1,534 matches
-
un ridicat nivel de pregătire , ce le conferea reale calități de predare și evaluare. Se spune că o discuție cu un om inteligent este o plăcere. O activitate de formare desfășurată cu astfel de oameni este însă deosebită și o raritate în ziua de astăzi. . Cursul “Multimedia Führerschein“ desfășurat la “Goethe“ Institut München oferă un cadru elevat, într-o atmosferă dominată de profesori cu grad înalt de inteligență, cu pregătire superioară, de pe toate continentele lumii, mânați de aceeași dorință, de a
O BURSĂ “GOETHE“ INSTITUT MŰNCHEN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384468_a_385797]
-
laturile pieței. În partea vestică, la intersecția cu strada Clinicilor, se află Biblioteca Centrală Universitară, construită între anii 1906-1908. Ea este una dintre cele mai vechi și mai importante biblioteci universitare din România, cuprinzând colecții valoroase, incunabule medievale și numeroase rarități bibliofile. Cele 55 de săli de lectură ale bibliotecii, au o capacitate de 2.100 locuri, destinate cititorilor. Aceste locuri se află atât în sediul central, cât și în filiale sale. Pe latura nordică - între străzile Petru Maior și Gheorghe
PIAŢA LUCIAN BLAGA de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382307_a_383636]
-
armata română. Oare cum capătă copilul patriotismul? Doar tatăl nu spune copilului povești precum nu o mai fac nici mamele de astăzi preocupate exclusiv de „fabricarea” banilor ca odrasla să trăiască mai bine. De aceea trăim între monștri, oameni devenind rarități. Referință Bibliografică: Mamă, sfântă mamă! / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1509, Anul V, 17 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Emil Wagner : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
MAMĂ, SFÂNTĂ MAMĂ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382419_a_383748]
-
acum, după două mii de ani, sunt peste patruzeci de hoteluri pentru pelerinii creștini din toată lumea, ce vin să se roage pentru a doua venire a lui Isus ce a propovăduit pacea și iubirea, dar care au fost și au rămas rarități pe acest pământ. Multe, foarte multe, s-au schimbat în lume în ultimile două mii de ani dar cei patru călăreți apocaliptici, priviți în picturile lui Albrecht Durer, Victor Vasnetsov și ale altor mulți artiști, au rămas numai simbolurile rele, maligne
APOCALIPTICII CAVALERI POSTDECEMBRIŞTI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382516_a_383845]
-
demonstrat și de nenumăratele citări în lucrări de mare prestigiu din străinătate; - Șantierul Poiana Cireșului a oferit circa 70 % din toate obiectele de artă și podoabă paleolitice descoperite până acum pe teritoriul României; descoperirea acestor categorii de obiecte este o raritate în Paleolitic, iar în România doar în acest șantier s-a descoperit cu adevărat o colecție impresionantă (acest lucru este descris în cererea de finațare). - În anul 2015 aici a fost descoperită singura statuetă gravetiană de tip Venus din sud-estul
Arheologii români aruncă în aer Comisia Națională de Arheologie. E incredibil ce se petrece! [Corola-blog/BlogPost/92427_a_93719]
-
șansa să mă prezint așa de mândră peste tot. Până la urmă i-au dat Cezarului dreptate și UNESCO m-a declarat în 1993, cu tot cu gene și sprâncene, de la un capăt la altul, rezervă a Biosferei. Așa ceva de anvergură e mare raritate! Dar zău că e pe meritate, pentru că nicăieri altundeva nu se vede cu ochiul liber cum apare viața pe pământ ca la mine. În pași mititei-mititei, plecând de la un strat fierbinte de lavă, arid și practic aseptic, fără influență din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92957_a_94249]
-
au sărăcit țara, în așa fel încît, pînă și compania națională de drumuri face deszăpezirea, iarnă de iarnă, cu utilaje rusești, de pe vremea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Frezele se defectează în permanență, mecanicii improvizează reparațiile, pentru că piesele de schimb sînt adevărate rarități! De mai bine de șaizeci de ani, bătrâna „Zill” deszăpezește drumurile Țării. Freza funcționează cu două motoare și cu șase baterii, cît pentru trei camioane, consumul de combustibil și ulei fiind pe măsură. Mai exact, în rezervor intră o tonă
Frezele lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi „preafericitul” Hollande [Corola-blog/BlogPost/92993_a_94285]
-
internaționale de muzică (Franța, Germania, Israel, Cuba, Mongolia, Iugoslavia, Japonia). De asemenea, doamna Margareta Pâslaru a mai donat muzeului o serie de accesorii vestimentare, mai multe afișe ale unor spectacole de teatru, film și muzică din anii `60 - `70 (adevărate rarități în ziua de astăzi), precum și o sculptură din bronz, executată de marele sculptor Ion Dimitriu-Bârlad (bunicul matern al Margaretei Pâslaru). Muzeul a primit, cu titlu de împrumut, de la doamna Cătălina Opaschi, o frumoasă colecție de accesorii vestimentare, datând din prima
„HAINA ÎL FACE PE OM” – EXPOZIȚIA PRIETENILOR MUZEULUI [Corola-blog/BlogPost/93393_a_94685]
-
Sparanghelul este un nou intrat pe lista preferințelor de consum din fosta lume comunistă, inclusiv România datorită “exotismului” și rarității sale. Între culturile să le spunem “comune” - ceapa, varza, cartoful, ardeii grași, mazărea, fasolea - și “culturile profitabile” - trufele, shyitake, lavanda, cătina, cartofii dulci sau cartofii mov - se inserează un nivel intermediar. Acest nivel intermediar este în general alcătuit fie din
Leguma cu producţie de 100 tone la ha [Corola-blog/BlogPost/93510_a_94802]
-
asta nici nu mă observă și seara primul telefon vreau să-ți citesc poeziile la Întîlniri tăceam vorbea ea și avea impresia că sînt un interlocutor ideal tac tac tot timpul să nu mi se vadă mizeria colecționara mea de rarități se pare că te-am cam decepționat nici o deosebire Între mine și bietul Albu auzi o petrecere adevărată o dragoste adevărată o familie adevărată o viață am luat-o razna dacă o mai țin mult așa uite maghernița unde era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
al lui. — Cel mai frumos în toată povestea - a spus el - e că ați ascultat un compozitor mediocru. Am cântat înainte un pic de Sebastian Bach numai de dragul comparației. Dar modul în care acest maestru mediocru a dispărut e o raritate. Partiturile lui sunt nesemnate și doar bănuim cum se numea. Din partea unui geniu, ar fi fost ceva normal. Dar aceste mediocrități își înscriu numele în cel puțin trei locuri. Se semnează și pe hârtia igienică, după utilizare, ce-i sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
a deschis cu grabă temătoare gentuța ei veche din piele de crocodil, de unde a scos un portofel micuț iar conținutul lui mi l-a răsturnat în palmă. Erau o grămadă de monede de cinci copeici din argint, pe atunci o raritate, așa că am privit-o pe Zinocika întrebător. - Sunt exact zece, îmi spuse ea liniștitor, după care, parcă drept scuză, adăugă, ascunzându-și chipul rușinat: le strâng de mult timp, se spune că aduc fericire. - Dar, micuțo, replicai eu cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
cu aceste detalii, Întrucît cred că ar putea ajuta la aflarea titlului... Ultimul ei posesor, fostul ofițer al Ohranei, nu și-o mai amintea și nici nu dădea vreo importanță acestui aspect, dar X bănuia că acel exemplar era o raritate bibliofilă. Într-o zi, răsfoind-o, va rămîne foarte surprins de asemănările dintre unele paragrafe și formulările pe care le Întîlnise În faimoasa Conspirație. După această descoperire avea să se convingă curînd că, de fapt, cea mai mare parte din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
obținerea din minereu și apoi prelucrarea cu ciocanul și nicovala, a exercitat asupra oamenilor o atracție specială, iar meșterii fierari erau priviți ca niște ființe magice. Românii nu s-au prea înghesuit să practice meseria, nu numai din cauza absenței sau rarității minereurilor, numai că s-au trezit că o practicau alții. Importanța fierarului în cadrul comunității era legată de imposibilitatea de a practica muncile agricole fără uneltele făcute de el: fiare de plug, seceri, lanțuri, cuie pentru construcția casei, topoare, securi, lacăte
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sol și clima erau prielnice cultivării grâului (se cultiva mult în antichitatea geto-dacică, vezi: Arrian, Expediția lui Alexandru Macedon la nordul Dunării, 335 î.Hr.), în Moldova medievală se cultiva puțin grâu. Treptat, pentru țăran, pâinea a devenit un lux, o raritate, era consumată la sărbători, de Paști și de Crăciun. Nu vă lăsați înșelați de aparențe! Când rostiți rugăciunea fundamentală creștină „Tatăl nostru” și cereți „pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi Δ nu trebuie s-o luați
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bacău, și când l-am întrebat cu ce să merge mi-a spusă că vom merge cu docarul de la fermă. Avea doi cai buni, am mersă și ,la venire, cineva din Lunca ne-a ajunsă cu mașina lui (era o raritate) și i-a zisă că merge cu droșca cu cai. Rusu s-a făcut focă și pară, parcă era moș Luca al lui Creangă pe rohatca Păcurari din Iași. Nu știu ce a făcut pentru comună că a fost înlocuit de Gheorghe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de vorbă cu câțiva bătrâni ai satului (21 august 2009), au tresărit când leam spusă că ei se trag din răzeși și nu din mazili, cum greșit le spuneau locuitorii din fostele sate de clăcași. Căsătoriile mixte care erau o raritate, sau nu erau deloc, acum au devenit ceva obișnuit. Am găsit un Ignătescu care stă lângă școala din Fruntești. XI. 4 Perioada postdecembristș. Perspective de viitor privite prin prisma patrimoniului comunei Filipeni Nu ne propunem să analizăm cine s-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
zece ori. Este triumful ideii înseși de mașină: se ajunge până acolo încât, în 1812, legea britanică prevede pedeapsa cu moartea pentru oricine distruge o mașină industrială. O lecție pentru viitor: lipsa îl împinge pe om să caute noi bogății. Raritățile sunt binecuvântări pentru cei ambițioși. O altă lecție: nu contează cine anume inventează o tehnologie, important este ca situația - culturală sau politică - a momentului să o pună în aplicare. Franța ar fi putut, o dată în plus, să devină rivala Angliei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
anul 2035, când se va înregistra aproape o dublare a populației urbane de astăzi, această creștere va fi însoțită de o dublare a cererii de materii prime. Cu siguranță, într-o zi, fiecare dintre aceste materii prime va deveni o raritate, însă ele vor fi încă disponibile la sfârșitul secolului XXI, iar cele mai prețioase dintre ele, argintul și aurul, vor mai fi disponibile pentru încă cel puțin două veacuri. Pe de altă parte, s-a început reciclarea masivă a deșeurilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
în care fiecare se compară cu celălalt, o economie a altruismului, a punerii gratuite la dispoziție, a darului reciproc, a serviciului public și a interesului general. Această economie, pe care eu o numesc relațională, nu se va mai supune legilor rarității: a oferi din cunoștințele proprii nu-l privează de nimic pe cel care face acest lucru. Ea va permite producția și schimbul unor servicii realmente gratuite - divertisment, sănătate, educație, relații etc. - pe care fiecare va socoti de cuviință să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
specială acelui ziar sau aceluia în seama căruia, într-un anume fel, își lăsase destinul. Cum sosise timpul, se duse să vadă în frigider dacă putea pregăti, cu ce mai era pe-acolo, ceva asemănător cu o cină, dar renunță, raritatea, acolo, nu era sinonimă nici cu prospețimea, nici cu calitatea. Ar trebui să se pună aici un frigider nou, gândi el, ăsta și-a trăit traiul. Ieși, mâncă rapid în primul restaurant pe care-l întâlni în drum și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
ieșea nimic și amândoi înghit politicoși în sec. I-o plătesc eu, gândește Loredana, care nu iartă pe nimeni, niciodată. Nu mi-a dat mie banul, o să-l dea la alții. Intră Neli cu fânul pentru friptură (va fi o raritate, carne de miel, făcută în mirodenii și fân!)... Mirosul... nările Maestrului se umflă suspect, nu știu ce-a mâncat maică-mea în timpul sarcinii cu mine de am eu mirosul atât de dezvoltat, există o cultură intrauterină a mirosurilor, adulmeci acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
nimănui altcuiva. — Păi, dă-i drumul. Lasă-ți plete și scrie poezii, ca tipul ăla, D’Invilliers, de la revista Lit. Amory a Întins leneș mâna spre teancul de reviste de pe masă. — I-ai citit ultima capodoperă? — Nu scap nici una. Sunt rarități. Amori a frunzărit publicația. — Hei! a strigat surprins. E Încă boboc, nu? — Da. — Ascult-o pe asta! Sfinte Dumnezeule! „Vorbește o subretă: Ziua se-mbracă-n falduri de neagră catifea, Lumânărele dalbe, În cleștii argintați, Cu flăcări tremurânde, sunt niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
o metodă agonică pentru a atinge niște țeluri filosofice. Anecdotele își propun o edificare personală. în plus, întrucât marchează conștiințele și memoriile, ele țin de cunoștințele de mnemotehnică, stăpânită la perfecție în acele vremuri. Absența cărților, sau, oricum, extrema lor raritate, numărul redus de oameni în stare să le citească obligă la exerciții care permit memorarea unei cantități considerabile de informații. în acea epocă, stăpânind acele tehnici acum pierdute, unii știau pe de rost toate versurile lui Homer. Lansez aici ipoteza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
opera? Răspunsul: nu trebuie neapărat, dar poate foarte bine să și-o explice. Analogia cu fizica. Poezia întocmai ca un fenomen fizic participă de misteriosul vieții. Și întocmai cum un fenomen fizic admite un model mecanic, tot așa stările de raritate și de vis ale poeziei pot fi reduse la un model rațional. Aș putea, folosind ușurința judecăților prin comparație, să enunț chiar mai mult. Dacă o poezie admite o explicație, rațional admite atunci o infinitate. O exegeză nu poate deci
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]