrale a pulmonilor. În final, este o rețea de bronhii terțiare, care leagă bronhiile ventrale
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
pulmonilor, care aprovizionează sacii aerieni abdominali cu aer. Alte bronhii secundare, care se ramifică deasupra suprafețelor mai joase ale pulmonilor aprovizionează sacii aerieni anterior toracici. De asemenea, de la bronhii primari se mai ramifica 7-10 perechi de bronhii dorsali, care se ramifică de-a lungul suprafeței dorsale a pulmonilor, si bronhii ventrali, care se ramifică de-a lungul suprafeței ventrale a pulmonilor. În final, este o rețea de bronhii terțiare, care leagă bronhiile ventrale cu cele dorsale. De la bronhiile terțiare pornesc capilarele
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
ramifică deasupra suprafețelor mai joase ale pulmonilor aprovizionează sacii aerieni anterior toracici. De asemenea, de la bronhii primari se mai ramifica 7-10 perechi de bronhii dorsali, care se ramifică de-a lungul suprafeței dorsale a pulmonilor, si bronhii ventrali, care se ramifică de-a lungul suprafeței ventrale a pulmonilor. În final, este o rețea de bronhii terțiare, care leagă bronhiile ventrale cu cele dorsale. De la bronhiile terțiare pornesc capilarele aeriene, care sunt responsabile de schimbul de gaze dintre sistemul de ventilație și
Pasăre () [Corola-website/Science/300076_a_301405]
-
pe pantele nordice ale Podișului Central Moldovenesc. Este străbătută de șoseaua națională DN28, care leagă Iașiul de punctul de trecere a frontierei cu Republica Moldova de la Albița. La Tomești, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ248D și din el se ramifică șoseaua județeană DJ249E. DJ248D duce spre nord la Holboca și spre sud-vest la Bârnova (unde se termină în DN24). DJ249E duce spre est la Țuțora. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tomești se ridică la de locuitori, în scădere
Comuna Tomești, Iași () [Corola-website/Science/301313_a_302642]
-
una penticostală, ultima aflată într-un nou lăcaș, construit între anii 1988 și 1990. Accesul în localitate se poate face prin intermediul căilor ferate (magistrala București-Oradea, cu coborâre în stația Bratca) sau feroviare (drumul european E 60, până la Borod, de unde se ramifică drumul județean 764 D spre Bratca-Damiș și apoi se continuă către Roșia-Dobrești-Beiuș). Distanța Bratca-Damiș este de 12 km, drumul fiind asfaltat in cursul anilor 2007-2008. Acest lucru se datoreaza "Asociației Munților Pădurea Craiului" (organizată la nivelul primăriilor comunelor Bratca, Borod
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
de șoseaua DN21, ce leagă Brăila de Slobozia și Călărași. Orașul se află în partea central-sudică a județului și este traversat de râul Călmățui și de șoseaua națională DN21, care leagă Brăila de Slobozia. La Însurăței, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ203, care duce spre est către Zăvoaia, Ulmu, Făurei, Jirlău și mai departe în județul Buzău către Bălăceanu, Ziduri și Valea Râmnicului; precum și șoseaua județeană DJ203R, care duce spre est tot către Ulmu, trecând însă prin Cireșu. Conform
Însurăței () [Corola-website/Science/297099_a_298428]
-
1841, s-a construit prima cale ferată cu șine de fontă cu ecartamentul de 1060mm la o lungime de 240,40m la un cost de 448 Forinți și 42 Creițari. Calea ferată pornea de la gâtul furnalului, traversând podul de încărcare ramificându-se la rostogolurile pentru minereu și depozitele pentru mangal. Din această cale ferată, o porțiune mai exista în interiorul depozitului pentru mangal și în anul 1896. Producția de fontă a fost: Furnalul în 1842 a fost recăptușit, cu această ocazie, pentru
Furnalul din Govăjdia () [Corola-website/Science/317435_a_318764]
-
Jirlău și Amara. Prin comună trece șoseaua județeană DJ203A, care duce spre vest către Galbenu și spre nord-est către Balta Albă, Ghergheasa și Valea Râmnicului (toate în județul Buzău; unde se termină în DN2). La Vișani, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ203T, care duce spre sud-vest către Jirlău. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vișani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (81,72
Comuna Vișani, Brăila () [Corola-website/Science/300996_a_302325]
-
Copaciu, Ghimpați (reședința), Naipu și Valea Plopilor. Comuna se află în vestul județului, pe malurile Câlniștei și Glavaciocului, la confluența celor două ape. Este străbătută de șoseaua națională DN6, care leagă Bucureștiul de Alexandria. La Ghimpați, din acest drum se ramifică alte două drumuri naționale: DN5B, care duce spre sud la Giurgiu și DN61, care duce spre nord la Găești. La Naipu, din DN6 se ramifică șoseaua județeană DJ603, care duce spre est la Schitu (unde se intersectează cu DN5B), Stoenești
Comuna Ghimpați, Giurgiu () [Corola-website/Science/300432_a_301761]
-
de șoseaua națională DN6, care leagă Bucureștiul de Alexandria. La Ghimpați, din acest drum se ramifică alte două drumuri naționale: DN5B, care duce spre sud la Giurgiu și DN61, care duce spre nord la Găești. La Naipu, din DN6 se ramifică șoseaua județeană DJ603, care duce spre est la Schitu (unde se intersectează cu DN5B), Stoenești, Călugăreni (unde se intersectează cu DN5), Mihai Bravu și Comana. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ghimpați se ridică la de locuitori, în scădere
Comuna Ghimpați, Giurgiu () [Corola-website/Science/300432_a_301761]
-
reticulina dispuse circular și înconjurate de celule reticuloendoteliale. Parenchimul splenic sau țesutul propriu al splinei este așezat în ochiurile stromei conjunctive. El este format din două părți: pulpa roșie și pulpa albă. Ramurile arterei splenice pătrund prin hil și se ramifică în interiorul lobulilor, formând artere lobulare. Arteră lobulara se ramifică în interiorul lobului și formează arteriole penicilare.Splina este inervata de fibre vegetative care provin din plexul celial.
Splină () [Corola-website/Science/306893_a_308222]
-
splenic sau țesutul propriu al splinei este așezat în ochiurile stromei conjunctive. El este format din două părți: pulpa roșie și pulpa albă. Ramurile arterei splenice pătrund prin hil și se ramifică în interiorul lobulilor, formând artere lobulare. Arteră lobulara se ramifică în interiorul lobului și formează arteriole penicilare.Splina este inervata de fibre vegetative care provin din plexul celial.
Splină () [Corola-website/Science/306893_a_308222]
-
la vărsarea Siretului în Dunăre, între orașele Brăila și Galați, cu care se învecinează. Este traversată de șoseaua națională DN2B, ce leagă Brăila de Galați, precum și de șoseaua națională DN22B, care îndeplinește același rol. Din DN2B, lângă satul Vădeni se ramifică șoseaua județeană DJ221B, care duce tot la Brăila. Prin comună trece și calea ferată Brăila-Galați, care este deservită de stațiile Baldovinești, Vădeni și Zagna Vădeni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vădeni se ridică la de locuitori, în scădere
Comuna Vădeni, Brăila () [Corola-website/Science/300789_a_302118]
-
și pe soția lui, care plângeau lângă fiica lor. Cei doi explică faptul că la început au avut opt fiice, dar șapte dintre acestea au fost devorate una câte una, în fiecare an de un dragon numit "Yamata-no-orochi" ("șarpele cu ramificat în opt", despre care se zicea că trăiește în Kosi - acum regiunea Hokuriku). Teribilul dragon avea opt capete și opt cozi. Kusinada sau Kushinada-Hime era ultima din cele opt fiice, care în mod normal urma să fie devorată de dragon
Mitologia japoneză () [Corola-website/Science/303852_a_305181]
-
de Vest. Cursul său trece, în continuare, prin orașele Kanpur, Soron, Kannauj, Allahabad, Varanasi, Patna, Ghazipur, Bhagalpur, Mirzapur, Ballia, Buxar, Saidpur și Chunar. La Bhagalpur, fluviul cotește pe lângă dealurile Rajmahal, și începe să curgă spre sud. La Pakur, fluviul se ramifică și se depărtează de afluentul său râul Bhăgirathi-Hooghly, care curge mai departe pentru a forma râul Hooghly. În apropiere de granița cu Bangladesh, Barajul Farakka, construit în 1974, controlează apele Gangelui, deviind o parte din apă într-un canal care
Gange () [Corola-website/Science/308433_a_309762]
-
se află în sud-estul județului, la limita cu județul Bacău, pe malul drept al Siretului și pe malul drept al râului Români. Este traversată de șoseaua națională DN2, care leagă Romanul de Bacău. La Secuienii Noi, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ158, care o leagă spre vest de Moldoveni, Români și mai departe în județul Bacău de Buhuși (unde se termină în DN15). De asemenea, prin partea de vest a comunei trece și șoseaua județeană DJ155I, care o leagă
Comuna Secuieni, Neamț () [Corola-website/Science/301677_a_303006]
-
negru este un arbore care poate crește până la o vârstă de 100-300 ani. În primii 10-20 de ani crește foarte rapid și coroana lui devine voluminoasă. În ultimii ani arborele crește lent și poate ajunge până la 20-30 m. Rădăcinile sunt ramificate și rămuroase. Tulpina se ramifică în crengi mai groase, relativ verzi. Frunzele au formă de inimă (cordiforme) și cu nervația reticulată. Florile sunt unisexuate. Arborele este monoic. Formula florală este ♂ * P4 A4 G0 ♀ * P4 A0 G(2). Fructele sunt de
Dud negru () [Corola-website/Science/325312_a_326641]
-
poate crește până la o vârstă de 100-300 ani. În primii 10-20 de ani crește foarte rapid și coroana lui devine voluminoasă. În ultimii ani arborele crește lent și poate ajunge până la 20-30 m. Rădăcinile sunt ramificate și rămuroase. Tulpina se ramifică în crengi mai groase, relativ verzi. Frunzele au formă de inimă (cordiforme) și cu nervația reticulată. Florile sunt unisexuate. Arborele este monoic. Formula florală este ♂ * P4 A4 G0 ♀ * P4 A0 G(2). Fructele sunt de culoare roșie sau violet închis
Dud negru () [Corola-website/Science/325312_a_326641]
-
cu cromozomul Y". Ipoteza actuală, bazată pe compararea autozomilor cu cromozomii sexuali, este că un număr mai mare de bărbați decât de femei a participat la exodul care a condus populația umană arhaică în afara Africii. Prima linie care s-a ramificat de la "Eva mitocondrială" este haplogroupul L0. Acest haplogroup se găsește în proporții mari în populațiile San din Africa de Sud, Sandawe din Africa de Est și pigmeii Mbuti din Congo. Aceste grupuri s-au ramificate în etapa precoce de evoluție a umanității
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
în afara Africii. Prima linie care s-a ramificat de la "Eva mitocondrială" este haplogroupul L0. Acest haplogroup se găsește în proporții mari în populațiile San din Africa de Sud, Sandawe din Africa de Est și pigmeii Mbuti din Congo. Aceste grupuri s-au ramificate în etapa precoce de evoluție a umanității și de atunci au rămas relativ izolate genetic. Haplogrupurile L1, L2 și L3 au derivat din macrohaplogrupul L1-6 și sunt în mare parte limitate la populația africană. Macrohaplogrupurile M și N, linii ce
Originea africană recentă a oamenilor moderni () [Corola-website/Science/321837_a_323166]
-
care leagă Ploieștiul de Urziceni. Această șosea se intersectează lângă Bărăitaru cu șoseaua județeană DJ100B, care o leagă spre est de Fulga și spre vest de Balta Doamnei și Gorgota (unde se intersectează cu DN1). Din acest drum județean se ramifică la Drăgănești DJ101F, care duce spre nord către Valea Călugărească, și DJ147, un drum secundar care deservește câteva sate învecinate și se unește la loc cu DJ100B la Gherghița. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Drăgănești se ridică la
Comuna Drăgănești, Prahova () [Corola-website/Science/301668_a_302997]
-
vărsarea râului Argeș în fluviu și este așezată în Lunca Dunării, în dreptul kilometrului 430, în aval de confluența Dunării cu râul Argeș. Este punctul terminus al șoselei naționale DN4, care o leagă de București. La Oltenița, din acest drum se ramifică șoselele naționale DN31, care duce spre est la Călărași și DN41 care duce spre vest la Giurgiu. De București orașul este legat și prin calea ferată București-Oltenița. În nordul orașului au fost găsite urme ale culturii Gumelnița. Se presupune că
Oltenița () [Corola-website/Science/296988_a_298317]
-
satele Brițcani, Cârlig, Corhana, Dulcești (reședința), Poiana și Roșiori. Comuna se află în zona estică a județului, pe malul drept al râului Moldova. Este străbătută de șoseaua națională DN15D, care leagă Piatra Neamț de Roman. Din acest drum, la Dulcești se ramifică șoseaua județeană DJ157A, care o leagă spre nord de și . Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dulcești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95
Comuna Dulcești, Neamț () [Corola-website/Science/301631_a_302960]