436 matches
-
biserică să se lege definitiv și irevocabil pentru întreaga lor viața, au cântat bandele la petreceri și la jocuri în sărbători, s-au cântat bocete și cântece de jale, atunci când cineva din sânul familiei părăsea satul ca să treacă sub glia reavănă a cimitirului din Streza sau din Oprea, fie că-i venise, fie că nu-i venise sorocul. Și-apoi, la noi în Cârțișoara nu a cântat și nu cântă numai omul, la noi a cântat și cântă întreaga natură, cântă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Este momentul ca soborul de preoți să fie întrunit ca să înalțe o rugă de mulțumire către Dumnezeul care ne-a dat zile de am ajuns această clipă a revederii, cu care ocazie să ne mai sprijinim odată genunchii pe țărâna reavănă a gliei sub care ni se află înaintașii și să ni se mai reamintească odată cuvintele marelui om al neamului, Gheorghe Asachi, anume că «singura îngenunchere care nu umilește este îngenuncherea în fața lui Dumnezeu». Este momentul ca fiecare locuitor al
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
osie roșie de stea. Râvnit obelisc, Solarul tău disc Trece prin inima mea, Îmi pulsează sângele-n artere Adânc fremătândă viziune Îmi toarnă frumusețe și vrere Din partinica dimensiune.“ („Osie roșie de stea“, Săptămîna culturală a Capitalei, 6 august 1971) „Reavăn chip al țării noastre dragi, Iar pe obeliscul ei etern, Sculptural, înalt profil modern, Are nmiresmări de brazi și fragi. Iar partidul, omenescul far Și-l vădește în stindardul solar.“ („Patrie și partid“, Familia, august 1972) „În pisc se-nalță
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
a gata78. Iar atunci când Eminescu spune Credința (s.n.) zugrăvește icoanele-n biserici / Și-n sufletu-mi pusese poveștile-i feerici 79, o spune ca o rezultantă majoră a ființei copilăriei, nu atât din șarja amar-lucidă a maturității; la el, brazda reavănă a contopirii cu realitatea imediată a copilăriei pare a fi un dat imuabil, greu de răsturnat, cum lui însuși îi era greu să-l privească altfel decât ca pe un dat; un dat pe care l-a simțit călăuză credinciosă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
regret și se și imagină strângându-și mâinile în jurul gâtului meșterului. știi cine vi l-a furat? Absurditatea și ilaritatea situațieiîl chinuiau pe Porfiri. Femeia scutură din cap cu tărie. Porfiri închise ochii, iar imaginea cu icoanele stropite de sânge reveni. ă Pe cine a bănuiește soțul dumitale? O vedea pe Vera jucându-se în zăpadă cu prietenii săi. Cu fața desfigurată și plină de sânge, aceasta se îndreptă înspre el și încerca să vorbească. Nasul îi sălta liber de fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
parte unde să fiu liniștit. Eu nici înainte nu puteam suferi blocurile, dar de când am ajuns la spital ca nebun de legat, nu vreau să le mai văd. Așa sunt eu, trebuie să simt sub talpă zăpada iernii și pământul reavăn al primăverii, să fiu alături de copacii care îmi dau liniște și pace, să simt mirosul mugurilor care plesnesc și foșnetul frunzelor vara. Eu am stat foarte puțin timp la oraș. Doar trei luni cât am făcut școala de șefi de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
plăcere zecile de rânduri de cod, am făcut în felul acesta exerciții pentru a nu uita programarea fiindcă dacă nu faci exerciții poți uita și tabla înmulțirii. Dar, ca un urmaș de țărani, gândul mă poartă foarte des spre pământul reavăn care acum trebuie să fie însămânțat. Șiatunci îmi pare foarte rău că nu sunt undeva în aer liber, unde cântă păsărelele și din pământ ies aburii calzi ai primăverii de abia venite. Și iar poposesc măcar în gând pe meleagurile
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
se salășluia în nor.] Apoi mîhnit se urcắ Omul în splendorile palatului, 50 Deasupră-i se nalta o Umbră din intelectu-i istovit, De aur viu, pură, desăvîrșită, sfîntă; pluti în albe haine de în pur112, De sine amăgire dulce fascinantă, o reavăna vedenie a Omului De bucurie-n existența tresăltînd ușor, tot Omul absorbindu-l. Omul căzu cu fața la pămînt în fața umbrei revene, 55 Zicînd "O Doamne, de unde e schimbarea-aceasta? tu știi că sînt nimica". Și Vala tremura și față și-o
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
istovit, De aur viu, pură, desăvîrșită, sfîntă; pluti în albe haine de în pur112, De sine amăgire dulce fascinantă, o reavăna vedenie a Omului De bucurie-n existența tresăltînd ușor, tot Omul absorbindu-l. Omul căzu cu fața la pămînt în fața umbrei revene, 55 Zicînd "O Doamne, de unde e schimbarea-aceasta? tu știi că sînt nimica". Și Vala tremura și față și-o acoperi, si buclele-i erau pe pardoseală-ntinse. Vedenia o ascultarăm cu uimire, si tremurară inimile-n noi. Și auzit
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
învăluită-n umbre groaznice, întunecată, rece și mortală, acolo Capul mi l-am așezat în fierbințeala-amiezii după ce fost-am istovit De bulgarii sfărmați; acolo mi-am pus plugul, și-acolo caii mi-am hrănit: 125 Și răsărit-ai tu cu revenele-ți plete într-o vedenie de apă Răsfrîngînd întreaga-mi nepăsare, slăbiciune, moarte, Ca să mă tragi împovărat în jos pe sub mormînt pînă în neFiință Unde Luváh se lúptă, disprețuit de Vala, cea vreme după vreme rătăcind, Strîngîndu-se și iar strîngîndu-se
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
frămîntắ de pe o parte pe-alta, scăldat în lacrimi; plîns-a și-mbrățișat-a Chipul zburător, si in blajine șoapte plăpînda umbră o peți: "A Omenirii cea mai încîntătoare desfătare! Enitharmon, în umbră ascunzîndu-te În tainice cotloane în care nici un ochi calea ta reavăna nu poate s-o urmeze, Te-am găsit? te-am găsit? de teama tremuri 225 Din cauza lui Orc? căci și-a croit haotic drum Din pîntecele-ți dulci a' fericirii? roșu îți curse sîngele, Palida ți se făcu față, fulgere-n
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
furios, Si sa ii curme zborul pentru că Urizen să poată să trăiască, desi îndurerat. El spuse: "Ești luminoasă Enion? s-a reîntors umbră speranței?" Iar ea zise: "Tharmas, sînt Vala, fie-ți binecuvîntat neprihănitul chip! 230 Se ferește Enion de revenii tăi ochi albaștri? Nu fi încredințat că aerul știe această, sau roua care cade." Tharmas răspunse: "O Vala, cîndva trăit-am într-o grădină a-ncîntării; Pe Enion în zorii zorilor am deșteptat-o, și printre meri S-a depărtat; toată
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
stînci și dealuri în liniștite umbre; însă curînd 535 Un glas se auzi în noapte, un strigăt peste munți la miezul nopții: "Trezește-te! mirele sosește!" trezitu-m-am spre-a nu mai adormi; Însă Eternă mistuire e-ntunecata Enion, Reavănul Mormînt. O cîmp de grîne! O, fericit ești tu care dai viața! Mai fericită-i cea întunecată care mistuie; speranța îmi îneacă toată suferință, 540 Căci sînt înconjurată-acum de un vîrtej întunecos ce trage Spectru-n zări de Enion departe
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
spaimă; speranță; spontan; stradă; stres; succede; a surprinde; surprinzător; a surveni; ști; știință; termină; tragic; trăit; trăsnaie; trei; unde; uneori; o vacanță; a vedea; veni; verdeață; pe viață; voi; vrea; zi (1); 748/278/95/183/0 întoarce: înapoi (58); reveni (31); acasă (27); revenire (19); vine (19); revine (18); roata (18); mașină (16); mașina (15); capul (14); drum (13); din drum (11); spatele (11); roată (10); timpul (9); ghinion (8); pleacă (8); revedere (8); spate (8); răzgîndi (7); regret (7
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și 8 8 - continental, regăsite doar în extremitatea estică a Europei Centrale 9 - eucontinental, foarte rare în Europa Centrală U1-12 - umiditatea solului 1 - plante răspândite în soluri foarte uscate 3 - plante de soluri uscate 5 - plante de soluri moderat umede, reavăne 7 - plante de soluri jilav - umede (care nu se usucă) 9 - plante de soluri umed - ude (adesea neaerisite) 10 - plante de soluri inundate 11 - plante acvatice, natante 12 - plante submerse R1-9 - reacția solului (pH-ul) 1 - numai în soluri foarte
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
arie de răspândire o reprezintă tot Europa Centrală. Corelat cu rezultatele obținute prin analiza elementelor floristice, indicele de continentalitate confirmă caracterul european al florei din regiunea studiată. -în privința umidității (U), majoritatea plantelor din această regiune preferă solurile moderat umede, reavăne (U5 - 27,96 %). Acest rezultat demonstrează caracterul mezofil al principalelor 67 formațiuni vegetale din pădurea Vorona. Se observă, în același timp, un procentaj ridicat al speciilor cu indice de umiditate (totalizând 31,92 %), ceea ce caracterizează solurile cu umiditate mai mare
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
l-ar putea trece, ca pe o vamă? De bună seamă că nimic. În transparența lui, care nu spune și nu ascunde, sînt micașisturi de singurătate. Iată, unind mișcările ritmate de desprindere cu miasmele umede ale pămîntului, care nu cheamă reavănul, ci jilavul, un Vals vechi: "Vals vechi, mireasa moartă e-n voaluri prăfuite/ Ghirlănzi de fete albe în rochii ca de spumă/ Cu cavaleri de pică se-nvîrt pe-aici cernite/ Și răspîndesc în aer un vag parfum de humă.// Stă
Subțieri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6681_a_8006]
-
vine să le zici așa, de o pagină, două, poate și trei, se strîng într-o tablă de legi pentru un stat vegetal. "Plouase și mirosea a plante strivite" - a moarte cu iz jilav de buruieni trîntite la pămînt. A reavăn, a sfîrșit. Dai, peste tot în țesătura cu ochiuri rare, dacă poți merge cu degetul pe contur, de curba aplecată a corpurilor căzînd frumos. O femeie îngenuncheată într-o catedrală, despre care n-o să spună nimic nici una din monografiile orașului
Viața altuia by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11624_a_12949]
-
în Balcani / într-un singur secol care / abia ieri a trecut... și eu / intru! Intru - imediat!// Oaia de mine, disciplinată, / oul de pasăre dezaripată! / Unde începe România / și unde se termină Serbia? / Și - invers?" (Mai bine nu intrăm). O expresie reavănă, indicînd mai curînd o românească orală, cu reflexe arhaice, decît una studiată în școli, face parte din specificul rostirii d-sale. Ea însoțește convenabil manifestarea unui temperament tumultuos, interogativ, anxios, revendicativ. Fluxul liric e debordant, verbele se-așează năvalnic în
Poet și personaj by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7642_a_8967]
-
am ajuns în altă parte. Sau ne-a furat cineva mașina. Să ne întoarcem la izvor; sigur că omul s-a dus acolo. Au urcat și au coborât colina; au traversat grădina de zarzavat. Mirosea a mentă și a pământ reavăn. Dar dincolo de stânci n-au găsit izvorul. Nu era aici, a spus bărbatul. Aici era, a spus femeia. Aici era. Mi-e frică. Să ne întoarcem repede la șosea. Și au luat-o înainte pe șosea în căutarea mașinii. Când
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
gălbui, mieros și, în închipuirea mea, dulce. Olga e deja pierdută. E senzuală și simțurile ei au pierdut-o. Cum și pe mine m-au pierdut simțurile. Și ne-au salvat, ne-au recuperat, ne-am revenit. Aici, pe pămîntul reavăn. Miroase a frunză verde și a mătase de proumb. Miroase și a știulete crud, încă necopt. Unii dintre știuleți chiar așa arată, albi, de parcă ar fi nefirești. De parcă ar fi artificiali. Parcă ar fi din marmoră. Sculptați. Din piatră sau
Poezie by Mihai Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6591_a_7916]
-
trupelor la modă urmau o linie de mijloc, între Biblia scrisă de muzicienii de culoare și discursul electoral al prozeliților euro-americani. Aproape niciodată problema nu era abordată din punct de vedere strict conceptual. Superlativele înlocuiau prospecția autentică, rutina deborda inovația reavănă. A trebuit să se inventeze un Richard Oschanitzky pentru ca jazz-ul românesc să-și asume sincronizarea cu lumea subțire a genului, dezvăluind chiar și unele accente protocroniste. Și nu-i de mirare, căci Oschanitzky a fost unul dintre puținii muzicieni
Talent și talant by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9801_a_11126]
-
de c??orie se transform?adesea ? reportaje vii, demne de tot interesul. ? afar?de cai (era, cum se ție, o talentat?i neobosit?c??ea?, e profund ataat?de c?nele ei de companie, devotatul Rock (asupra c?uia voi reveni) i de ogarii ei, "o adev?at?hoard?s?batic? realmente ?c?ț?oare de privit cu tumbele lor nebune i cu splendidele i rapidele lor mic?i." Dintre membrii familiei, sl?iciunea Reginei este Mignon (Marioara, c??orit?cu
Bucuriile și durerile unei regine by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/9915_a_11240]
-
de rachiu au fațadele unor case vechi trebuie să-ți învelești conversația grijuliu în argilă cît întuneric răcoros se-adăpostește-n unele nume bistrouri expirate cum cutii de conserve vechi se-ntoarce editorialul agramat pe partea cealaltă cum un om adormit frunzișul reavăn al Parcului semnează bulevardul cu-ntîmplătoarea-i aripă întinde-ți musculatura bustului pe manechin cum o haină nenumăratele defăimări îți irigă obrazul cum un ogor harfa fricii adună biografiile noastre risipite pe caldarîm cum stropii de apă potrivește-ți barca reciclată de
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8981_a_10306]
-
în pîrgă încă înainte de-a-i fi fost arătat întîiul Scribul îl urăște tot pe ascuns cu gustul poemei în gură Fuiorul Stătea ascuns în lanul de cînepă din grădina casei de la doclin de tălpile de copil se prindea pămîntul reavăn răcoarea lui dacă (abia) îi stîmpăra sîngele înfierbîntat verdele crud al cînepii tinere îi colora ochii tineri cu care vedea lumea visată și cerul albastru era verde crud precum snopii de cînepă puși de bunica la murat ascunși sub mal
Poezie by Octavian Doclin () [Corola-journal/Imaginative/13085_a_14410]