27,753 matches
-
unor finanțiști de marcă", România liberă = RL 1367, 1994, 1; "M.N. - idolul femeilor finanțiste?", RL 1993, 3), știrist ("știrista Pro TV", VIP 8, 2003, 1) - nu au fost încă înregistrate de dicționarele noastre generale (ale căror actualizări sînt oricum extrem de rare). În româna actuală sufixul -ist este bine reprezentat nu doar în zona mai inovatoare a limbii culte, ori în limbajele tehnice, ci și în registrul familiar și chiar în argou. Dicționarele recente de argou întregistrează termeni ca blatist, plopist, panacotist
De la drujbist la chatist by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11677_a_13002]
-
a lui Gabriel Ștrempel, director general al Bibliotecii Academiei Române, despre tribulațiile manuscriselor eminesciene și despre încercările anterioare de facsimilare. Un plan editorial al Academiei Române privitor la volumele următoare este descris de Gabriela Dumitrescu, redactoare principală a cărții, șef serviciu manuscrise-carte rară la Biblioteca Academiei Române. Volumul se încheie cu o explicație tehnică a lui Mircia Dumitrescu, artistul plastic care a realizat viziunea grafică și coperta cărții. Mai sunt de menționat și alte date tehnice. Redactorul coordonator al volumului este Marcel Popa, directorul
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
și doi dintre membrii familiei Caracci: Ludovico și Agostino. Dintre operele școlii române merită semnalate două studii de Pietro da Cortona, un peisaj de Gaspard Dughet și un grup de trei desene de Pier Francesco Molă, un artist de o rară prospețime în desene (după cum o demonstrează studiul pentru Agar și Ismail în deșert), asemănătoare poate doar celei din peisajele lui Guercino, prezent în expoziție cu un studiu de arbore. între operele de proveniență napolitana, alături de tipice compoziții de Luca Giordano
La Palatul Pitti Colecția de desene a lui George Oprescu by Ioana Măgureanu () [Corola-journal/Journalistic/11683_a_13008]
-
27, nu sunt exploatate de S Putem regăsi căldura și fervoarea personală în pasajele exprimând urmarea lui Dumnezeu și primirea Lui în suflet, în special acolo unde Sfântul Ignatie aplică acești termeni propriei persoane 28. Totuși, cazurile precizate anterior sunt rare. În majoritatea cazurilor, destinatarii scrisorilor sunt numiți următori ai lui Dumnezeu, și nu autorul însuși. Efesenii sunt astfel de următori 29, pentru că demonstrează dragoste în trimiterea unei delegații conduse de episcopul Onisim care să-l întâmpine pe Sfântul Ignatie la
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
densitatea impresiilor subiective, dramatismul stărilor-limită, perspectiva inocentului confruntat cu spaima morții. Sensibilitatea morală ultragiată ca problemă esențială a omului îl apropie pe Vladimir Beșleagă, în stilul psihologic al prozei sale, de Augustin Buzura. Vladimir Beșleagă are, în Zbor frânt, o rară capacitate artistică de a sugera stările de conștiință prin imagini recurente (lăstunii în zbor amenințător, apa învolburată a Nistrului, orizontul aprins, sângeriu). Nimeni în literatura basarabeană nu are fraza arborescentă a lui Vladimir Beșleagă, o frază cu numeroase ramificații, interogativă
Vârful ierarhiei în proza basarabeană by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11698_a_13023]
-
savante. Era un frumos spectacol de carnaval pe care țarina îl oferea poporului său pentru a sărbători căsătoria unuia dintre cei mai buni bufoni ai ei. Nu era nimeni care să nu-i fie recunoscător, deoarece prilejurile de distracție erau rare în capitală. Pentru a fi sigură de succesul acțiunii sale, țarina urma cortegiul într-o trăsură descoperită, în timp ce Buhren, călare pe un cal alb cu hamuri de piele roșie, zburda alături de ea. La trecerea lor, râsetele se preschimbau într-un
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
lasă impresia că rațiunea și nu sentimentele se află la temelia argumentației sale. După cum nu are nici urâta caracteristică de a cerși compasiune față de Germania, cum obișnuiau odinioară s-o facă ziarele pretins filogermane. Iar, în plus, se numără printre rarele ziare care au curajul de a nu fi necondiționat filofranceze. în problema evreiască ŤCalendarulť acționează cu toate metodele unui jurnalism experimentat, de la subtilă ironie la violente amenințări. Colectivul redacțional este de foarte bună calitate și luat în serios de toți
În arhive diplomatice germane Nichifor Crainic by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11678_a_13003]
-
flagrante de necunoaștere a unei mari personalități a culturii universale. Pe de altă parte, neglijența cercurilor cultivate este cu atît mai gravă, cu cît " grandoarea" lui Eminescu nu este diminuată , nici chiar atunci cînd traducerile sînt mediocre. Este unul din rarii poeți care merită a fi numit profet - stîlp al existenței și persistenței unui popor. Opera unui Vate este sublimarea unei întregi istorii și culturi; cu trecutul și viitorul care se concentrează în momentul prezent. Egalat, în acest sens, doar de
Cu Isabel Molina despre Eminescu by Marina Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/11685_a_13010]
-
nici mijloacele să se ocupe serios de afacerile generale. Nu putem face o problemă fără concentrare; putem cere oare mulțimii să rezolve fără concentrare probleme atât de grele? Formarea politicei profesionale a dat naștere la cele mai josnice pasiuni și rari sunt acei cari au răspuns prin desinteresare și sentimente nobile chemării ce li se adresa. Morala societății e garantată de coduri cari pedepsesc omorul, furtul și înșelăciunea. N-ar trebui oare să se condamne astfel și rapacitatea colectivă? De ce n-
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
dar tocmai prin asta e și înșelătoare: "vai de cei care s-au aritmetizat la un nivel scăzut, feștelindu-și algebrica tinerețe" (p. 35). Din conversația cu Alexandru Iftodie, autorul jurnalului desprinde trei condiții ale reușitei: adoptarea unei specializări mai rare, încrederea în sine și călirea caracterului în biruințe și înfrângeri. Dezvăluie însemnări ale sale, rezumă scrisori din 1929, toate aceste investigații fiind făcute pentru a arăta "slăbiciunea inerentă firii" lui Alexandru Iftodie. E din ce în ce mai clar că e o figură de
N. Steinhardt îndrăgostit by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11724_a_13049]
-
a fost distins, în anul 2003 cu Premiul Pulitzer. În prezent, Eugenides trăiește în Berlin, împreună cu soția și fiica sa. Middlesex este, înainte de toate, povestea unui hermafrodit american. Naratorul și protagonistul romanului, Cal(liope) Stephanides, suferă de o anomalie genetică rară, denumită sindromul deficitului de 5-alfa-reductază, care apare în special în comunitățile izolate. În buna tradiție a Greciei antice, soarta i-a fost hotărîtă pe muntele Olimp, însă nu de către zei, ci de o serie de mariaje incestuoase. Urmărirea prin timp
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
auzite conversațiile. Vanov se apropie de o masă centrală unde ședea o siluetă masivă cu un șervet imens acoperindu-i capul. Pânza, țesută dens dintr-un fir de bumbac egiptean special, era livrată din partea casei pentru a păstra aromele delicateselor rare și scumpe servite pe platouri mari de porțelan alb. Vanov se așeză amuzat în fața lui Melmont. - Ai început fără mine? N-am întârziat așa de mult, amice. Melmont, aflat în comuniune cu prețioasele-i trufe, nu-și scoase capul de sub
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
mai multora, ei rămânând totuși puțini, ei fiind aleșii) se coace mai întâi o mică, o meschină viziune (dinspre ei văzut - o ofertă "genială") ce este apoi împrăștiată forțos peste lume, cu puterea aceea de nestăvilit a minții luminate și rare, de se trezesc oamenii că sunt vizitați de nevoi și cu cerere încep să ceară. Și se pune treaba pe roate: pseudo-elita adună roadele firești și deci obligatorii ale efortului ei "creator", răsplata atât de așteptată - bănuțu' suveran, iar contribuabilii
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]
-
dar nici fonduri nu sunt. Unde voiajează ele? Deschizi ziarul, te lămurești: le-au înghițit contractele. Un minister cumpără mături, cu toate formele în regulă, dar foarte deosebite de acelea din debaraua dumitale, id est confecționate dintr-o plantă extrem de rară și protejată, mături având cozi din pin suedez și sforicele din SudAfrika. Inegalabile, ministerul în cauză a achiziționat întreg stocul, la prețul de zece milioane bucata. O sfântă mânie îți urcă tensiunea; poimâine, deschizând același favorit ziar vei lua cunoștință
Nervi de primăvară by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11806_a_13131]
-
Liana Tugearu Printre cărțile despre dans recent tipărite, și oricum rare, este și cea a lui Antonio Pita Cárdenes, Gelu Barbu - Ritmul sentimentelor, apărută inițial în anul 2002, în limba spaniolă și tipărită la noi în 2004, în traducerea lui Ioan I. Gostian și cu un cald Cuvânt înainte semnat de
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
părut "oblic" (adică indirect). E tratat prin intermediul metaforelor, firește, dar e totodată foarte explicit, permează până și compoziția cadrelor. Totuși, din punctul de vedere al cinematografiei, filmul nu se poate numi ortodox. Procedeele tradiționale se îmbină cu cele inventive, destul de rare în vremea în care filma regizorul. Panoramează des (camera se mișcă orizontal, de obicei de la stânga la dreapta), folosește unghiurile înalte (o aluzie la un Creator care stă și privește cu mâinile în sân, indiferent la cruzimea de pe pământ?) și
Festin pe VHS/DVD by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11821_a_13146]
-
deopotrivă adăpost și libertate a privirii. Căci valea care ocrotește este înconjurată de dealuri ce pot fi ușor escaladate." Alternanța, aparent paradoxală, se întâlnește la cei mai mari scriitori analizați în volumul Spațiul în literatură, carte cuceritoare, scrisă cu un rar talent, despre care Gabriel Dimisianu, în concisul său cuvânt înainte la actuala ediție, spune pe bună dreptate că reprezintă ,o extraordinară reconstituire de universuri literare."
Informații false și false informații by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12868_a_14193]
-
o bătaie adevărată. Din mediul penitencitar ăl menționează cu satisfacție pe un bun amic, Radu A. Sterescu, un om simpatic, cam zăpăcit, dar amuzant, cunoscut ca anticar, care a avut bunăvoința a-i procura și subsemnatului o serie de cărți rare, la finele anului 1954, între altele un exemplar virgin din Istoria literaturii române de la origini pănă în prezent a lui G. Călinescu... Dar viața zbuciumată de care a avut parte Alexandru Paleologu ia, totuși, o întorsătură favorabilă după 1964, cănd
Glose la ALEXANDRU PALEOLOGU (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12874_a_14199]
-
așe!, am exclamat ca un ardelean uimit că tocmai căzuse de pe acoperiș într-o tufă de urzici. Cine mă pusese să-l provoc? Adevărul că nu-l credeam în stare de asemenea înălțări filozofico-literare, deși când are sclipiri de inteligență - rare, e drept - vorbește despre Kierkegaard ca despre un fost coleg de gimnaziu cu care fuma “Carpați” fără filtru după colț, sau avându-l co-telespectator la Big Brother. Dar numai după miezul nopții când nevastă-sa zâmbea în somn visând, probabil
Existențialism kierkegaardian by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12940_a_14265]
-
ca pe un act de identitate. Nu e întâmplător că ziarele și revistele exilului afișau simplu, direct, tocmai ceea ce apărau sau încercau să salveze. „Românul” (1951-1963) era ziarul românilor liberi de la New York. „România” (1956-1971), cu apariție lunară sau chiar mai rară, apărea tot acolo. Cu același titlu, apăruse o publicație și la Roma (în 1954-1957). Și mai devreme, tot la Roma, apăruse pentru scurt timp (1949-1950), „Țara”, ca „tribună a românilor liberi”. „România muncitoare” (1952-1961) apărea la Paris ca „revistă socială
Rezistența prin cultură, în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12981_a_14306]
-
modernă, excepție constituind-o deschizătorul de ciclu, Cervantes, abordat cu Don Quijote - deci cu o poză. La finele volumului, două studii tematice, Spiritul mediteranean și Poezie și plastică întregesc un autentic curs de poezie, pe epoci și meridiane, cu câte o rară, dar generoasă trimitere, aici, la liricii conaționali: “Ne-ar fi interesat influența artei plastice populare asupra liricii noastre de azi - dubla influență a iconografiei bizantine și țărănești la un Crainic, la un Voiculescu, la un Blaga, la un Adrian Maniu
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
rusul Valerii Briusov. Un mistic fără credință, ajungând, prin suferință și umilință la Dumnezeu, Les fleures du Mal impunându-se ca o carte esențial catolică, și, specifică Ion Pillat - mai mult decât creștină! Într-o strânsă expunere asupra simbolismului, o rară notă de trimitere la autor: “Această atmosferă cultică a poeziei, acest aparat literar devenit un ritual și un sacerdoțiu, am apucat-o pe la 1911-1912, în cenaclul lui Alexandru Macedonski, unde oficiam și eu cu entuziasmul și fervoarea celor 20 de
Ion Pillat ex cathedra (II) by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13049_a_14374]
-
jur) Dar ce? - ei unde au plecat cu toții? Minoră stirpe, ce m-ai prins în fapt! S-au înălțat la cer cu prada, hoții; De-aceea-au stat la groapă, pentru rapt! Mi-au smuls o mare, unică comoară: Înaltul suflet, garanție rară, Viclean mi-l șterpeliră. Și să rabd? Dar cui mă pot eu plînge-acum? Și cine Să-mi mai refacă dreptul care-a fost? Te-au înșelat la bătrînețe bine, Și-ai meritat că-ți merge-atît de prost. Prea rușinos s-
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
doisprezece. Era oare Barbara frumoasă? Dădea exact impresia opusă: aveai sentimentul că fusese frumoasă pînă mai ieri. Iar asta era perfect adevărat. Urîtă în copilărie, acceptabilă la vremea măritișului, frumoasă ieri, încîntătoare astăzi. Barbara Stevens era una din acele ființe rare pe care esența profundă a naturii lor le face apte de toate transformările, de toate întineririle cu care institutele de frumusețe ademenesc atît de îndrăzneț: înzestrată cu un simț înnăscut al mimetismului, chipul ei putea reproduce cu o tulburătoare precizie
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
comunității. Prin grila teoriei hasidinilor, memoria colectivă ca și identitatea religioasă se cuvine a fi consemnate „nu prin Înscrisuri sau alte hrisoave pieritoare, ci prin povești și oralitate, considerând că În lume nu există texte, există doar cititori”. Cu o rară Îndârjire, adepții hasidini refuzau preamărirea și fariseismul, refugiindu-se În smerenie și anonimat. Ei insistau : „Dacă vrei să trăiești mai mult, caută să nu ajungi vestit (...), să nu notezi nimic, ci doar să asculți, să nu rămâi În lenevia lecturii
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]