2,968 matches
-
două sexe contopite Într‑o obscuritate erotică și perversă. Aceste amestecuri de arhaism și modernitate Îl Încântau pe Ravelstein, care nu se putea cantona În modernitate, ci se revărsa peste toate epocile. Ciudat, dar așa era el. A ieșit de la reanimare În imposibilitatea de a‑și mișca picioarele. Curând a recuperat parțial uzul mâinilor. Îi trebuiau mâinile ca să poată fuma. De Îndată ce a fost instalat În camera de spital, a trimis‑o pe Rosamund să‑i cumpere un pachet de Marlboro. Rosamund
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
dus tu, ar fi făcut‑o alți zece mesageri. - Cu siguranță. Cei mai buni dintre studenții lui - din cercul intern - Îl vizitau la spital - veneau, plecau, se adunau, pălăvrăgeau În sala de așteptare. A doua zi după ce‑a ieșit de la reanimare, Ravelstein, care nu‑și redobândise Încă uzul picioarelor, conversa la telefon cu prietenii din Paris, explicându‑le de ce nu avea să revină curând acolo. Trebuia să renunțe și la apartament. Va trebui să‑l abordeze cu tact pe proprietarul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
aducă la poartă În câteva minute. Eu reciteam memoriile lui Keynes, a cărui biografie Ravelstein mi‑o recomandase ca modelul pe care să‑l urmez. Întotdeauna Îmi luam cu mine o carte ca să umplu orele petrecute În anticamera sălii de reanimare, sau În timp ce pacientul dormea ori era pierdut În gânduri - părând să doarmă. Cât așteptam ambulanța, stăteam cu Rosamund În curtea blocului lui Ravelstein și‑l citeam pe J.M. Keynes. Problema de fond din memoriile lui Keynes era cedarea aurului de către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
Frigurile tropicale se transmit prin țânțari; și se tratează cu chinină. Așa Încât am adăugat chinina locală la Quinaglute pe care mi‑l prescrisese doctorul american Schley, cel care‑l dojenise pe Ravelstein pentru că l‑a prins fumând imediat ce ieșise de la reanimare; luam chinină pentru ca inima mea să n‑o ia la fugă cu mine cu tot. Rosamund s‑a dus Încă o dată la farmacie - un drum de trei kilometri, neprotejat Împotriva arșiței soarelui. Diagnosticul medicului francez o mai liniștise oarecum. Oricât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
am cunoștințe coerente despre ce a urmat. Îmi amintesc doar că am fost pus imediat sub oxigen. După care am trecut printr‑o pauză prelungită. Unii dintre medici erau de părere că trebuie să fiu dus imediat la sala de reanimare de la cardiologie. Alții susțineau că respirația era problema principală. Infirmiera mi‑a aplicat pe față o mască de oxigen, pe care o dădeam Întruna la o parte. Rosamund stătea lângă mine ca să mă ajute. M‑a rugat: - Chick, oxigenul ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
mea. În asemenea Împrejurări, bărbații și femeile răsar, apar, se materializează. Doctorul ăsta guraliv părea să vorbească despre probleme tehnice care nu aveau legătură cu starea mea. Dar am Înțeles greșit tot ce s‑a Întâmplat. Am fost repartizat la reanimarea secției de cardiologie și acolo, În acea noapte, am suferit un infarct. Dar despre asta nu‑mi prea amintesc. Nici de sala de reanimare de la boli pulmonare, unde am fost mutat ulterior. Rosamund Îmi povestește că ambii mei plămâni erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
cu starea mea. Dar am Înțeles greșit tot ce s‑a Întâmplat. Am fost repartizat la reanimarea secției de cardiologie și acolo, În acea noapte, am suferit un infarct. Dar despre asta nu‑mi prea amintesc. Nici de sala de reanimare de la boli pulmonare, unde am fost mutat ulterior. Rosamund Îmi povestește că ambii mei plămâni erau cotropiți de pneumonie. Un aparat respira În locul meu - tuburi mi‑erau băgate pe gât și În nas. Nu știam unde mă găsesc și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
meu - tuburi mi‑erau băgate pe gât și În nas. Nu știam unde mă găsesc și nu eram conștient că Rosamund dormea alături de mine, pe un pat pliant. Își petrecea adeseori nopțile printre rudele care Își vegheau, În sala de reanimare, fiii sau surorile aflate În criză. În timpul primelor zece zile, Rosamund nu s‑adus deloc acasă. Mânca resturile rămase pe tăvi. Refuza să meargă la bufet de teamă să nu mor În timp ce mănâncă. Surorile, când au Înțeles acest lucru, au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
fusese măturată de vreo cincizeci de ani sau mai bine. Sala nu era Încălzită. Trebuia să dormi complet Îmbrăcat, cu paltonul pe tine. Cu pălăria sau șapca pe cap, cu pantofii În picioare. Chiar Înainte de a fi fost mutat de la reanimare, m‑am dat jos din pat, sub impresia că mă aflu În New Hampshire și că una dintre nepoțelele mele schia În jurul casei. Eram supărat pe părinții ei pentru că o aduseseră Înăuntru să‑și vadă bunicul. Era o dimineață de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
altă parte a spitalului. - Unde ai fost? am Întrebat‑o pe Rosamund când a venit. Eram supărat pe ea. Dar mi‑a explicat că s‑a trezit brusc din somn muncită de o presimțire sumbră În legătură cu mine. A telefonat la reanimare și i s‑a spus că am fost transferat. A sărit imediat Într‑un taxi și a venit În goană. - E seară, i‑am spus. - Nu, se crapă de zi. - Și unde sunt? Sora de serviciu era remarcabil de promptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
lumea. Desigur, vedem doar imagini, nu lucrurile adevărate, dar imaginile ne sunt dragi, ajungem să le Îndrăgim, deși știm ce organ distorsionant e creierul‑oglindă. Dar nu e momentul să o dăm pe metafizică. Eu eram genul de pacient de la reanimare care poate deveni obiect de pariuri pentru echipa medicală, dacă membrii acesteia ar fi pasionați de jocuri. În realitate, Însă, erau oameni prea serioși ca să facă rămășaguri pe viața mea. Mai târziu, Îi Întâlneam pe unii dintre ei În alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
ar fi negat asemenea lucru. Așa cum suna faimoasa afirmație a lui Ravelstein, nihilismul american e un nihilism lipsit de abisuri. Dragostea - pe bună dreptate sau pe bună modernitate - ar putea fi privită azi ca o pasiune discreditată, dar surorile de la reanimare, aflate permanent pe linia de front a morții, erau mai receptive În fața sentimentelor pure decât colegele lor care lucrau În sectoare mai calme. Și Rosamund, această frumusețe gingașă, cu păr brun și nas drept, era, În mod paradoxal, un soi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
am Înghițit câteva Îmbucături și le‑am ținut un spici despre canibalismul din Noua Guinee, unde inamici ciopârțiți sunt prăjiți lângă stâncile de pe care florile tropicale se prăvălesc În cascade de zeci de metri. Și după ce am fost mutat de la reanimare, i s‑a dat voie lui Rosamund să vină și să plece fără nici o restricție. După dineul despre care am vorbit, a plecat acasă la volanul mașinii Crown Vic. Ca să mă liniștească, mi‑a spus: - E stabilă, e o mașină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
spună la revedere. Doctorița Alba mi‑a adus o supă de pui preparată În bucătăria ei. Darul doctorului Bertolucci a fost un platou de lasagna și un supliment de chifteluțe În sos tomat, din cele pe care le mâncasem la reanimare. Încă nu eram În stare să mă hrănesc singur. Lingura Îmi tremura În mână și se ciocnea de farfurie, zăngănind; nu reușeam să o ridic la gură. Doctorul Bertolucci a venit să ia masa cu Rosamund și cu mine. Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
speriat.) GARDIANUL (Făcându-l pe CĂLĂU să bea.) Grubi! Grubi! (Frecții pe inimă.) Mă, Grubi, mă! Să nu mori! (Către ARTUR.) De ce vă purtați așa cu el? Vreți să dea ortul popii? ARTUR (Speriat la rândul lui, face eforturi de reanimare.): Da’ ce i-am făcut eu? Eu n-am zis nimic. Ce-am zis eu? GARDIANUL: Suferă cu inima. Trebuie s-avem grijă. Nu trebuie speriat și nu trebuie contrazis... ARTUR: N-am știut. N-am vrut. GARDIANUL (Pălmuindu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
fu proiectat la rădăcina unui platan. Atât Kristine cât și ciclistul leșinară. * Au fost duși la spital cu aceeași ambulanță. Pe la jumătatea drumului, Kristine și-a revenit. Nu era atât de grav rănită. A asistat fără voie la eforturile de reanimare a tânărului ciclist. Într-o măsură mai mică sau mai mare, se simțea responsabilă, lucru observat cu promptitudine de un infirmier. Nu a fost nimeni vinovat, doamnă, i-a spus el punându-i o mână pe umăr. Sirena ambulanței făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
ști el, sărăcuțul, cât de mult îl iubim și cât de mult ne frământăm! Dar, din nefericire, gândul nostru nu-l poate atinge, nu-l poate readuce lângă noi cu totul... * * * ... În acel timp, era agitație mare în secția de reanimare a spitalului și, curând, în secția de terapie intensivă. Câțiva medici erau concentrați total asupra măsurilor de urgență ce se impuneau pentru salvarea a două vieți. Asistentele aproape că nu mai făceau față. Singura persoană liniștită era Iustin Dobrescu, atâta
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
când am fost extras dintre danturile șicanelor, eram ca un cârnat, conținând o mixtură de detritus, pulbere de reactiv și silicagel, de la gingie până în rinichi. M-am pescuit și m-am atârnat, ca pe o rufă, în singura sală de reanimare, a singurului spital serios din Mozambic. Când m-am trezit, dacă aș fi fost îndrumat să cred că sânt Papa Paul al II-lea, aș fi căutat să duc o existență eclesiastică și strălucitoare, deoarece eu însumi uitasem cu desăvârșire
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
al treilea ochi), echilibrând funcționarea mentalului și eliminând în timp efectele traumelor emoționale suferite în copil...rie sau în trecutul karmic. Antahkarana yin rezoneaz... foarte bine cu chakra inimii (Anahata), putând fi aplicat... membrilor unui cuplu în deriv... sau pentru reanimarea unei relații ajunse în starea de monotonie. Utilizarea formei yin a simbolului Antahkarana este de asemenea intuitiv..., fiind recomandat... folosirea mai multor variante de Antahkarana în tratarea diferitelor probleme. P...tură de simboluri „Antahkarana”, denumit... „Antahkarana celor 16 elemente” are
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
când vor elimina și ultimele reziduuri de injustiție socială. În orizontul reconcilierii universale, un nou stil de viață ne oferă elixirul contactelor protejate - sexual, lingvistic sau ideologic. Organul fricii de viitor se grefează pe țesutul ororii de trecut. Secția de reanimare culturală ne implantează senin perfuziile reconcilierii. Anesteziați, vom serba ziua mondială a progresului 1. Aceste teorii relativiste despre om și societate au ajus să exercite o puternică influență chiar asupra mediilor teologice. În America de Nord, critica modernității din „cursul scurt” al
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
agricole la produse alimentare comercializabile direct, valorificarea numeroaselor resurse naturale (pășuni, lemn, piatră, ape cu efect terapeutic), forme noi de turism, sprijinirea creșterii oilor (activitate pur negentropică) sau canale de comercializare sat-oraș pentru produsele agricole etc. ar fi soluții pentru reanimarea activității economice și pentru apariția de noi locuri de muncă. Propunem studierea și realizarea de filiere de valorificare a produselor agricole în cadrul fiecărei comune la nivelul căreia ar trebui creat un parc agro-industrial destinat amplasării atelierelor, magaziilor etc., corespunzătoare procesării
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
el, îi zâmbi, apoi se întoarse și se îndepărtă. Simți o puternică nevoie să-l urmeze. Pantelimon se îndreptă spre masă și deschise telefonul mobil. Vocea îi era limpede, deși se auzea de foarte departe : — Ar trebui să vii până la reanimare, domnișoară. N-ai să crezi ce vizită avem... — Iacob Botez. Numele avea hazul lui. Iacob Botez, cel nebotezat, nu avea însă nicio vină, cel ce îi completase certificatul de naștere nu făcuse decât să urmeze instrucțiunile. Pruncul Iacob avea să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
până atunci, într-un loc ca acela unde oamenii erau prea grăbiți, prea osteniți, prea îngrijorați ori de-a dreptul îndurerați, pentru a mai putea fi curtenitori. Probabil că fata mai păstra pe chip surpriza întâlnirii cu privirile pacientului de la reanimare. Avea capul strâns într-un bandaj mare, ca un turban ce-i cobora peste urechi și se strângea sub bărbie. Fruntea, atât cât se vedea, era vânătă, ca și firișoarele ce-i străbăteau cearcănele. Colțurile gurii atârnau, îmbătrânite, și buzele
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
a izolat, trăia într-o lume pe care ei nu reușeau s-o înțeleagă. — L-ai văzut, ai vorbit cu el ? Cine e ? Poate te ajut... Nu l-am văzut. Adică nu m-au lăsat. Până nu-l scot de la reanimare. Dacă e la reanimare, atunci trebuie să-l știu. Mai toți de acolo au trecut pe la anestezist. Cum îl cheamă ? — N-aș vrea să vorbim despre lucrurile astea. Mai bine dă-mi poșeta, să vedem cum te mai simți... — Poșeta
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
o lume pe care ei nu reușeau s-o înțeleagă. — L-ai văzut, ai vorbit cu el ? Cine e ? Poate te ajut... Nu l-am văzut. Adică nu m-au lăsat. Până nu-l scot de la reanimare. Dacă e la reanimare, atunci trebuie să-l știu. Mai toți de acolo au trecut pe la anestezist. Cum îl cheamă ? — N-aș vrea să vorbim despre lucrurile astea. Mai bine dă-mi poșeta, să vedem cum te mai simți... — Poșeta mea ? Ghicești în farduri
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]