847 matches
-
lucrări pot oferi încă o lectură agreabilă. Deși a subscris la teoria care susținea apropiata moarte a artei, A. a avut și preocupări pur literare. Cronicar la reviste populare sau la cotidiene de prestigiu, cum erau „Vremea” ori „Adevărul”, el recenzează cărțile noi, dând în genere aprecieri juste, iar în disputele vremii exprimă opinii de bun-simț. Servituțile gazetăriei apasă vădit asupra scrierilor sale literare. Mai toate cronicile rimate din „Țara” și din „Patriotul” sunt facile, însă A. dispunea de unele resurse
ANESTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285364_a_286693]
-
1976, când structura rubricilor se definitivează. Alături de „Cronica literară”, apar „Opinia literară”, „Jurnal de cărți” (cu trei secțiuni: „Poezie”, „Proză”, „Critică”), „Antologia «Amfiteatru»”, „Amfiteatrul artelor”, „Liceu”, „Dialectica ideilor”, „Evenimond”. De exemplu, într-un singur număr (6/1975), cărțile tinerilor sunt recenzate de Florin Tudose, Mircea Scarlat, Constantin Hârlav, M. N. Rusu, Lucian Alexiu, Constantin Tudose, alte nume care se impun acum aparținând lui Mircea Florin Șandru, Nicolae Scurtu, Andrei Corbea, Octavian Știreanu, Ion Simuț, Ion Buduca. Din 1978 Ion Cristoiu începe
AMFITEATRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
încât, dacă n-ar fi fost semnate și datate, oricare cititor ar fi putut jura că sunt scrise astăzi”, restituite și pentru „eleganța stilului, percutanța ideilor și urbanitatea atitudinii autorilor”, cu valoare de model (3/ 1993). Sub genericul „Lecturi”, sunt recenzate ultimele apariții literare, iar „Calendarul” consemnează principalele manifestări organizate, în țară sau în străinătate, de Fundația Culturală Română. Revista este bogat și interesant ilustrată, pe lângă numeroase fotografii, fiind reproduse desene, viniete, gravuri și picturi celebre. Sub raportul ilustrației, se disting
ARC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285418_a_286747]
-
o atitudine literară anumită, menținută cu consecvență. D. atacă veleitarismul, critică moda în literatură, face o cronică a debuturilor, semnalând slăbiciunile scrierilor respective. Se intervine, de asemenea, în polemicile vremii în favoarea unor scriitori cunoscuți (G. Coșbuc, Radu Rosetti). Printre începătorii recenzați cu atenție se numără N. D. Cocea și Tudor Arghezi. Între scriitorii străini traduși, aleși din categoria umoriștilor la modă atunci, figurează G. Courteline și Alphonse Allais. R.Z.
DISTRACŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286795_a_288124]
-
iar nu romantismul suprarealiștilor, acea pseudoluptă împotriva realității”). Tudor Vianu semnează comentariul Conceptul omului în filosofia d-lui profesor Rădulescu-Motru, iar Anton Dumitriu publică, în ultimul număr, articolul Luptăm pentru cultură (o cultură care „să aparțină lumii întregi”). Ștefan Popescu recenzează volumul Țara fetelor de Maria Banuș, L. Roșioni scrie o cronică la spectacolul Suflete tari de Camil Petrescu, montat la Teatrul Național, iar Al. Șahighian publică fragmentul Poveste de Crăciun. Colaborează cu poezie V. Dobrian, Ilarie Voronca, Grigore Cluceru. Alți
DACIA NOUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286640_a_287969]
-
Maniu, Zaharia Stancu (Sfârșit), Ion Buzdugan, Isaia Tolan, Lucian Blaga (Lucrătorul), Al. A. Philippide, Aron Cotruș, Ion Pillat; cu eseuri și proză, Gib I. Mihăescu, Cezar Petrescu. „Cronica literară” și rubrica „Cărți - reviste” sunt susținute de Al. Bădăuță; Camil Petrescu recenzează romanul lui M. Sadoveanu Venea o moară pe Siret, Ion Marin Sadoveanu face o cronică volumului de versuri Satul meu al lui Ion Pillat, Adrian Maniu traduce un fragment din Peer Gynt de H. Ibsen. Se dau traduceri din A. P
CUVANTUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286619_a_287948]
-
Alexandru Kirițescu oferă un fragment din piesa în trei acte Cuib de viespi. Cronica literară este susținută de Tudor Vianu și sporadic de Cezar Petrescu în 1925 și 1926, iar din 1927 de Perpessicius, Mircea Eliade și Mihail Sebastian, care recenzează cărțile editate până în 1940, printre acestea numărându-se scrieri de referință ale lui Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu. Și Perpessicius ține o cronică literară în cadrul rubricii „Mențiuni critice”, iar Mircea Eliade
CUVANTUL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286628_a_287957]
-
veche românească”), Sextil Pușcariu (Radu Dragnea, „Mihail Kogălniceanu”, B. Munteano, „Panorama de la littérature roumaine contemporaine”). Din perioada contemporană, atenția comentatorilor se îndreaptă îndeosebi spre lucrări de critică și istorie literară, mai puțin către literatura propriu-zisă. Ion Chinezu și N. Georgescu-Tistu recenzează Memorii, respectiv volumul IX din Criticele lui E. Lovinescu, I. V. Constantinescu se ocupă de Arta prozatorilor români a lui Tudor Vianu, T. Naum scrie despre Anarhismul poetic al lui Emilian I. Constantinescu, iar G. Bogdan-Duică comentează lucrarea lui Ovid
DACOROMANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286652_a_287981]
-
altă parte, să sprijinim - în limita puterilor noastre - prin inițiativa școlareasca ideile de frumos, propășire și adevăr” (Cuvânt înainte). Scriu versuri Haralambie Țugui, Cristian Sarbu, Vasile Ciucă, Theodor Roseni, iar proza semnează Gh. V. Dade, I. C. Alexandru, Ț. Niculescu-Varone. Se recenzează De două mii de ani de Mihail Sebastian, Adela de G. Ibrăileanu, Crăciunul de la Silveștri de Ionel Teodoreanu, Rumilia de D. V. Barnoschi. M.Pp.
COLABORARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286326_a_287655]
-
cules din Ardeal și Banat. După ziarul bucureștean „Reforma” se retipărește comentariul lui D. Bolintineanu la colecția de poezii populare a lui V. Alecsandri, iar lui Iulian Grozescu i se republică articolul apărut în gazeta maghiară „Fövárosi Lapok”, în care recenza critic, restabilind adevărul, culegerea de balade secuiești ale lui Kriza János, în care culegătorul inclusese multe balade populare românești. C. mai adăpostește un studiu al lui I. G. Sbiera despre colindele de Crăciun și un articol al lui Aron Densușianu
CONCORDIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286354_a_287683]
-
public, sunt obediente față de ideologia susținută. În articolele Spre arta viitoare și Arta și socialismul, datând din anii 1908-1910, C. actualizează opinii gheriste, exemplificând tendința „pozitivă” cu operele unor Anatole France, Jack London, Upton Sinclair și Maxim Gorki. Tot atunci, recenza elogios volumul de versuri al lui D. Th. Neculuță. La I. L. Caragiale, detecta un aparent scepticism și „un feroce egoism de artist”, blamabile în sine, dar existența, în profunzime, a unei revolte perpetue și a geniului reprezintă un argument de
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
D. Micu, George Gană), până în 1966, când e preluată și ținută, timp de șase ani, de Nicolae Manolescu. Îi succedă Laurențiu Ulici și Dragoș Vrânceanu. Din 1975, în locul „Cronicii literare” apare un „Jurnal de lectură”, generic sub care D. Micu recenzează (până în 1978) cărți românești, iar Dan Grigorescu, cărți străine traduse. De la sfârșitul deceniului al optulea, C. devine o gazetă pur politică, ce ignoră specificitatea literaturii, ca și a celorlalte ramuri ale artei. Periodicul apare într-o nouă serie la 6
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
al revistei „The Comparatist”, distinsă în 1996 cu Premiul Phoenix pentru activitate editorială remarcabilă, oferit de Council of Editors of Learned Journals. Colaborator al unor publicații prestigioase ca „Poetics Today”, „Critique”, „The American Book Review”, „Partisan Review”, „Semiotics”, „Style” etc., recenzează în mod sistematic în reviste de specialitate lucrări românești de critică și teorie literară. În 1992 a publicat volumul teoretic Hermeneutical Desire and Critical Rewriting. Narrative Interpretation in the Wake of Poststructuralism, devenit în scurt timp un titlu de referință
CORNIS-POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286426_a_287755]
-
vîrîndu-se într-un salon de bal, stă, mustră înțelepțește totul și care cu toate aceste preferă tonurile scripcariului din sat mai mult decât acoardele pline ale orchestrei. Așa e raționabilul. Dacă ar putea să se vâre în ceri, atuncea ar recenza muzica sferelor și ar rezona că îngerii nu cântă pe arpele lor cu destulă preciziune și viață sau că corul ceresc e prea slab în bas. Nu spune, părinte, ce spune mintea! Eu zic că ea nu știe nimica despre
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Viitorul apropiat mai adaugă alte câteva miliarde. Pentru anul 2050 estimările variază între 9,6 și 11 miliarde de locuitori. Întrebarea obsesivă de la Malthus încoace rămâne: câți locuitori pot fi hrăniți pe planeta Pământ? Demograful american Joel E. Cohen a recenzat 66 de alternative ale numărului maxim de oameni care ar putea fi suportați de Terra. În calcul s-a pornit de la observația că este nevoie de zece calorii vegetale pentru a se obține o singură calorie animală, deci, dacă toți
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
ba chiar să n-o fi deschis deloc. Într-adevăr, nu voi conteni să insist asupra riscurilor, frecvent subestimate, pe care le presupune lectura pentru cel ce vrea să vorbească despre o carte sau, cu atât mai mult, să o recenzeze. * Acest sistem constrângător de obligații și interdicții dă naștere În consecință la o ipocrizie generală În ceea ce privește cărțile efectiv citite. Cunosc puține domenii ale vieții private, cu excepția banilor și a sexualității, În care să fie la fel de greu să obții informații sigure
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
pentru experimente. 3. Unul din recenzenții anonimi ai ediției de față atrage atenția că validitatea de construct are legătură și cu gradul de Înțelegere al intervievaților cu privire la ceea ce li se cere. 4. Pentru alte sugestii și indicații adresate celor care recenzează propuneri sau manuscrise de studii de caz, vezi Yin (1999). 5. Lucrarea anexă (Yin, 2003) conține alte trei studii de cazuri multiple, reproduse integral În capitolele 8, 9 și 10, toate concepute pentru a urma logica replicării. Capitolul 3tc " Capitolul
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
poezii de Al. Macedonski (Romanța frunzei de chiparos), Al. Obedenaru, D. Karnabatt, articole de N. Davidescu (rubrică „Culise”), N.I. Porfiriu și Ion Foți. Ioan Peretz publică un fragment din dramă istorică Bimbașa Sava (despre epoca lui Tudor Vladimirescu) și se recenzează o piesă a lui Macedonski, Moartea lui Dante Alighieri. M.Pp.
MASCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288051_a_289380]
-
Rașcu susține un adevărat serial, Ecouri franceze în opera lui Eminescu. E. Sperantia scrie despre Metafizica interesului estetic, Al. Colorian dă un Discurs pentru Narcis, iar I.M. Rașcu publică un fragment din romanul Așchii. La rubrica de cărți noi sunt recenzate lucrări de Sașa Pană, Geo Bogza (Jurnal de sex), Ion Barbu (Joc secund), Al. A. Philippide (Stânci fulgerate), O. Goga (Precursori), B. Fundoianu (Priveliști). Revista își respectă programul propus și prin rubricile „Reminiscențe”, „Cu mâța-n sac”, „Poticneli”, unde sunt
INDREPTAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287547_a_288876]
-
însă articolele dovedesc o bună orientare. Cronici dramatice iscălesc V. Alecsandrescu, Al. Lăzărescu (Laerțiu) și A. Alexandrescu-Dorna. Se ia apărarea poeziei lui M. Eminescu, asaltată de zelul imitatorilor, este ironizat Gr.N. Lazu, care îl atacase pe G. Coșbuc. Al. Macedonski recenzează, în termeni moderați, romanul Dan de Al. Vlahuță. Scurte prezentări sunt dedicate unor scriitori europeni reprezentativi din secolul al XIX-lea, majoritatea francezi. Rubrica de traduceri este deosebit de bogată, cuprinzând transpuneri din scrierile lui Catulle Mendès, A. Houssaye, Al. Dumas
INDEPENDENTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287545_a_288874]
-
și linii” (Petre Păscu), „Note”, „Cărți și reviste”, „Vitrină «Înnoirii»”, „Ce scriu alții”, „Politică culturii”, „Polemici”, „Folclor”. Se publică multă literatura populară (Emil Monția, Hilda Dragan, Ion Iluca), studii și articole despre Astra și despre problema Teatrului de Vest, se recenzează cărți recent apărute. Literatura străină este ilustrata prin câteva traduceri din literatura chineză semnate de Al. Ț. Stamatiad și printr-un articol despre Paul Valéry. Au mai colaborat Virgil Treboniu, C. Pârlea, P. Bogdan, Tiberiu Novac, Gr. Popiți, Gh. Moț
INNOIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287555_a_288884]
-
Ion I. Nistor). Revista are în permanență în vedere două modele: „Sămănătorul” de la București și „Luceafărul” de la Budapesta - Sibiu, pe care redactorul le dă ca exemplu de mai multe ori. J.l. se așază așadar în făgașul de idei al sămănătorismului, recenzând elogios volumele lui Ilarie Chendi și N. Iorga și făcând loc printre colaboratori unor apologeți ai literaturii sămănătoriste, ca Ion Dragoslav, G. Rotică sau V. Loichița. Sunt atrași și ardelenii Horia Petra-Petrescu (cu un fragment de roman, intitulat Tinerețe), Ion
JUNIMEA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287681_a_289010]
-
provincie, a schimbat radical sistemul electoral instituit prin legea din anul 1861. Deși păstra într-o anumită măsură principiul reprezentării intereselor, la baza noii legi electorale stătea ideea reprezentării proporționale a naționalităților din Bucovina, pe temeiul unui cadastru național, ce recenza electoratul pe grupe naționale. În realizarea înțelegerii între naționalitățile din Bucovina s-a avut în vedere modelul celei • John Leslie, Der Ausgleich in der Bukowina 1910. Zur österreichischen Nationalitätenpolitik vor dem Ersten Weltkrieg, in Geschichte zwischen Freiheit und Ordnung. Gerald
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
trateze singur cu Antanta și nu de pe o poziție comună, italo-română, așa cum sperase (România în relațiile internaționale..., p. 387). • Imediat după apariție, „broșura de patruzeci de pagini, scrisă cu vădită intenție de propagandă“ (Nici într-un chip cu Rusia) era recenzată în „Viața Românească“, vol. XXXIV, nr. 7-9, 1914, p. 283-285. „În o formă foarte concisă, în care tonul de polemică vie devine uneori aprig până la satiră, autorul a expus în chip sistematic argumentele care, după părerea sa, silesc România să
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
I. Mihăescu (bunăoară, la Pașii profetului de Lucian Blaga). Apar traduceri din Goethe, Lev Tolstoi, Alphonse Daudet, Ada Negri, Guy de Maupassant, Anatole France, Aldous Huxley, W. M. Thackeray, articole despre Ernest Renan, Henri Barbusse, Louis Blanc, Émile Faguet. Sunt recenzate revistele „Viața românească” și „Convorbiri literare”. Alți colaboratori: Ion Gorun, G. Oprescu, O. Goga. I.H.
GAZETA ARDEALULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287182_a_288511]