10,608 matches
-
cuplurile sunt în favoarea cantității de copii, căci randamentul educației este foarte slab. Creșterea demografică ce rezultă de aici provoacă o îmbunătățire progresivă a tehnologiilor de producție. Creșterea venitului indusă favorizează și ea fertilitatea (regim post-malthusianist). Dimpotrivă, îndată ce progresul tehnic mărește randamentele asociate cu investiția în capitalul uman, familiile preferă calitatea copiilor (regim de creștere modern). Creșterea capitalului uman suscită o creștere mai mare a progresului tehnic ce mărește, la rândul său, randamentul educației. O dinamică înțeleaptă bazată pe o fertilitate stăpânită
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
ea fertilitatea (regim post-malthusianist). Dimpotrivă, îndată ce progresul tehnic mărește randamentele asociate cu investiția în capitalul uman, familiile preferă calitatea copiilor (regim de creștere modern). Creșterea capitalului uman suscită o creștere mai mare a progresului tehnic ce mărește, la rândul său, randamentul educației. O dinamică înțeleaptă bazată pe o fertilitate stăpânită duce la o creștere regulată (Galor și Weil, 2000). În rezumat, declinul fertilității pe termen lung și creșterea capitalului uman (copii de calitate) în economiile dezvoltate se explică prin schimbările de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
sistemul productiv a evoluat suficient către noile tehnologii și serviciile intensive de cunoaștere? Instituțiile permit economiilor să se adapteze? Investiția în capital uman, esențială creșterii, se poate dezvolta puternic tocmai datorită îmbătrânirii demografice. De exemplu, dacă îmbătrânirea reduce procentul de randament al capitalului fizic (economisirea se diminuează și populația activă mai scade încă), valoarea actualizată a remunerațiilor viitoare crește, ceea ce încurajează investiția tinerilor în capitalul uman. La urma urmei, calitatea populației active într-un context de inovare (economia cunoașterii) stimulează mai
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
de cotizații sunt temporar fluctuante, să repartizeze pe mai multe generații suplimentarea creșterii cotizațiilor legată de ajungerea la vârsta pensionării a generațiilor mai numeroase și să găsească resursele cu ocazia existenței unui diferențial între procentul de creștere economică (procent de randament al sistemului prin repartiție) și procentul de randament al piețelor financiare (pentru aspectele tehnice, cf. Saint-Étienne, 2004). Un argument economic pledează în favoarea unor asemenea decizii. Capitalizarea și repartiția sunt echivalente în termeni de rentabilitate, dacă procentul de dobândă reală și
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
mai multe generații suplimentarea creșterii cotizațiilor legată de ajungerea la vârsta pensionării a generațiilor mai numeroase și să găsească resursele cu ocazia existenței unui diferențial între procentul de creștere economică (procent de randament al sistemului prin repartiție) și procentul de randament al piețelor financiare (pentru aspectele tehnice, cf. Saint-Étienne, 2004). Un argument economic pledează în favoarea unor asemenea decizii. Capitalizarea și repartiția sunt echivalente în termeni de rentabilitate, dacă procentul de dobândă reală și procentul de creștere a veniturilor supuse cotizării sunt
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
patrimoniale. Această ofertă în creștere pe piața activelor poate fi, e adevărat, compensată printr-o cerere în creștere, dacă o creștere economică puternică mărește economiile tinerilor și dacă libertatea de mișcare a capitalurilor asigură investițiile în țările cu procent de randament ridicat (țări emergente). În sfârșit, considerând capitalizarea la cotizații definite ca pe un element de economisire individuală pe termen foarte lung (pentru cei mai tineri) care cere o angajare conștientă și posibilă (o fracțiune din populația tânără activă nu are
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
cât omenească. Până la urmă s-au mulțumit cu o baracă pe care au renovat-o din temelii, că altminteri erau nevoiți să doarmă alături cu șobolanii purtători de molime. Dar la nemți este altfel... Condițiile de muncă, omenești... Ca să dai randament... Ca să stoarcă vlaga din tine pentru mia de € încasată plus bonificația de două sute a șefului despre care ai fost înștiințat încă de la plecare... la care se mai adaugă încă cele pe care le știi și altele pe care nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
dezvoltării personalității și mai ales a temperamentului 270, asupra abilităților cognitive 271, asupra declanșării și manifestării unor tulburări psihopatologice 272, asupra declanșării ulterioare a unor comportamente antisociale 273 și a abuzului de substanțe 274. Surprinzătoare au fost influențele genetice asupra randamentului școlar, al stimei de sine, al intereselor și al atitudinilor 275. Cu toate că rezultatele studiilor susțin influența eredității asupra diferitelor dimensiuni ale dezvoltării, trebuie să acceptăm în egală măsură importanța mediului. Separarea între ceea ce este moștenit, respectiv ceea ce este dobândit nu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Pentru neoclasici, intervențiile economice ale Statului sunt legitime dacă ele au ca obiectiv să mențină condițiile concurenței pure și perfecte și să corecteze deficiențele pieței. De asemenea, Statul poate produce și aplica legi antitrust; el poate chiar, în cazul existenței randamentelor crescătoare ce riscă să conducă la constituirea unui monopol natural, să procedeze la naționalizarea întreprinderii în cauză. Această naționalizare permite respectarea condițiilor echilibrului general, deoarece statul poate constrînge întreprinderea naționalizată să vîndă la nivelul costului său marginal. Pentru Leon Walras
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
serviciu nu este remunerat (de exemplu, un far pentru orientarea va-poarelor), de unde necesitatea subvențiilor; dacă e vorba de externalități negative, producătorul diminuează bunăstarea altor agenți fără să suporte costurile suplimentare ale acestora, de unde necesitatea instituirii unei taxe penalizatoare; 3) randamentele sunt pentru toți crescătoare, colectivitatea are interesul de a încredința producția bunului respectiv unei singure întreprinderi, de unde necesitatea monopolului de stat. Cum inspirat scria Samuelson, "ca răspuns la aceste slăbiciuni ale mecanismului pieței, democrațiile au ales să introducă "mîna vizibilă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Noțiunea de cost social Atunci cînd una sau mai multe întreprinderi furnizează un bun sau un serviciu pe o piață, ele suportă integral cîte un cost de producție, ce poate fi numit cost privat. Acest cost crește odată cu producția, dacă randamentele sunt descrescătoare. Cum firmele, însă, nu vînd în pierdere, acest cost privat este compensat prin prețul de vînzare, care va include și un profit, ca diferență între prețul de vînzare și costul privat. Dar ce se întîmplă dacă se manifestă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
contribuabili. Altfel spus, presiunea optimă este cea care corespunde egalității dintre utilitatea socială a cheltuielilor publice marginale și dezutilitatea socială a prelevărilor fiscale marginale. Potrivit altor criterii, presiunea fiscală optimă este cea care permite maximizarea produsului intern brut, sau maximizarea randamentului prelevărilor obligatorii. Presiunea fiscală la nivel național (globală) se calculează după formula: Impozite + C.A.S. Pfg = -------------------------------P.I.B. La nivel individual, presiunea fiscală se exprimă prin raportul dintre totalul prelevărilor fiscale suportate de un contribuabil și totalul veniturilor obținute de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
oportunismului, subliniem faptul că piața însăși poate, în anumite cazuri, eșua în garantarea loialității actorilor. Constrîngerea se prezintă atunci ca o ieșire posibilă. Economia publică nu spune altceva cînd evocă necesara intervenție a Statului în cazurile de indivizibilitate, externalități sau randamente crescătoare. Dar în privința încrederii ne aflăm într-o situație particulară interesantă, în care ipotezele de oportunism permit înțelegerea comportamentelor care nu se lasă înțelese într-o primă analiză. Aici se vede utilitatea "reducționismului metodologic". Mai mult decît "realismul metodologic", care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
maximum de satisfacție indivizilor care compun societatea. Într-un prim timp, teoria neoclasică demonstrează că piețele perfect concurențiale conduc la o alocare optimală a resurselor, în sensul accepțiunii lui V. Pareto. Dar acest fapt nu este valabil decît în absența randamentelor crescătoare, a bunurilor publice (serviciilor colective) și a interdependențelor dintre satisfacțiile indivizilor (efecte externe). În aceste trei cazuri, libera concurență nu mai conduce la un optim de tip paretian și intervențiile Statului sunt necesare pentru a corecta aceste defecțiuni ale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
procedură democratică nu poate garanta alegeri eficace, stabile și coerente. Teoria economică pură nu are, prin urmare, de oferit recomandări simple și sistematice pentru a ghida alegerile publice. 4.2.1. Deficiențele pieței Există deficiențe ale pieței (cum ar fi randamentele crescătoare și imperfecțiunile concurenței) care nu permit tarifarea sau practicarea de prețuri la nivelul costului marginal, deci al optimului lui Pareto. Dar, chiar dacă toate întreprinderile se comportă ca firme perfect concurențiale, piața rămîne ineficientă în fața a două probleme majore: efectele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
sau practicarea de prețuri la nivelul costului marginal, deci al optimului lui Pareto. Dar, chiar dacă toate întreprinderile se comportă ca firme perfect concurențiale, piața rămîne ineficientă în fața a două probleme majore: efectele exter-ne și bunurile colective. 4.2.1.1. Randamente crescătoare și concurență imperfectă În activitățile în care randamentele rămîn crescătoare pentru o anumită scară de producție, conform mărimii pieței de satisfăcut, tinde să se instaleze un monopol natural. Acesta practică un preț superior costului marginal și se îndepărtează de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
al optimului lui Pareto. Dar, chiar dacă toate întreprinderile se comportă ca firme perfect concurențiale, piața rămîne ineficientă în fața a două probleme majore: efectele exter-ne și bunurile colective. 4.2.1.1. Randamente crescătoare și concurență imperfectă În activitățile în care randamentele rămîn crescătoare pentru o anumită scară de producție, conform mărimii pieței de satisfăcut, tinde să se instaleze un monopol natural. Acesta practică un preț superior costului marginal și se îndepărtează de optimul lui Pareto. Această situație conduce adesea Statul să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
resurselor fiind, deci, ambiguu. Pe de altă parte, pe piețele unde condițiile tehnice de producție nu conduc în chip inevitabil la monopol, concurența determină întreprinderile să facă tot ce pot pentru a-l evita sau surmonta. Producătorii încearcă să obțină randamente crescătoare, cel puțin în anumite perioade, dispunînd momentan de monopolul unui produs nou sau reali-zînd randamente de substituție. Pe de altă parte, importanța costurilor fixe și strategiile disuasive ale firmelor prezente pe piață pot limita conte stabilitatea acesteia. Iată deci
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
conduc în chip inevitabil la monopol, concurența determină întreprinderile să facă tot ce pot pentru a-l evita sau surmonta. Producătorii încearcă să obțină randamente crescătoare, cel puțin în anumite perioade, dispunînd momentan de monopolul unui produs nou sau reali-zînd randamente de substituție. Pe de altă parte, importanța costurilor fixe și strategiile disuasive ale firmelor prezente pe piață pot limita conte stabilitatea acesteia. Iată deci că procesul concurențial poate antrena, el însuși, limite ale concurenței (!...). De asemenea, chiar în absența reglementărilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
comportamentului viitor al altor actori economici. Astfel, cînd semnează un contract de muncă, un șef de întreprindere nu știe dacă salariatul va da tot ce poate. Pentru a atinge acest scop e necesar, în general, să fie stimulat: prime de randament, posibilități de evoluție în carieră, salariu ridicat etc. Bineînțeles că aceasta se va întîmpla numai în situații în care supravegherea salariatului lasă de dorit. Dacă loialitatea sa poate fi testată în orice moment, atunci ne aflăm într-o situație de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
evoluează în numele eficienței globale și individuale și diferențierea tarifelor poate fi la originea unor transferuri mai pertinente. La aceste două mutații majore trebuie să adăugăm o a treia: noua economie a rețelelor, ce ne arată că și în cazul unor randamente crescătoare, monopolul nu este neapărat forma cea mai eficientă de producție. Cu economia rețelelor, reieșită din lucrările lui Katz, Shapiro, Farrel și Saloner (între alții) descoperim cum putem, în același timp, ține seama de carențele pieței și dori să fie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
un avans al analizelor economiei industriale, care a permis reînnoirea abordărilor tradiționale în termeni de monopol natural. Dacă acest concept era valid în domeniul energiei, transporturilor sau telecomunicațiilor, era deoarece este vorba despre economii de rețea. Și grație efectelor externe, randamentele pot crește. Mai precis, există două tipuri de efecte externe ce pot fi distinse: efectele externe legate de cerere, în sensul că atît timp cît vom rămîne sub pragul de saturație al rețelei, crește numărul de utilizatori interesați. Astfel, cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de o altă configurație, chiar dacă cele două rețele sunt conectate. În aceeași ordine de idei, a voiaja în tren înseamnă a utiliza infrastructura, dar și a utiliza un vagon, servicii de rezervare, restaurare etc. Or, dacă efectele externe și deci randamentele crescătoare presupun o interconexiune generalizată a infrastructurilor și, în consecință, un operator central, dacă nu chiar unic, nu este deloc sigur că celelalte activități legate de transportul feroviar trebuie realizate de entitatea care controlează infrastructura. Aceasta e, vom vedea, teza
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
populația se va răspîndi într-o manieră omogenă pe un teritoriu dat, datorită faptului că autoritățile locale își aliniază toată fiscalitatea la nivelul cel mai atrăgător. Așa cum concurența de pe o piață poate conduce la o concentrare a ofertelor dacă există randamente crescătoare, la fel inegala situație economică a colectivităților locale riscă să conducă la o polarizare geografică. Populația se va concentra în zonele unde locurile de muncă sunt mai numeroase, costurile de transport mai scăzute și fiscalitatea repartizată pe o masă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
locale riscă să conducă la o polarizare geografică. Populația se va concentra în zonele unde locurile de muncă sunt mai numeroase, costurile de transport mai scăzute și fiscalitatea repartizată pe o masă mai importantă de contribuabili. Masificarea fiind la originea randamentelor crescătoare, riscul este concentrarea întregii populații într-o singură zonă și "deșertificarea" altor zone. Bineînțeles, aceasta e o situație extremă fondată pe ideea că mobilitatea populației este perfectă și că nici un element de rigiditate nu limitează raționamentul pur utilitarist al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]