11,499 matches
-
ziare, radio, televiziune etc, în vreme ce românii minoritari în această zonă nu au nici un drept. Nu întâmplător volumul se deschide cu un capitol intitulat „Străin în propria țară”. La început autorul prezintă Zona Odorhei, situația administrativă, configurația etnică și confesională, conform recensământului din 1930, precum și Municipiul Odorheiu-Secuiesc. Autorul face o incursiune în istoria acestui oraș precum și a întregii Transilvanii din vremea dacilor până în prezent. Sunt prezentate argumentele istorice care dovedesc continuitatea românilor pe aceste meleaguri, precum și asupra greutăților și vicisitudinilor istorice pe
„RĂDĂCINILE” LUI MAXIMINIAN de ION ALEXANDRU MIZGAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 by http://confluente.ro/_radacinile_lui_maximinian.html [Corola-blog/BlogPost/349059_a_350388]
-
de alta parte, cu timpul, unii dintre tătarii dobrogeni, puțini la număr este drept, se vor muta în alte zone de pe teritoriul României (București, Brașov). Situația tătarilor din România după 1990 În prezent, în România, conform datelor oficiale ale ultimului recensământ, trăiesc 24.469 de tătari, însa organizațiile acestora estimează un număr aproape dublu, de circa 55.000 de persoane. Acțiuni culturale Imediat după Revoluția din decembrie 1989, ia ființă Uniunea Democratică Turcă Musulmană din România, care se dorea ''organizație etno-confesională
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_model_de_colaborare_multietnic_gigi_stanciu_1357318193.html [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
să transmită valorile culturale și tradiționale ale etnicilor turci. UDTR - filiala Galați a organizat un festival interetnic euroregional "Dunărea de jos"și coordonează activitatea editurii Elvan. UDTR editează ziarul Hakses și numai în anul 2000 a publicat patru volume. Conform recensământului din (1992), numărul estimat al turcilor din România este de 29. 080, adică 0,13% din populația României. Dintre aceștia 24.295 trăiesc în județul Constanța, 3 390 în Tulcea și restul în București, Călărași și Brăila. Despre minoritatea rușilor
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_model_de_colaborare_multietnic_gigi_stanciu_1357318193.html [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
dând orașului numele de Antwerpen, adică mână aruncată. Stema Anvers-ului constă dintr-un castel fortificat cu o mână pe fiecare parte a lui. Anvers are o populație de cca 455.000, iar cu suburbiile cca 800.000 de locuitori (la recensământul din 2005), deci este cu mult mai mare decât Gent-ul și este cel de al doilea oraș ca mărime din Belgia, fiind capitala provinciei Anvers. Portul Anvers este cel mai mare port interior (pe un râu) și al doilea ca
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1491802160.html [Corola-blog/BlogPost/368832_a_370161]
-
nu-i sprijină îndeajuns, toate promisiunile rămânând la nivelul unor vorbe, multe, dar goale. „Comunitatea noastră înregistrează un progres evident, în ciuda eforturilor statului sârb de a ne distruge. Și mă refer aici la încercarea de micșorare a românilor declarați la recensământ, ne încurcă atunci când dorim să construim biserici sau ne pun piedici la predarea limbii române în școli (n.r. - cele două ore pe săptămână sunt programate seara târziu, când copiii sunt și obosiți, și găsesc greu mijloace de transport pentru întoarcerea
Drama românilor din Valea Timocului „Nu avem nici măcar dreptul să ştim că suntem români“ by http://uzp.org.ro/drama-romanilor-din-valea-timocului-nu-avem-nici-macar-dreptul-sa-stim-ca-suntem-romani/ [Corola-blog/BlogPost/92493_a_93785]
-
partea Serbiei de la nord de Dunăre), care beneficiază de drepturile minorităților naționale, „nu are nici un drept, chiar nici acela să știe că sunt români, ci vlahi, după cum susțin sârbii“. Aici trăiesc peste 250 de mii de români, deși la ultimul recensământ al oficialităților sârbe au fost declarați doar 35 de mii de vlahi și aproximativ 3 mii de români. „Numărul oficial este un număr atât de fals, încât este de necrezut. De la an la an, de la un recensământ la altul tot
Drama românilor din Valea Timocului „Nu avem nici măcar dreptul să ştim că suntem români“ by http://uzp.org.ro/drama-romanilor-din-valea-timocului-nu-avem-nici-macar-dreptul-sa-stim-ca-suntem-romani/ [Corola-blog/BlogPost/92493_a_93785]
-
deși la ultimul recensământ al oficialităților sârbe au fost declarați doar 35 de mii de vlahi și aproximativ 3 mii de români. „Numărul oficial este un număr atât de fals, încât este de necrezut. De la an la an, de la un recensământ la altul tot ne-au împuținat. Este foarte important cine face recensământul și dacă numărul românilor este bun sau nu pentru autoritățile de la Belgrad. Acestor peste 250 de mii de români li se adaugă alți peste 30 de mii care
Drama românilor din Valea Timocului „Nu avem nici măcar dreptul să ştim că suntem români“ by http://uzp.org.ro/drama-romanilor-din-valea-timocului-nu-avem-nici-macar-dreptul-sa-stim-ca-suntem-romani/ [Corola-blog/BlogPost/92493_a_93785]
-
de mii de vlahi și aproximativ 3 mii de români. „Numărul oficial este un număr atât de fals, încât este de necrezut. De la an la an, de la un recensământ la altul tot ne-au împuținat. Este foarte important cine face recensământul și dacă numărul românilor este bun sau nu pentru autoritățile de la Belgrad. Acestor peste 250 de mii de români li se adaugă alți peste 30 de mii care lucrează în străinătate“, ne explică domnul Jurj fenomenul. În Serbia de Răsărit
Drama românilor din Valea Timocului „Nu avem nici măcar dreptul să ştim că suntem români“ by http://uzp.org.ro/drama-romanilor-din-valea-timocului-nu-avem-nici-macar-dreptul-sa-stim-ca-suntem-romani/ [Corola-blog/BlogPost/92493_a_93785]
-
din secolele XII-XIII) este piesă de muzeu. Pe steagul respectiv apar trei simboluri heraldice preluate de la cel mai vechi popor din lume, de la geto-daci, respectiv: soarele, semiluna și lupul dacic. În anul 2011, în România s-au declarat secui, la recensământul populației, sub 300 de persoane. Prin Legea nr.282/2007, Parlamentul României a stabilit că în țara noastră nu există minoritatea secuilor și nici limba secuiască. Pe cale de consecință, nu există legal steag secuiesc și nici ținut secuiesc. Adevărul este
STEAGUL UNGURESC AL ARDEALULUI ! de GHEORGHE FUNAR în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 by http://confluente.ro/Steagul_unguresc_al_ardealului_gheorghe_funar_1361918610.html [Corola-blog/BlogPost/352061_a_353390]
-
care au ajuns subiect de imortalizat în piatră, taman în capitala imperiului, pe Columna lui” (Ioan Luca Caragiale. O scrisoare pierdută) Suntem ceva mai mult de 3 milioane de oameni în acest colț de Țară dar atât de divizați. Conform recensământului suntem aproximativ 80% români (români și declarați moldoveni) dar uneori se creează impresia că sunt mai mulți ruși. Suntem divizați în două curente de bază: pro Uniunea ... Citește mai mult „Mda...nene Iancule...am fost și am rămas „o soțietate
VALERIU DULGHERU by http://confluente.ro/articole/valeriu_dulgheru/canal [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
care au ajuns subiect de imortalizat în piatră, taman în capitala imperiului, pe Columna lui” (Ioan Luca Caragiale. O scrisoare pierdută) Suntem ceva mai mult de 3 milioane de oameni în acest colț de Țară dar atât de divizați. Conform recensământului suntem aproximativ 80% români (români și declarați moldoveni) dar uneori se creează impresia că sunt mai mulți ruși. Suntem divizați în două curente de bază: pro Uniunea ... Abonare la articolele scrise de valeriu dulgheru
VALERIU DULGHERU by http://confluente.ro/articole/valeriu_dulgheru/canal [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
fi trecută cu vederea existența unui număr însemnat de atei, mai ales în rândul populației urbane și a tinerilor. În jur de 70 % din populație nu și-a arogat apartenența la vreun cult religios, așa cum rezultă din prelucrarea datelor la recensământul de la sfârșitul secolului al XX-lea. Biserica pravoslavnică rusă cantonată într-o serie de canoane și tradiții întâmpină greutăți de penetrare în conștiințele unor tineri, care consideră cultele occidentale și chiar sectele mai potrivite cu existențialismul zbuciumat de astăzi. În
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
procentajului la un mai mare număr de alegători decât eram în realitate. A fost primul semnal al supunerii sale față de crasa birocrație care ne macină, acceptându-i moftul totalmente nejustificat de a lucra ani întregi, pe lefuri bune, la rezultatul recensământului. Fapt pentru care, greșesc cei care consideră că abia acum Victor Ponta a pierdut pe propria sa mână. Eroare! El ni s-a dovedit de la începuturi un perdant pe propria mână, dar l-am iertat noi crezându-i moftul cu
CINE E CÂŞTIGĂTORUL? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1417599425.html [Corola-blog/BlogPost/362401_a_363730]
-
gîndim bine, decît să facă un ou și să cîrîie de parcă ar fi produs o perlă. Umblînd din casă în casă și numărînd picioarele, care se împărțeau la doi, și copitele, care se împărțeau la patru, după formula clasică a recensămîntului inventată de comisia mixtă de specialiști, Cezar se mai oprea la cîte o cafea cu vreun gospodar, sau la o bîrfă locală cu vreo reprezentantă cu două picioare, nu cu patru. Acest numărat îi intrase atît de tare în reflex
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_32_35_ioan_lila_1337508203.html [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
mea o fată, dar să vedem cît de tare va insista ea să pătrundă în această lume, mai reală decît cea din spațiul dimprejurul acestei cărți. Prietenul meu, avocatul, ar putea găsi vreo lege sau vreo procedură subtilă pentru ... 34 RECENSĂMÎNTUL MODERNIZAT Dom' colonel nu privise cu ochiul bun acest recensămînt, care lui i se părea a fi o imixtiune în treburile interne ale cetățeanului. Ieșise pe pod și pe primii trecători îi și oprise, ca să le explice cum vedea el
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_32_35_ioan_lila_1337508203.html [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
insista ea să pătrundă în această lume, mai reală decît cea din spațiul dimprejurul acestei cărți. Prietenul meu, avocatul, ar putea găsi vreo lege sau vreo procedură subtilă pentru ... 34 RECENSĂMÎNTUL MODERNIZAT Dom' colonel nu privise cu ochiul bun acest recensămînt, care lui i se părea a fi o imixtiune în treburile interne ale cetățeanului. Ieșise pe pod și pe primii trecători îi și oprise, ca să le explice cum vedea el, din punct de vedere pur și simplu, această nemaipomenită neobrăzare
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_32_35_ioan_lila_1337508203.html [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
împreună cu familia). Revenind, să spunem că, la 1896, erau 625 de suflete, împreună cu țiganii (element etnic nelipsit de atunci și, majoritar astăzi), la 1906 - 644 de suflete, 1910 - 790 de suflete, 1920 - 749 de suflete. La 1930, cu ocazia primului recensământ din România Mare, era precizată populația pe etnii: 845 de suflete, din care 640 români, 183 țigani și 22 evrei. În decursul existenței sale, satul Chelința a avut mai multe biserici. Consultând arhiva parohială Chelința în urmă cu mai mulți
CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Chelinta_un_sat_din_tara_chioarului_radu_botis_1338629123.html [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
-
care elimină frică de computer , cu ajutorul unei abordări simple ce asigură competențele elementare de utilizare a computerului, email-ului și Internetului. Aceste competențe IT elementare reprezintă cheia participării complete a indivizilor la societatea actuală, dependentă de tehnologie. În urmă ultimului recensământ național, INS a concluzionat că există un numar de 5.940.073 persoane cu vârsta peste 55 ani, reprezentând 29.52% din populație. Conform datelor raportate de către Casă Națională de Pensii Pubile, în mai 2014 s-a înregistrat un numar
Seniorii se împrietenesc cu computerul by http://uzp.org.ro/seniorii-se-imprietenesc-cu-computerul/ [Corola-blog/BlogPost/94293_a_95585]
-
mi-a mărturisit Tanța. Tratamentul aplicat femeilor românce de către italieni, pentru ei este normal și asta pentru că noi suntem săraci și pot să ne facă orice. Unde e dreptatea noastră?, se întreabă ea. Așa cum în trecut în societatea americană, la recensământ un cetățean de culoare reprezenta trei părți dintr-un cetățean alb, în același fel, astăzi românii sunt considerați de unii vest europeni, cetățeni de rang secundar. Comportamentul italienilor față de românce se aseamănă cu atitudinea albilor din SUA față de servitoarele de
„- Ana, tu ești sclava noastră!” Dintre sutele de femei care au plecat din Schela Cladovei să îngrijească bătrâni în Italia, una este mama mea by https://republica.ro/zana-tu-esti-sclava-noastra-dintre-sutele-de-femei-care-au-plecat-din-schela-cladovei-sa-ingrijeasca-batrani [Corola-blog/BlogPost/338406_a_339735]
-
și a bătut la ușa primei școli. Copilul nu poate să participe la prima etapă de înscrieri pentru că părinții lui nu au domiciliu. Fără domiciliu, nu poate să fie arondat la o școală anume. Pentru că locuiește unde și cum locuiește, recensământul școlar nu l-a numărat și pe el, așa încât nu are un loc al său la clasa pregătitoare. În etapa a doua părinții pot solicita ca el să fie înscris la o școală din apropiere. Teoretic ar putea să fie
25 la sută dintre copii „abandonează” azi școala! Și nu, nu o fac de capul lor... by https://republica.ro/vreau-sa-vedeti-romania-de-maine-25-la-suta-dintre-copii-zabandoneaza-azi-scoala-si-nu-nu-o-fac-de-capul [Corola-blog/BlogPost/338351_a_339680]
-
noiembrie 2015 Agenda 19 noiembrie 14:00-15:00 - Sosirea participanților 15:00-15:15- Înregistrarea participanților 15:15-16:30 - Asociația Jurnaliștilor din Presa Locală. Înființare. Statut. Obiective. 16:30-17:00 - Pauză de cafea 17:00-18:30 - Consolidarea Convenției Organizațiilor de Media. Recensământul membrilor. Discuții despre primirea de membri noi. 19:30 - Cină 20 noiembrie 9:30-11:00 - Consolidarea Convenției Organizațiilor de media. Strategia de consolidare și de creștere a capacității organizaționale a COM 11:00-11:30 - Pauză de cafea 11:30-13:00
Reuniunea Convenției Organizațiilor de Media (COM) cu tema Libertatea de expresie – între lege și responsabilitate. by http://uzp.org.ro/reuniunea-conventiei-organizatiilor-de-media-com-cu-tema-libertatea-de-expresie-intre-lege-si-responsabilitate/ [Corola-blog/BlogPost/93408_a_94700]
-
frățească. (Cf. Mircea Păcurariu, Uniația în Transilvania în trecut și astăzi, Sibiu, Editura Mitropoliei Ardealului, 1994, p. 55 - 57). După unirea Transilvaniei cu România, Biserica Română Unită cu Roma a devenit unul din cultele însemnate din țară. De altfel, conform recensământului din anul 1930, credincioșii greco catolici reprezentau 7,9 % din populația țării . Din aceste motive, având în vedere și rolul jucat în istorie de această biserică, Constituția României din anul 1923 stipula că „Biserica Ortodoxă Română este biserica dominantă, iar
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454169.html [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
-
argumentând că bisericile sunt bun al parohiilor, doar acestea putând dispune de proprietatea lor. BRU a argumentat că parohiile ortodoxe nu au dobândit niciodată un drept valabil de proprietate asupra bisericilor greco-catolice, exproprierea din anul 1948 fiind abuzivă și nelegală. Recensămintele din anii 1992 și din 2002 au arătat că doar o parte a greco-catolicilor din anul 1948 au rămas credincioși ai Bisericii Unite. De asemenea, recensământul din anul 2002, demonstrează o scădere a numărului greco-catolicilor (de la 223.327 în 1992
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454169.html [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
-
valabil de proprietate asupra bisericilor greco-catolice, exproprierea din anul 1948 fiind abuzivă și nelegală. Recensămintele din anii 1992 și din 2002 au arătat că doar o parte a greco-catolicilor din anul 1948 au rămas credincioși ai Bisericii Unite. De asemenea, recensământul din anul 2002, demonstrează o scădere a numărului greco-catolicilor (de la 223.327 în 1992 la 195.481 persoane în anul 2002). Acest fenomen nu este specific doar Bisericii Unite (numărul ortodocșilor a scăzut cu un milion între anii 1992 și
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454169.html [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
-
anul 2002, demonstrează o scădere a numărului greco-catolicilor (de la 223.327 în 1992 la 195.481 persoane în anul 2002). Acest fenomen nu este specific doar Bisericii Unite (numărul ortodocșilor a scăzut cu un milion între anii 1992 și 2002). Recensământul din anul 2002 a fost contestat de către reprezentanții Bisericii Unite care au susținut că rezultatele ar fi fost falisficate și că în România ar fi de fapt între 600.000 (cifră prezentată de Laurențiu Horia Moisin în interviul de la BBC
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454169.html [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]