353 matches
-
În 1950 a devenit parte a raionului Cislău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești, fiind reședință de raion o scurtă perioadă, înainte de mutarea reședinței de raion la Pătârlagele. În 1968 a fost reinclusă în județul Buzău, reînființat. În această comună se află și herghelia Cislău, specializată în rasa pur sânge englez. Patru obiective din comuna Cislău sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic ruinele
Comuna Cislău, Buzău () [Corola-website/Science/300806_a_302135]
-
comuna Cochirleanca a fost transferată la raionul Râmnicu Sărat, iar comuna Bobocu la raionul Buzău; cele două raioane au fost arondate regiunii Buzău și apoi (după 1952) regiunii Ploiești. În 1968, comuna a revenit, în componența actuală, la județul Buzău, reînființat. Tot atunci, localitățile apărute între timp Satu Nou și Câmpia (fostă Robescu) au fost incluse în satele Bobocu, respectiv Cochirleanca. Două obiective de pe teritoriul comunei Cochirleanca sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău, ca situri arheologice de interes
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
lege administrației locale marchează unirea satelor Pitulicea și Cufuritu, sub numele de "Pitulicea-Cafurita". În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Mizil al regiunii Buzău și apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, comuna a revenit la județul Buzău, reînființat.
Comuna Glodeanu Sărat, Buzău () [Corola-website/Science/300817_a_302146]
-
Bărbulescu. Cătunele Andrei Bărbulescu și Brebeanca au fost în timp integrate în satul Gherăseni. În 1950, comuna a fost arondată raionului Buzău din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a revenit la județul Buzău, reînființat, cu această ocazie satul Cremenea fiind desființat și inclus în satul Gherăseni. Patru obiective din comuna Gherăseni sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente istorice de interes local. Toate sunt situri arheologice, trei la Gherăseni și
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Pogoanele din regiunea Buzău și apoi (după 1952) raionului Buzău din regiunea Ploiești. În 1968, comuna Caragele a fost desființată și inclusă în comuna Luciu, care a fost arondată județului Buzău, reînființat. Două obiective din comuna Luciu sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău, ambele ca situri arheologice de interes local situate în zona satului Caragele. Unul cuprinde o așezare din perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea
Comuna Luciu, Buzău () [Corola-website/Science/300822_a_302151]
-
în 1931, dar a fost la scurt timp reinclusă în comuna Glodeanu-Siliștea. În 1950, comunele au fost incluse în raionul Mizil din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, au fost unificate și arondate județului Buzău, reînființat. Trei obiective de pe teritoriul comunei Glodeanu-Siliștea sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău: unul este sit arheologic, unul este monument de arhitectură și altul este monument funerar/memorial. Situl arheologic se află la sud de satul Văcăreasca, pe
Comuna Glodeanu-Siliștea, Buzău () [Corola-website/Science/300818_a_302147]
-
raionului Mizil din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. În 1968, comuna a căpătat componența actuală, după ce comuna Limpeziș a fost desființată și inclusă în comuna denumită acum "Movila Banului" după noua reședință, și arondată județului Buzău, reînființat. Trei obiective din comuna Movila Banului sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt clasificate ca situri arheologice: așezarea din epoca medievală timpurie aparținând culturii Dridu (secolele al IX-lea
Comuna Movila Banului, Buzău () [Corola-website/Science/300830_a_302159]
-
Lipia. Atunci mai multe sate au fost și comasate, satul Ciuhoiu fiind inclus în Dobrilești, Oizan și Nenciu în Ciobănoaia, Odăile în Lipia, Sărata-Nenciulești în Sărata-Monteoru, Turturești în Nenciulești, Valea Botei în Izvoru Dulce. Comuna a fost arondată județului Buzău, reînființat. Localitatea Sărata Monteoru este o stațiune balneară, cunoscută pentru băile sărate și băile de nămol de acolo. În stațiune există o unitate de tratament balnear a Ministerului Muncii, precum și mai multe locuri de cazare (pensiuni, campinguri). În localitate se poate
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. Separarea dintre comunele Vispești și Năeni a fost temporară, comuna Vispești fiind împărțită între comunele Breaza (satele Văleanca și Vispești) și Năeni înainte de 1968. În 1968, comuna a redevenit parte a județului Buzău, reînființat, iar comune Fințești a fost desființată și inclusă în comuna Năeni. În comuna Năeni se află situl arheologic de interes național din punctul „Zănoaga” aflat la 4 km nord de satul Fințești. El cuprinde două așezări din care una fortificată
Comuna Năeni, Buzău () [Corola-website/Science/300833_a_302162]
-
apoi (după 1952) al regiunii Ploiești. În 1968, reorganizarea administrativ-teritorială a dus la transferarea satului Nehoiașu (împreună cu Lunca Priporului și Vinețișu) la comuna Nehoiu (restul comunei fiind denumită Siriu, și stabilindu-i-se reședința la Lunca Jariștei) din județul Buzău, reînființat. Comuna Nehoiu a fost declarată oraș în 1989.
Nehoiașu, Buzău () [Corola-website/Science/300832_a_302161]
-
au desprins în 1931, formând comuna Baldovinești. În 1950, comuna Cazasu a intrat în componența raionului Brăila din regiunea Galați. În 1968, ea a fost desființată și inclusă în comuna Tudor Vladimirescu, care a fost tot atunci arondată județului Brăila, reînființat. Comuna a fost reînființată în 2003, având în componență doar satul Cazasu.
Comuna Cazasu, Brăila () [Corola-website/Science/300945_a_302274]
-
comuna Dedulești, dar în scurt timp, comunele au fost din nou unite, noul sat Mircea Vodă devenind de această dată reședința comunei. În 1950, comuna a intrat în subordinea raionului Făurei din regiunea Galați, revenind în 1968 la județul Brăila, reînființat. Două obiective din comuna Mircea Vodă sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Brăila ca monumente istorice de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic, este vorba despre așezarea de la „Popină”, aflată la nord-est de satul Dedulești, pe
Comuna Mircea Vodă, Brăila () [Corola-website/Science/300980_a_302309]
-
1950-1968, din raioanele Călmățui, Filimon Sârbu și Făurei din regiunea Galați. La 16 februarie 1968 este adoptată ""Legea nr. 2 privind împărțirea administrativ teritorială a teritoriului Republicii Socialiste România"", prin care comuna Bordei Verde este stabilită în componența actuală, în cadrul reînființatului județ Brăila. Legea aduce câteva modificări esențiale: se desființează satul Vintilești, prin contopire cu satul Bordei-Verde, se desființează satele Cărămidari și Satnoieni, care se înglobează în satul Lișcoteanca și se desființează comuna Filiu înglobându-se satul Filiu în comuna Bordei
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
1950, comunele Nicolești-Jianu și Tătaru au fost incluse în raionul Făurei din regiunea Galați. În 1964, comuna și satul Niculești-Jianu au primit numele de "Dudești". În 1968, la reorganizarea administrativ-teritorială a României, cele două comune au revenit la județul Brăila, reînființat, dar comuna Tătaru a fost desființată și inclusă în comuna Dudești. Două obiective din comuna Dudești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Brăila, ca monumente de interes local, ambele clasificate ca monumente memoriale sau funerare și aflate în
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
și avea aceeași configurație și populația de 1349 de locuitori. În 1950, comuna Scorțaru Vechi a fost inclusă în raionul Brăila al regiunii Galați. În 1968, ea a fost desființată și inclusă în comuna Tudor Vladimirescu, revenită la județul Brăila (reînființat).
Scorțaru Vechi, Brăila () [Corola-website/Science/300988_a_302317]
-
locuitori. În 1950, cele două comune au fost incluse în raionul Brăila al regiunii Galați. În 1968, comuna Tudor Vladimirescu a înglobat și satele comunelor Scorțaru Vechi și Cazasu, care au fost desființate. Comuna a revenit atunci la județul Brăila (reînființat). Satul Cazasu a făcut parte din comună până în 2003, când s-a desprins pentru a forma o comună de sine stătătoare.
Comuna Tudor Vladimirescu, Brăila () [Corola-website/Science/300993_a_302322]
-
comuna Tătaru era formată tot din satul Tătaru și avea 2598 de locuitori. În 1950, comuna Tătaru a trecut în subordinea raionului Făurei din regiunea Galați, iar în 1968 a fost desființată și inclusă în comuna Dudești, arondată județului Brăila, reînființat. Tătaru este o localitate în județul Brăila, Muntenia, România, situat la aproximativ 90 de kilometri de orașul Brăila, în partea de sud a comunei Dudești și la est de comuna Roșiori, în Câmpia Bărăganului. În extravilanul de la SSV de sat
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
inclusă în plasa Ianca a aceluiași județ și avea în compunere satele Esna, Căldărușa și Urleasca, cu 1767 de locuitori. În 1950, ea a fost inclusă în raionul Brăila din regiunea Galați. În 1968, a redevenit parte a județului Brăila, reînființat, dar a fost imediat desființată și inclusă în comuna Traian.
Urleasca, Brăila () [Corola-website/Science/300995_a_302324]
-
În 1950, cele două comune au fost incluse în raionul Făurei din regiunea Galați. Comuna Dudescu a fost la un moment dat desființată și inclusă în comuna Slujitori-Albotești, denumită Zăvoaia. În 1968, comuna Zăvoaia a redevenit parte a județului Brăila, reînființat. Singurul obiectiv din comuna Zăvoaia inclus în lista monumentelor istorice din județul Brăila ca monument de interes local este fântâna cu cumpănă, aflată la sud-vest de biserica din satul Zăvoaia, fântână ridicată în secolul al XIX-lea și clasificată drept
Comuna Zăvoaia, Brăila () [Corola-website/Science/300997_a_302326]
-
regiunea Galați, din care au făcut parte până în 1968. În 1964, comuna și satul General Poetaș au revenit la denumirea de "Ulmu". În 1968, comuna Jugureanu a fost desființată și inclusă în comuna Ulmu, care a fost arondată județului Brăila, reînființat. Singurul obiectiv din comuna Ulmu inclus pe lista monumentelor istorice din județul Brăila ca monument de interes local îl constituie crucile de piatră din vatra fostei biserici din satul Ulmu. Ele sunt clasificate ca monument memorial sau funerar.
Comuna Ulmu, Brăila () [Corola-website/Science/300994_a_302323]
-
Tipul sitului este cel de „așezare”, categoria „locuire civilă”, reperul „în apropierea localității, pe un deal”, punctul „Dealul Stupinilor”. Localitatea este atestata documentar din anul 1366. Nu departe de localitatea Stupini, în localitatea Păduriș (fosta "Strâmba"), se află Mănăstirea Strâmba, reînființata în 1993, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”.
Stupini, Sălaj () [Corola-website/Science/301835_a_303164]
-
Călinești (), cunoscută și cu numele de Călinești-Cuparencu, este un sat în comuna Șerbăuți din județul Suceava, Bucovina, România. Această localitate se află la o distanță de aproximativ 24 km nord-est de municipiul Suceava și aparține de comuna Șerbăuți, reînființată ca unitate administrativ-teritorială în anul 2003. Este cunoscută prin faptul că aici au locuit bunicii poetului național Mihai Eminescu. Tatăl poetului, George Eminovici, a plecat mai întâi la moșia boierului Balș din Dumbrăveni, după care s-a mutat la Ipotești
Călinești (Șerbăuți), Suceava () [Corola-website/Science/301939_a_303268]
-
7 fete). Anuarul Socec din 1925 o consemenază în aceeași plasă, având 2353 de locuitori în satele Greaca, Puțu Greci și Zboiu. În 1950, comuna a fost arondată raionului Oltenița din regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Nouă obiective din comuna Greaca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice: situl
Comuna Greaca, Giurgiu () [Corola-website/Science/300435_a_301764]
-
Hobaia, dar numai pentru scurt timp, după care a fost din nou absorbită de comuna Ogrezeni. În 1950, comuna a fost transferată raionului Mihăilești și apoi (după 1952) raionului Videle din regiunea București. În 1968, a revenit la județul Ilfov, reînființat, tot atunci desființându-se satul Bălășoeni, comasat cu Ogrezeni. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Două obiective din comuna Ogrezeni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de
Comuna Ogrezeni, Giurgiu () [Corola-website/Science/300441_a_301770]
-
București. După al Doilea Război Mondial, comuna Grădinari-Fălcoianca a luat numele actual de "Grădinari" și a absorbit comună Tântava, iar satul Fălcoianca a luat în 1964 numele de "Zorile". În 1968, comuna a revenit în componență actuala la județul Ilfov, reînființat. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Stradă Băcanu, Strada Tufan, Strada Argeșului, Strada Șabărului, Strada Pădurii, Strada Liliacului, Strada Bortea, Strada Brebina, Strada lui Tache, Strada Stufului, Strada Sălcioara, Strada Agricultorilor (Cărusașilor
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]