830 matches
-
În spirală, destul de prăfuită. După cum am aflat pe urmă, domnul Garamond prefera sediul acela fiindcă amintea de o editură pariziană. Pe palier, o tăbliță glăsuia: „Garamond Editori s.p.a.”, iar o ușă deschisă dădea Într-un hol fără nici un fel de recepționer sau de paznic. Însă nu puteai intra fără să fii văzut dintr-un mic birouaș-anticameră, și imediat am fost abordat de o persoană de sex probabil feminin, de vârstă incertă și cu o statură pe care un eufemist ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
păși, când s-a răzgândit și a luat-o înapoi, spre Hotel Internațional. Noi după ea. A urcat sprintenă scările de la intrare și, împingând ușile de sticlă, a pătruns în recepție. L-a salutat cu un semn din cap pe recepționerul rămas cu gura căscată și a continuat să înainteze până a ajuns în restaurantul hotelului. Vreo duzină de persoane cu figuri de afaceriști serveau masa risipite prin separeuri. Ne-a ieșit în întâmpinare un chelner zâmbitor - credea, probabil, că suntem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
de pe peron, rîzînd și făcînd cu mîna, lansează un „glasul roților de tren” scurt și sonor. Intru așadar în Paris de parcă m-aș fi dat jos în gară la Craiova. La hotel am o surpriză : deși totul fusese plătit dinainte, recepționerul, care vorbește stricat franceza, mă trimite la alt hotel, căci aici se zugrăvește. Nu mă plîng însă, căci nimeresc pe Rue des Abbesses, în plin Montparnasse. Ce-mi pot dori mai mult ? Un hotel mic și cam dubios, cu o
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
tot ce pot și strig la rîndul meu : „Imediat, o clipă !”. Dar nu apuc să termin și ușa se dă de perete, iar în cadrul ei apar cele două englezoaice din camera de alături, însoțite de un polițist blazat și de recepționer. „Fumează !” - mă arată una dintre englezoaice cu degetul, și intră cu toții în cămăruța mea să mă percheziționeze. Mi se suie sîngele la cap și mă reped la scorpia anglo fonă, o iau de guler și îi strig în față : „Nu
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
afară. Măcar afară e soare și te mai Încălzești, te mai miști. Iar orașul... orașul e pustiu, pare părăsit. Nu vezi picior de om pe stradă. Ce să-ți spun, singurii doi oameni pe care i-am văzut au fost recepționerul și o femeie de serviciu. Am crezut că se filmează ceva prin zona, dar recepționerul s-a uitat lung la mine cînd l-am Întrebat... O vreme tace iar și fumează. E foarte Îngrijorat, din ceea ce spune pot să-mi
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
e pustiu, pare părăsit. Nu vezi picior de om pe stradă. Ce să-ți spun, singurii doi oameni pe care i-am văzut au fost recepționerul și o femeie de serviciu. Am crezut că se filmează ceva prin zona, dar recepționerul s-a uitat lung la mine cînd l-am Întrebat... O vreme tace iar și fumează. E foarte Îngrijorat, din ceea ce spune pot să-mi fac o idee, probabil că e normal. Îmi dau seama că e ceva mult mai
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
nu coborî, douăzeci de blocuri mai departe. "Poate ― conchise el ― au ghicit ce drumuri am de făcut. Mai întâi ― la hotel și apoi la Mașină." La hotel, unde primul Gosseyn își lăsase lucrurile și vreo 200 de dolari în bancnote, recepționerul îi zise: ― Semnați aici de primire, vă rog. Gosseyn nu se gândise la asta. Luă stiloul, cu imaginea închisorii în fața ochilor. Caligrafie o semnătură înflorită, zâmbind pentru sine de propriul calm. Recepționerul dispăru într-o cameră alăturată, de unde reveni, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
lucrurile și vreo 200 de dolari în bancnote, recepționerul îi zise: ― Semnați aici de primire, vă rog. Gosseyn nu se gândise la asta. Luă stiloul, cu imaginea închisorii în fața ochilor. Caligrafie o semnătură înflorită, zâmbind pentru sine de propriul calm. Recepționerul dispăru într-o cameră alăturată, de unde reveni, după o jumătate de minut, cu o cheie. ― Știți cum se ajunge la casele de valori ― zise el. Într-adevăr, știa, dar Gosseyn nu se putu opri să nu constate: până și semnătura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
de valori, își luă restul de bani și reveni la recepție. ― În prima zi a jocurilor ― zise el ― am fost expulzat din hotelul acesta pentru unele dubii în ceea ce privește identitatea mea. Acum puteți să-mi închiriați o cameră pentru o săptămână? Recepționerul nu ezită nici o clipă. Hotelul trebuie că era practic gol, după marele exod al celor care nu ieșiseră învingători la jocuri. Peste două minute, un băiat de serviciu îl conduse pe Gosseyn într-o cameră spațioasă. Gosseyn se încuie, făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
nu coborî, douăzeci de blocuri mai departe. "Poate ― conchise el ― au ghicit ce drumuri am de făcut. Mai întâi ― la hotel și apoi la Mașină." La hotel, unde primul Gosseyn își lăsase lucrurile și vreo 200 de dolari în bancnote, recepționerul îi zise: ― Semnați aici de primire, vă rog. Gosseyn nu se gândise la asta. Luă stiloul, cu imaginea închisorii în fața ochilor. Caligrafie o semnătură înflorită, zâmbind pentru sine de propriul calm. Recepționerul dispăru într-o cameră alăturată, de unde reveni, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
lucrurile și vreo 200 de dolari în bancnote, recepționerul îi zise: ― Semnați aici de primire, vă rog. Gosseyn nu se gândise la asta. Luă stiloul, cu imaginea închisorii în fața ochilor. Caligrafie o semnătură înflorită, zâmbind pentru sine de propriul calm. Recepționerul dispăru într-o cameră alăturată, de unde reveni, după o jumătate de minut, cu o cheie. ― Știți cum se ajunge la casele de valori ― zise el. Într-adevăr, știa, dar Gosseyn nu se putu opri să nu constate: până și semnătura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
de valori, își luă restul de bani și reveni la recepție. ― În prima zi a jocurilor ― zise el ― am fost expulzat din hotelul acesta pentru unele dubii în ceea ce privește identitatea mea. Acum puteți să-mi închiriați o cameră pentru o săptămână? Recepționerul nu ezită nici o clipă. Hotelul trebuie că era practic gol, după marele exod al celor care nu ieșiseră învingători la jocuri. Peste două minute, un băiat de serviciu îl conduse pe Gosseyn într-o cameră spațioasă. Gosseyn se încuie, făcu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
care se produce fenomenul. Văzu că fata așteaptă de la el să-i mai spună ceva. Gândurile i se ascuțiră brusc. Întrebă: - La ce oră ai întâlnirea? Astă-noapte sau mâine? - Astă-seară la zece și jumătate - izbuti să zâmbească, deși cam sumbru. Recepționerul a insistat să fiu punctuală. S-ar părea că nu pot face față la atâtea solicitări. - Și dacă se întâmplă să nu se afle printre cei disponibili în momentul acela, ce-ai să spui? - Presupun că în momentul acela se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
pescui direct din balcoane; mulți dintre acești oaspeți lăsau În urma lor peștele care se Împuțea, așa că actuala conducere descurajează această practică, dar cei din vremurile acelea, cei care Își pot permite să stea acum la hotel, Încă mai pescuiesc. Jos, recepționerul Îi spune lui Wakefield cît este de norocos că are parte de soare. — A plouat nouăzeci și nouă de zile În șir, spune el, de două ori mai mult decît a fost nevoie ca să-l Înfrîngă pe Noe. Profitînd de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
1972PRIMA IUBIRE 1974-1978 FAC BIȘNIȚĂ CU ȚIGĂRI, WHISKY, COSMETICE ȘI REUȘESC SĂ MĂ ÎNTREȚIN ȘI SĂ TERMIN LICEUL. 1978 IAU BACALAUREATUL ȘI INTRU LA ASE. 1978-1979 STAGIU MILITAR (GALAȚI ȘI MEDGIDIA)-LA INTENDENȚĂ-9 LUNI 1980-1988 RENUNȚ LA FACULTATE. MĂ ANGAJAZ RECEPȚIONER LA HOTEL DOROBANȚI 1988INTRU ÎNTR-UN COPAC CU MAȘINA UNUI DIPLOMAT (BMW)-NU AM BANI DE REPARAȚIE A MAȘINII ȘI SUNT DAT AFARĂ DIN SERVICI CU ART. 130 LIT. I MARTIE 1989-REUȘESC CU GREU SĂ MĂ ANGAJEZ MUNCITOR NECALIFICAT PE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
restul. Trebuie să recunosc că mă simt ușor intimidată. Aceștia chiar arată a fi Oamenii Frumoși despre care citesc deseori, cei care frecventează barul și hotelul Calden, crezînd că Înfățișarea și șarmul lor le pot aduce tot ce-și doresc. „Recepționer, ești așa de bun, prietene, să suni la Ivy și să ne rezervi o masă de șase persoane, pentru seara asta la opt?“ „Ai fi atît de amabil să-mi faci o favoare și să telefonezi la British Airways? Întreabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
închis, a bârne de lemn putrezite, a ploșnițe și a dezinfectant ieftin și era ținut de un metis cu mutra acră și uniformă albastră, care purta pe haină un mic ecuson pe care scria „Manager“, deși funcțiile lui mergeau de la recepționer, la hamal, trecând prin camerist, casier și administrator. Odăile erau întunecoase și minuscule, fără o altă ventilare, decât niște ferestruici înalte ce dădeau spre piață sau spre râu, și nici alte mobile, decât un pat vechi de fier, o noptieră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
eschimoșilor, m-am simțit deodată Încrezătoare. Atunci s-a Întâmplat ceva incredibil. Draperia de catifea albastră din fața geamului s-a mișcat. Am Înlemnit de spaimă. Chiar când voiam să pun mâna pe telefon să formez zero ca să-l anunț pe recepționer că În camera mea se afla un intrus, de după draperie s-a ivit un individ slab, nebărbierit, care avea ceva profund neliniștitor În privire. A pus degetul la buze, apoi a ridicat mâinile În sus, ca să-mi arate că are
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
mă rătĂcisem. Sau poate dragostea pe care am simțit-o pentru ivan - seamănul meu, fratele meu, partea rătĂcită a sufletului meu - a prefăcut pe loc ghețarul În abur. m-am trezit În camera mea de hotel cu puțin Înainte ca recepționerul să mă anunțe că e timpul să cobor la micul dejun. Șaman 229 Pe hol se auzea deja târâitul roților de bagaje și chicotitul lui Billy. Am sărit din așternut și m- am Îndreptat spre chiuvetă, dar un sunet metalic
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
eschimoșilor, m-am simțit deodată încrezătoare. Atunci s-a întâmplat ceva incredibil. Draperia de catifea albastră din fața geamului s-a mișcat. Am înlemnit de spaimă. Chiar când voiam să pun mâna pe telefon să formez zero ca să-l anunț pe recepționer că în camera mea se afla un intrus, de după draperie s-a ivit un individ slab, nebărbierit, care avea ceva profund neliniștitor în privire. A pus degetul la buze, apoi a ridicat mâinile în sus, ca să-mi arate că are
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
mă rătăcisem. Sau poate dragostea pe care am simțit-o pentru Ivan - seamănul meu, fratele meu, partea rătăcită a sufletului meu - a prefăcut pe loc ghețarul în abur. M-am trezit în camera mea de hotel cu puțin înainte ca recepționerul să mă anunțe că e timpul să cobor la micul dejun. Pe hol se auzea deja târâitul roților de bagaje și chicotitul lui Billy. Am sărit din așternut și m- am îndreptat spre chiuvetă, dar un sunet metalic m-a
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
uimească faptul că majoritatea firmelor pur și simplu nu observă cât de multe știu angajații lor despre clienți. În fiecare zi, acești oameni intră În contact cu clienții. Fie că sunt reprezentanți de vânzări, coordonatori de servicii, personal de Întreținere, recepționeri, casieri, asistente sau profesori, cu toții au interacțiuni frecvente cu oamenii care le cumpără produsele sau serviciile. Îmi aduc aminte că asistam la o ședință Într-o companie unde câțiva manageri se tot străduiau să rezolve o problemă legată de un
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
care ducea spre hol, am observat câteva ziare vechi În spatele unor tufișuri. Înăuntru, lucrurile stăteau și mai rău. Întâmpinând vizitatorii, chiar În fața recepției se afla una dintre cele mai mari pete de cafea pe care le-am văzut vreodată. În spatele recepționerului erau niște tablouri agățate strâmb. Pereții erau scorojiți. Mobila era veche, pătată și roasă. Revistele pentru vizitatori erau Îndoite la colțuri și pătate din pricina folosirii lor ca suporturi pentru cănile de cafea. Cheile telefonului public din hol aveau pete maronii
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
ne ura fiecăruia bun-venit, după nume. Majoritatea companiilor nu se deranjează să transmită astfel de salutări comis-voiajorilor. În timp ce semnam În registrul de la recepție, am fost Întâmpinați de un agent de vânzări. În multe companii, el ar fi luat drept un recepționer. Tăblița de pe birou preciza totuși „Departamentul de vânzări”. Femeia din spatele biroului ne-a Întrebat politicos care era scopul vizitei noastre. I-am spus cu cine trebuia să ne Întâlnim, iar ea a dat telefonul de rigoare. În timp ce așteptam să vină
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
nu în București, este locul continuității, al micilor sfințenii și rituri. Constat acum, la a treia revenire, că Păltinișul a devenit o proiecție plină a spiritului lui Noica. Până și oamenii de aici - îngrijitoarele, vânzătoarea de la alimentară, băieții de la teleschi, recepționerul, meteorologul, milițianul, fetele de la cantină - și-au primit prin el un legato, ființa lor pare să atârne de salutul lui, de căciula pe care și-o scoate cu un gest prelung și încetinit, însoțit de zâmbetul lui smerit, prin care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]