643 matches
-
Sară N. Dan, în Adevărul, 2006 Cenaclul literar Muză, Sară N. Dan, în Adevărul, 2009 Revista Muză - o nouă apariție, Dorin Ocneriu, în Jurnal arădean, 2009 Mulțumiri, Domnica Florescu, în Birchiș, schița monografica, Ed. Mirador, 2009 Culegere text, Rapsozi și rapsodii măcene, Florica R. Cândea, Elenă Feher, Carol Feher, Ed. Caractere, 2009 Pe urmele Cireșarilor, în Universul cărții, Ăn I, nr. 1, p. 36, 2009 Pe urmele Cireșarilor, Vasile Dan, în rev. Arca, nr. 7-8-9, 2009 În căutarea jocului sfârșit, Vasile
CARINA ANCA IENĂȘEL de CARINA ANCA IENĂȘEL în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373540_a_374869]
-
mare suflet nu se mai află printre noi, am obținut Marele Premiu și Trofeul Festivalului. A fost începutul unui drum artistic frumos, dar spinos, spre conturarea unei cariere ce s-a concretizat în angajarea mea ca solist profesionist la Ansamblul „Rapsodia Călimanilor” din Toplița, județul Harghita. Ne aflăm acum la o intersecție de drumuri. Ce punct cardinal ai țintit în acest moment, fiind deja la răspântia unor perspective de destin? M-am alăturat Ansamblului „Ciprian Porumbescu” din Suceava și am colaborat
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
ale altor posturi de televiziune. Fără teama de a greși, cred că aparițiile la televiziune premerg unor înregistrări de succes... Se poate spune astfel, întrucâtva justificat de faptul că primele mele înregistrări le-am realizat în studiourile Televiziunii Române, alături de orchestra „Rapsodia Călimanilor” din Toplița realizator fiind Gheorghe Palcu. Repertoriul meu s-a completat ulterior cu melodii noi cuprinse pe nenumărate albume colective. După televiziune, radioul! Există o determinare între ele? Care sunt demersurile acestei alegeri? Ce efectuezi concret în radio, cu
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
au lovit valurile de acest promotoriu al spiritualității românești de la dorul de țara profundă a lui Eminescu,Blaga, Bernea, Cioran, Eliade, Nechita Stănescu,pînă la dorul de cerul înalt al Coloanei Infinitului sau dorul de rădăcina sonoră a țării din Rapsodia Română, a lui Enescu. Multe alte ipostaze ale prezenței dorului între marile teme ale artei pot fi citate pentru a sugera intensitatea și perenitatea ei în cultura noastră. Să îți asumi această temță în mod explicit este un privilegiu și
ALEXANDRU UIUIU DESPRE VALER COVRIG CUDREC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371313_a_372642]
-
Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Tăcerea ta îmi spune multe Și sentimentele-mi șoptesc, Sufletu-mi știe să le-asculte Când doar de dragoste-mi vorbesc. Tăcerea ta-i o rapsodie Duioasă, lină, suavă, Tăcerea ta-i o poezie Și două suflete leagă. Tăcerea ta mă înfioară Când trist și rece mă privești. Atunci, pe strune de vioară, Inima-mi plânge, mă rănești... Tăcerea ta mă-nnebunește, De câte ori tu mi-o
TĂCEREA DIN SUFLET de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371849_a_373178]
-
Ardealului. Dacă vremurile s-ar fi potrivit, Alecsandri l-ar fi prins în balade, Nicolae Grigorescu l-ar fi zugrăvit pe frescele Agapiei iar George Enescu ar fi așezat vioara pe un spătar și l-ar fi ascultat pentru înveșmântarea Rapsodiei Române cu muzică folclorică pur românească, de la rădăcina ei. Pe cât de sus suie Carpații țara, cu cel mai înalt vârf al lor din Bucegi, pe atât glasul lui Nicolae Furdui Iancu îi lasă în urmă. De aceea, țara se continuă
NICOLAE FURDUI IANCU. ŢARA, PRELUNGITĂ LA CER de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347835_a_349164]
-
de ziar, să dea măreția cuvenită evenimentului și dacă cineva nu a fost participant al acestuia, prin rândurile sale, să-l facă părtaș al acestei bucurii autumnale. Ajunsă în raionul florilor și-l aminti pe George Topârceanu cu poezia lui Rapsodii de toamnă. Florile-n grădini s-agită. Peste straturi, dalia, Ca o doamnă din elită Își îndreaptă talia. Trei petunii subțirele, Farmec dând regretelor, Stau de vorbă între ele: “Ce ne facem, fetelor?”... Era o mare iubitoare a frumuseții florilor
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347802_a_349131]
-
plus fiecare biserică organiza săptămânal câte o serată culturală. Pe rând. Era o adevărată întrecere între biserici care de care să aibă o serată mai bogată din punct de vedere cultural atrăgând astfel mai mulți participanți. Am avut surpriza ascultării rapsodiilor române ale lui George Enescu cântate de un mare violonist al vremii și acompaniate la orgă. Ceva minunat, de nedescris. Bineînțeles că la aceste serate participa tot satul indiferent de Dumnezeul Evanghelic sau Catolic la care se închinau. Și încă
ÎNVIEREA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347860_a_349189]
-
religioase. Pune mâna, sigur de data asta, pe o carte mov-albastră, mă întreabă dacă am citit-o, îi spun că are titlu pueril, „nu-i nimic”, zice și o cumpără, apoi intrăm în două-trei restaurante, la Melody, la vărzărie, la rapsodia pare hotărât să rămânem. Alege o masă mai retrasă (lângă WC), apoi scoate din servietă o orhidee înghețată, cu ambalajul aburit și o pune în dreptul meu. Gest frumos, dacă doar câteva secunde mai înainte, n-aș fi observat verigheta. Are
NOSTALGII DE IARNĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347342_a_348671]
-
vedeți mai bine. Mă duc la cealaltă librărie. La locul știut, nu e nicio carte albastră. Intru la Melody, nu suntem la masa unde am primit prima scrisoare, unde am avut o mână mai caldă și alta mai rece, iar Rapsodia nu mai este de mult. Ce-i cu toate astea? Ce-ți poate face cineva dacă nu mai iubești? Unde suntem? Ne-am pierdut sau ne-am uitat? Sincer, mi-e totuna. I s-o mai fi întâmplat cuiva să
NOSTALGII DE IARNĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347342_a_348671]
-
balada cea tărăgănata, Iubesc Miorița cea mult cântată, Iubesc sârbă, hora și chiar perinița, Iubesc și pe neica Bădița, Iubesc pe Eminescu cu Luceafărul sau, Iubesc pe Creangă și pupăza să, Iubesc pe Coșbuc alături de Mama, Iubesc pe Enescu cu rapsodia să, Iubesc pe Brâncuși și opera să, Iubesc pe Arghezi și Zdreanța al lui, Iubesc... Iubesc tot ce înseamnă artă, muzica și viața. Iubesc marea și vântul, Iubesc munții și cantul, Iubesc câmpia cu grânele ei, Iubesc pictură, sculptură și
IUBESC... DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376430_a_377759]
-
de ziar, să dea măreția cuvenită evenimentului și dacă cineva nu a fost participant al acestuia, prin rândurile sale, să-l facă părtaș al acestei bucurii autumnale. Ajunsă în raionul florilor și-l aminti pe George Topârceanu cu poezia lui Rapsodii de toamnă. Florile-n grădini s-agită. Peste straturi, dalia, Ca o doamnă din elită Își îndreaptă talia. Trei petunii subțirele, Farmec dând regretelor, Stau de vorbă între ele: “Ce ne facem, fetelor?”... Era o mare iubitoare a frumuseții florilor
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
câmpia, Unde plânge bucuria Si începe omenia - Acolo este România! Unde-n freamăte de frunze Horesc fluiere de os, Unde-n zid se-aude încă Plâns de leagăn, cânt duios, Unde doarme-n tihnă glia, Unde rodește hărnicia Și răsună Rapsodia - Acolo este România! Unde-albastru intră-n mare În zbucium de albatros, Și ecouri duc în soare Cântecul păcii sfios, Unde arde-n maci câmpia, Unde brațul sapă via Și așteaptă veșnicia - Acolo este România! Referință Bibliografică: Acolo este România / Elisabeta
ACOLO ESTE ROMÂNIA de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372122_a_373451]
-
Acasa > Strofe > Atasament > UMBRE DE SINGURĂTATE Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Trec prin mine umbre de singurătate, Din apuse clipe-mi cântă rapsodii, Repertoriu-alintă, cu seninătate, Pașii mei noptatici printre poezii. Mai ascult o liră, chiar imaginară, Ce-mi aprinde veghea c-un fior ciudat. Din mormânt, iubirea ta incendiară Cerne-a sa cenușă sumbru, vinovat. Pe nisip fierbinte, tălpile-mi sunt rană
UMBRE DE SINGURĂTATE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376201_a_377530]
-
cusut, din pânză, fir și minune! De fapt, Steliana Sima, născută la 6 ianuarie 1965, la Cilieni, Olt, subcomisar de poliție, se numește Cuța Florea Sima. A activat, între 1983-1987 ca interpretă de muzică populară din zona Romanați, la Ansamblului „Rapsodia Oltului” din Slatina și la Ansamblul „Plaiurile Oltului”, pentru ca din 2009 să preia conducerea Ansamblului Artistic „Ciocârlia” al M.A.I.. Cântecul popular a răpit-o, căci și ea a fost câteodată răpită, încă din școala generală. Din anul 1983, începe
STELIANA SIMA. VÂRSTA ARTIŞTILOR FRUMOŞI NU ARE ANI! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379699_a_381028]
-
preia conducerea Ansamblului Artistic „Ciocârlia” al M.A.I.. Cântecul popular a răpit-o, căci și ea a fost câteodată răpită, încă din școala generală. Din anul 1983, începe să participe la concursuri și aceasta-i calea care o conduce la „Rapsodia Oltului”, precum și la Ansamblul „Plaiurile Oltului”, iar întâlnirea cu ciocârlia muzicii folclorice românești, Maria Ciobanu îi va deschide neșovăit ușa la Ansamblul „Ciocărlia”, ca solistă vocală. În anul 2006 a absolvit Facultatea de Muzică a Universității „Spiru Haret”, și i
STELIANA SIMA. VÂRSTA ARTIŞTILOR FRUMOŞI NU ARE ANI! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379699_a_381028]
-
cu aceste imperfecțiuni iese arta mea”. Oamenii de artă și operele lor sunt un bun prilej de reflecție: “Brâncuși! Chiar și numele lui singur, pronunțat cu fermitate, sună ca șuierul daltei care mușcă din piatră. EI a compus o întreagă Rapsodie română, solidă și compactă, numai din stâncile și arborii munților Carpați”; “Ion Creangă rămâne în continuare enciclopedia populară și lingvistică a poporului român”; și alte asemenea. Eminescu, Shakespeare, Artur Rimbaud, Victor Hugo, Nicolae Iorga, Mihail Sadoveanu, Bernard Shaw, Lev Tostoi
AFORISMELE LUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374680_a_376009]
-
ceva...MIGDALE AMARE. MI-A RĂSĂRIT ÎN SUFLET DORUL Că într-o NOAPTE DE AUGUST, Ea,VECINA mea , ÎN DRUM, ȘOAPTE ...O NOAPTE ...mi-a spus! CLIPE DE ZBUCIUM au urmat, SOMNUL nu mă împresoară, Și ascult TOAMNA ÎN PARC, RAPSODII DE...PRIMĂVARĂ. CÂȚI CA VOI mă înțeleg? Astea nu-s decât BLESTEME! O RIPOSTĂ la FURTUNĂ, Și-au ieșit niște...CATRENE. Fiindcă n-am făcut PREFAȚĂ, Am să scriu un...EPILOG. CĂLIMARA este...goală N-am cu ce...însă, vă
GEORGE TOPÂRCEANU de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374213_a_375542]
-
Ce caută, pe această scenă improvizată, marele Menuhin, felicitat cu insolența băgăcioasă a prezidentului ce vine din tagma celor care l-au surghiunit pe Enescu? Ce frumos ar fi sunat, iarăși, sferele muzicii nobile în Ateneul Român, întrupat în nepieritoarele Rapsodii! Ce caută Enescu în... Casa Poporului? Dureroasa întrebare își găsește tristul răspuns doar în portretul-emblemă, semnat de Corneliu Baba și cocoțat de noii mandarini criptocomuniști pe fundalul stigmatizatei săli: rictusul blasfemiator care se învecinează perfect cu fața-blestem a geniului enescian
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
admirația pentru frumos, speranța de a trăi, dragostea față de viață, dar și sufletul pustiit, singuratic și trist. Natura primăvara renaște la viață, trezește bucuria, optimismul și speranța. Textele lirice propuse pentru învățare sunt: Primăvara și Oaspeții primăverii de George Topîrceanu; Rapsodii de primăvară de Vasile Alecsandri; Vestitorii primăverii de George Coșbuc. În aceste poezii nelipsite sunt păsările călătoare care se bucură de regăsirea cuiburilor, a oamenilor și a locurilor dragi. „Stol bălai De îngerași Cu alai De toporași. Primăvară cui le
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
primăverii de George Coșbuc. În aceste poezii nelipsite sunt păsările călătoare care se bucură de regăsirea cuiburilor, a oamenilor și a locurilor dragi. „Stol bălai De îngerași Cu alai De toporași. Primăvară cui le dai? Primăvară cui le lași?...” (GeorgeTopîrceanu, Rapsodii de primăvară) „A trecut iarna geroasă, Câmpul iată-l înverzit Rândunica cea voioasă La noi iarăși a sosit.” (Vasile Alecsandri, Primăvara) „Și-acum veniți cu drag în țară! Voi revedeți câmpia iar, Și cuiburile voastre-n crâng... Cu voi vin
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
obiectelor pentru a-și exprima sentimentele, iar elevii învață intuitiv valoarea artistică a epitetelor. Fără a defini epitetul, elevii remarcă însușirile deosebite exprimate prin adjective sau adverbe: Ce te legeni... de M. Eminescu: „Și mă lasă pustiit, Veștejit și amorțit...” Rapsodii de primăvară de George Topîrceanu: „Și, prin crângul adormit...” „Stol bălai...”, „nor sihastru...”, „cerul albastru...” Acceleratul de George Topîrceanu: „Peste fagi cu vârfuri sure A căzut amurgul rece Înserarea mută trece...” „Păsările ciufulite, Alarmate Și-ngrozite...” Epitetele se întâlnesc atât
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
spre înțelegerea comparației, o altă figură de stil des întâlnită în textul literar. Identifică asemănările dintre diferite obiecte sau ființe: „Albe tulpane Fâlfâie-n soare Ies gospodinele Iuți ca albinele... Cerul e-albastru Ca o petală De miozot...” (George Topîrceanu, Rapsodii de primăvară) „Doamna gerului, bătrână, S-a sculat de la pământ Și-nălțând spre cer o mână, Ca o cumpănă uscată de fântână.” (Otilia Cazimir, Baba Iarna intră-n sat) „Gură fac ca roata morii; Și de-a valma se pornesc
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
cu codrul: „Codrule, codruțule, Ce mai faci, drăguțule, Că de când nu ne-am văzut Multă vreme au trecut... Ia, eu fac ce fac de mult, Iarna, viscolul ascult, Crengile-mi rupându-le Apele-astupându-le Troienind cărările Și gonind cântările...” În poezia Rapsodii de primăvară poetul atribuie însușiri omenești anotimpului de primăvară: „adună”, „risipește”, „a trecut”: „Sus, prin crângul adormit, A trecut în taină mare De cu noapte, risipind Șiruri de mărgăritare...” În poezia Acceleratul poetul prezintă un dialog imaginar între păsările din
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
Doar un pui de pițigoi... Ce să fie? Nu-i nimic. A trecut acceleratul.” (versuri scrise de George Topârceanu) Pentru verificarea însușirii noțiunilor despre personificare, cer elevilor să dea exemple de versuri din poezii unde sunt atribuite însușiri omenești necuvântătoarelor: Rapsodii de primăvară de George Topîrceanu; Ce te legeni... de Mihai Eminescu; Iarna pe uliță de George Coșbuc. O altă figură de stil întâlnită în poeziile de la clasele mici este repetiția, cu rol de a concretiza, a accentua ceea ce poetul consideră
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]