93,541 matches
-
Dispută cu iz de circ în PSD. Noul secretar general al partidului, Dan Matei Agathon, a dat ucaz să nu se mai afișeze pesediștii cu ghiuluri și lanțuri groase “ca de cîine” printre alegători. Interdicția, cam insultător formulată, a stîrnit reacțiile cele mai diferite în partid. Mădălin Voicu i-a răspuns cu aceeași monedă, cu dobîndă, printr-o rezoluție orală, reprodusă cu inițiale și puncte puncte de JURNALUL NAȚIONAL. N-o reproducem. Cunoscutul Bebe Ivanovici a acordat EVENIMENTULUI ZILEI un interviu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
prima, din 1966, ediția a doua, revizuită și adăugita, din 1978). Aserțiunea lui Z. Ornea, potrivit căreia revistele lui Hașdeu și ale hasdeenilor, Columna lui Traian, Transactiuni literare și scientifice, contopite în Revistă contimporana, s-ar fi ivit că o reacție antijunimista, nu stă în picioare, deoarece Hașdeu și-a cristalizat concepția anterior, prin intermediul unor publicații precum Din Moldova, Lumină, Foita de istorie și literatura, Foaia de istorie română. Luînd în discuție portofoliul de polemici ale Junimii, Z. Ornea acorda rolul
Romanul "hasdeenilor” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13739_a_15064]
-
cele mai viabile influențe un spirit comparatist ar zice că pe urmele lui William Shakespeare În text ( autorul acestuia ne rămâne necunoscut), A. B. "execută sârguincios «exercițiile» obligatorii ale vremii, scriind despre industrializarea socialistă și sabotorul industrial, colectivizarea agriculturii și reacția chiaburilor de la sate, lupta comuniștilor în ilegalitate etc. etc., "șovăind între oratoriul laic ( sic), comedie și melodramă, fără o preocupare specială pentru formă, urmând însă cu încredere modelele dramaturgiei interbelice. Multe și variate motive, așadar, pentru a figura în Dicționar
O sută de magnifici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13740_a_15065]
-
dat interpretării sale nu numai farmec ci a ridicat unele pagini, valorificând potențialul lor expresiv dincolo de ceea ce s-ar fi putut crede că se află în ele. Virtuozii din București au fost că întotdeauna un corp sonor flexibil, prompt în reacții și intens angajat în actul muzical. Precizia articulațiilor, finețea în modelarea sonorităților ( greu de realizat în acustică specială a Bisericii) vorbesc de la sine despre excelentă ansamblului. Oare un disc care să fixeze aceste momente privilegiate nu ar aduce pe langă
Cultura vechilor cetati by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/13750_a_15075]
-
impregnîndu-mă cu parfumul ei, pe care l-aș recunoaște oricînd și oriunde? Și rondurile acelea de lalele care ardeau suprafiresc în soarele dimineții..." ( pp. 40-41) De cu totul altă factură sînt articolele publicistice propriu-zise ( cronici literare, considerații asupra vieții literare, reacții la realitatea politică și socială din anii tranziției, reflexii asupra politicii externe și a modului în care este promovată imaginea României în lume). ( Aproape) Nimic din aceste articole nu mai poartă semnele inconfundabile ale mărcii Mircea Cărtărescu. Metaforele și visul
De la Camus la Nuova Guardia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13765_a_15090]
-
aplaudat. Tocmai de aceea insist: care este poziția femeii în universitate? Cum te simți tu, ca profesor universitar, între foarte mulți bărbați? Percepi cumva din partea lor o neîncredere în capacitatea, în prestația ta intelectuală? M.P.: Eu nu sînt atentă la reacțiile colegilor, eu sînt atentă la reacțiile studenților. Iar cu studenții am relații foarte bune. Mă simt stăpînă pe ceea ce predau, am o relație bună cu studenții, și am, desigur, relații bune cu unii dintre colegi, și mai puțin bune sau
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
este poziția femeii în universitate? Cum te simți tu, ca profesor universitar, între foarte mulți bărbați? Percepi cumva din partea lor o neîncredere în capacitatea, în prestația ta intelectuală? M.P.: Eu nu sînt atentă la reacțiile colegilor, eu sînt atentă la reacțiile studenților. Iar cu studenții am relații foarte bune. Mă simt stăpînă pe ceea ce predau, am o relație bună cu studenții, și am, desigur, relații bune cu unii dintre colegi, și mai puțin bune sau nici un fel de relații cu alții
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
care au, însă, asistența transcendentală după ei, rămân. Pentru asta nu trebuie neapărat să fii erou, să duci steagul la revoluție, nu trebuie să fii moral. În literatură e o altă lege, o altă morală. Scriitorul este un om cu reacții diferite de ale celorlalți. Un Sadoveanu, un Călinescu, un Arghezi nu pot fi scoși din literatură, chiar dacă au colaborat cu comuniștii, pentru că sunt mari. Punct. Trebuie, uneori, să închidem ochii. Sigur, asta nu e o scuză în ordinea cealaltă, neliterară
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
erau prost scrise. Cărțile adevărate - indiferent de dicție, inclusiv modernismul - erau directe. Era poate vorba de charismă. Ori măiestrie. Oricum, ceva legat de unicitate. La asta aspir. Din cauza acestui trecut autodidact chiar cred în Lector - nu neapărat Lectorul Ideal - , cu reacțiile, inteligența și înțelegerea lui. LV. Poeme cum ar fi Hotel Boulevard arată clar că ai vizitat România. Publici poeți români în revistă. Cum ai ajuns la București, ce crezi despre literatura română? FS. Îmi place enorm Bucureștiul. Cartierele rezidențiale clădite
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
Poate proza e subminată de anecdotic. Și mai e ceva: Anglia vede în roman seriozitatea literară, fiindcă, printre altele, proza trece dincolo de autor (narator), se prelungește în eroi imaginari și intrigă. Poezia e adesea considerată marginală, narcisistă. Fenomenul e complementar reacției mai noi a criticii la cultura pop. Mi se pare nesănătos să rămâi marginal în societate, așa că anul trecut am decis să încep un roman, Night Map. Nu e încă publicat. Mi-a făcut plăcere să-l scriu - a fost
Fiona Sampson by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/13779_a_15104]
-
ți-l ceda", continuă Monserrat Caballé. Cititoarea ( observ acum că și ea e o celebritate: copia perfectă a lui Zeta-Jones) „lecturează" apăsat înainte. „Dar astea de azi e nesimțite. Trebuie să le ridici cu forța" Ca toată lumea din fir, așteptam reacția Zetei-Jones. După câteva secunde, a închis cartea (nu era studiul lui Gail), a ridicat privirile spre supraponderala Caballé și-a spus pe-un ton calm, aproape indiferent: „Doamnă, nici nu-mi trece prin minte să vă cedez locul. Înafară de
Zeta-Jones are bilet circular by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13834_a_15159]
-
Georgeta Drăghici Cînd, în 1994, apărea la "Cartea Românească" volumul lui Lucian Raicu, Scene, reflecții, fragmente, interesul față de scrisul său părea încă viu, dacă judecăm după reacțiile entuziaste și încîntările unora. Ce s-a întîmplat după aceea, în anii care au urmat, e perfect explicabil în primul rînd prin tăcerea autorului. Nici antologia alcătuită de Vasile Popovici, Scene, fragmente, reflecții. O antologie ( Editura Fundației Culturale Române) nu
Orice carte are un destin? by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13839_a_15164]
-
bazei epistemologice moderne, în fine, a tuturor acelor surse de certitudini pe care relativiștii le-au contestat vehement. Avantajul celei de-a doua ediții, revăzută și adăugită, apărută anul acesta la Polirom, stă în posibilitatea autorului de a răspunde la reacțiile stârnite de receptarea primei ediții și, mai ales, în aceea de a intra în dialog livresc cu atât de controversatul Om recent a lui H-R. Patapievici. Aparent cele două cărți fac front comun în lupta împotriva „sindromului" postmodern, ambele recurgând
Umanism postmodern by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13862_a_15187]
-
astfel de răspuns nu face decât să confirme ideea de „parohializare" a cunoașterii avansată de relativiști. Metoda comparației intrinseci, deși ideală în obiectivitatea ei logică, este greu aplicabilă unor situații concrete, în care de cele mai multe ori nu raționalitatea primează, ci reacțiile emoționale, justificate ulterior prin raționamente sofistice. În pofida obiecțiilor ce se pot aduce în legătură cu unele argumente invocate, cartea lui Andrei Cornea rămâne totuși o scriere necesară timpurilor noastre. Demersul este unul umanist, lipsit de stridențele părerilor radicale, cu iz apocaliptic. Este
Umanism postmodern by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13862_a_15187]
-
cu tine vorbesc./ îți împrumut urechea mea dreaptă. buzele mele pecetluite ți le dau./ pleoapele mele întredeschise./ degetul. iau degetul de pe buze" (a vorbi. chiar clipa de dinainte). Și nu putem a nu menționa, în aceeași ordine demonstrativă, încă o reacție copilărească a bardului: făurirea unor imagini-jucării. Vasile Dan are aerul a-și produce singur jucăriile baroce care-l bucură, de care se-nconjoară, în duhul unui amuzament sublimat. O tîrzie răsfrîngere a unei disponibilități mirabile care probează astfel că supraviețuiește
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
impenetrabilă". Concluzia e, să zicem așa, una estetică: „Citit, în cazul de față, cu seninătate, Creangă își pierde din profunzime". Așa să fie? Poate că e mai curînd decît postura auctorială o imagine obiectivă a unei cruzimi pragmatice imemoriale, o reacție de eugenie instinctivă a obștii a cărei apreciere hîtrul humuleștean o lasă în suspensie... Răscoala lui Liviu Rebreanu e citită prin cheia carnavalescului propus de Mihail Bahtin. Se identifică în partea a doua a romanului, care poartă titlul Focurile, însemnele
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
imposibil de trasat de facto, între cultul totalitar al personalității și mai vechea perfidie fanariotă, ambele cu ecouri resuscitate în prezent: Faptul că un autor are o poziție socială înaltă, precizează Alex. {tefănescu, nu schimbă valoarea cărților sale. Schimbă însă reacția față de ele. Mulți comentatori se simt emoționați încă dinainte de-a deschide acele cărți. Parcă și hîrtia lor e mai mătăsoasă. Cînd a debutat cu un volum de versuri, Radu Vasile era prim-ministru. Lansarea volumului a fost, bineînțeles, fastuoasă
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
și incalificabil, pe care nici un cititor de bună-credință necum un critic, nu-l poate face fără să devină ridicol, ca să nu spun mai mult". Vasăzică, cel ce surprinde ridicolul, dincolo de o imagine stabilită prin consens, ar deveni el însuși ridicol! Reacția nu ne surprinde. Conservatorismul castei unor mandarini literari, instituită încă înainte de 1989 și mortal speriată de ideea revizuirilor, e încă puternic. Alex. Stefănescu - Ceva care seamănă cu literatura, Ed. {tiința, Chișinău, 2003, 120 pag.
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
majore, lucrul acesta se întîmplă. Ca orice excepție bună sau rea care dorește să confirme o regulă bună sau rea. Există locuri, și în București, și în țară, în care te simți bine în apropierea unor artiști, unor spectatori cu reacții vii și subtile, în apropierea celor preocupați de teatru și nu doar de imagini bombastice, supergonflate și atît de goale în esență. Ele, aceste construcții bizare în raport cu anvergura timpului pe care îl trăim, au publicul cel mai eterogen și, paradoxal
“Să punem pe picioare iubirea aproapelui...” by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13907_a_15232]
-
celor preocupați de teatru și nu doar de imagini bombastice, supergonflate și atît de goale în esență. Ele, aceste construcții bizare în raport cu anvergura timpului pe care îl trăim, au publicul cel mai eterogen și, paradoxal, mai compact în tipul de reacții. Uneori, siderante. Gustul, însă, nu se discută. Cultura și educația, da. Mai sînt și în România artiști și locuri, implicit atipici/ atipice. Unul dintre acestea este Teatrul Act. Căutarea și aventura sînt poftite aici și onorate cum se cuvine. Generațiile
“Să punem pe picioare iubirea aproapelui...” by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13907_a_15232]
-
sînt comentariile pe marginea inepțiilor dnei Enăchiuc? Comunitatea științifică românească ne rămîne datoare nouă celor care vrem să știm unde se află adevărul, dar n-o putem face pe cont propriu. Eu sînt optimist de felul meu și cred că reacția se va produce la un moment dat. În afară de cazul în care există anumite interese în această uriașă impostură. Îmi amintesc că, pledîndu-mi pe lîngă un înalt oficial din cultura comunistă cauza unei cronici - care-mi fusese inițial respinsă de cenzură
Despre o anumită impostură by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Journalistic/13919_a_15244]
-
un fel semnele perioadei revoluționare care avea să cuprindă fosta Europă comunistă în mai puțin de un an de zile de la scrierea ultimei însemnări. Față de precedentul jurnal - 1981-1984 - se simte o accelerare a pulsului istoriei. Evenimentele se succed cu repeziciune. Reacțiile autorităților comuniste (de la noi, dar și de aiurea) sînt bîlbîite, contradictorii, ilogice (se fac arestări, cei în cauză sînt eliberați, din nou arestați, sînt interzise vizele pentru ziariști, dar se permite intrarea lor în țară cu vize turistice, telefoanele dizidenților
Lecția de demnitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13950_a_15275]
-
ilogice (se fac arestări, cei în cauză sînt eliberați, din nou arestați, sînt interzise vizele pentru ziariști, dar se permite intrarea lor în țară cu vize turistice, telefoanele dizidenților de acasă, funcționează aleatoriu la apelurile occidentalilor). Din păcate însă nici reacțiile occidentalilor nu sînt cu mult mai coerente. La „Europa Liberă" trebuie pusă la punct o întreagă strategie pentru a se putea da pe post informații legate de situația dramatică din România. În anii ’80 Doamna Monica Lovinescu era știută ca
Lecția de demnitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13950_a_15275]
-
mai mare măsură decît i-ar fi îngăduit unui cercetător din alte științe. Judecata critică e impresionistă prin chiar natura ei. E "sinceră", autentică, biografică, pe scurt, subiectivă. Impersonalitatea ori obiectivitatea, criticul trebuie să le lase pe seama altora. Speriați de reacția scriitorilor, unii critici se justifică afirmînd că sînt obiectivi, mai bine zis, mai obiectivi decît scriitorii înșiși. Nu în acest sens trebuie înțeleasă distincția maioresciană dintre poeți și critici, cum că primii sînt opriți de la păreri corecte de o subiectivitate
Posibil decalog pentru critica literară by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13945_a_15270]
-
Ele semnificau atît o retractilitate salutară, o retragere în intimitatea semiclandestină, uneori clandestină de-a binelea, cît și o alternativă a discursului emfatic, găunos al diverselor spețe de propagandă, nu o dată unicul admis și în consecință obligatoriu, factori ce constituiau reacțiile naturale ale scriitorului, ale intelectualului de bună calitate îndeobște, la o lungă epocă ostilă. Reacții ce, odată formate, s-au păstrat în bună parte și după momentul '89, cel al unei atît de relative, de problematice primeniri. Una din scrierile
Conotațiile libertății (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13954_a_15279]